Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)
1919-11-25 / nr. 220
AN WZ AL XXVI-LEA A-r» 220 ^«dadia Șl ^&m mskaua IAȘI PIAȚA UNIREI 25 Bani «SSKSâJBKI © fisa al partidului:Hemacrat Inserții și Reclame pagina 2*a 1 lea rândul Un număr vechia 50 hsuM Imit lisifiti m 4L Mmmaraxiiu-insiîu L* intrunire» liberală Brăila, dl. Brăila iu a tras o de 1» poliță asupra Regelui, descoperiți- iu-i ia fața țării, și «tribuindu-i luate insuccesele uneiapacități sale ca Prim Delegat al României la conferința păc*i i, zicând că tot cel* ce a făcut și a lucrat, n’a fost decât primit de. În execuntarea ordinului Suveran. Și dacă deci sa poate vorbi de greșeli și de răspunderi, urmează de la sine, că vina mi va cădea asupra dlui Bratianu, ei asupra Coroanei. Died pentru naivi aceste incertifici ar prinde, apoi pentru uise» inițiată iu »ie politicei, nu poate să neargă. In mod neperotis și necinstit dl. Băttuu a căutat să vâre Coroana și s’a facă raspitar a fost iubițt țârii, de acie cari nu sânt de atribuitul Ei. Dl. Brătianu văzând kentrul a ctivităței sale de Prim delegat, a citulut să se acopere in mod cât si poate de laș, ascunzându se in dosul Coroanei l si pentru aceasta a făcut cunoscutele declarații spre a se scutura de răspândiri. Oe sigur că actul acesta »a unui fost Prim Stelnic al Tronului, nu fi convenit Regelui, care fir ște a fost vădit imprrsonat. Și «tacă Suvoanul n’a funcționat a t«iÍ4CÍ in mod public, a fost cu a’s avut ocazia. Deschiderea Parlamentului a fost pentru Rege, ocaziunea cel mai nimerită și mai apropiată de zi Ziua citirei mesaj .lui plăti poliia fost ziua scadeței. Ia adevăr, pasajul privitor la deslegarea problemei externe și ia incheera* păcei zice : guvernul meu n-a prejudecat deslegarea acestor chestiuni, ele se prezintă intrigi deliberărilor dumneavoastră. Iată pe Rege că se degijează de ori ce răspunderi, cari se spadă pe ratarea Pliat, și aice că iasă totul, pe Âdisărilor. Dar ce situație penibilă lesă, cine a creiat o și cine i răspunzător. Regele se leapădă de ea ! Istă dar răspunsa! Suveranului 1a afirmația d-lui Bratanu de la Brăiia. Desmințire in toată regina, nu mă amestec, cum veți echiluii dv. aleșii națiiutei. TIU se poate o palmă mai grea la obrazul dlui Brătianu. Va pncepe oare d-sa aceasta? Noi lare credem că nu Dacă deci Regele nu răspunde, atunci dl. Brătianu a mințit iu toată regula la Brăila și Adunările legislative sunt datoare să-i (ragă la răspundere, căci pe lingă adevăr e și in cadrul emulitulu i, pre zice, că Miniștrii, iar nu Rom tna, răspund inaditca țării. I „România a avut la Constitute și fi oare și astăzi independent de existența sau neexistența acestor Camera. „Acest Consttute poate fi revizuită,insă numai in conformitate cu formele preocupate intr’insa pentru rovinire, „Orice altă încercare, este revoluție dacă se impune de jos, lovitură de Stat dacă se impune de sus. „Faptul că in această Cameră au intrat șî deputații aleși din ținuturile de peste Carpați și de peste Prut, nu schimbă acest adevăr juridic. ..Nu trebuie să se uite că provinciile de peste Carpați și de peste Carpați și de peste Prut s’au alipit la Romînia, deci au intrat nu numai sub Coroana română, dar și sub Constituția României, căci, nic’odată, la noi Coroana face parte din Constituțe. „In sfărșt n’ar trebui să se uite că tratatul de pace cari ne va da dreptul la stăpănire legală a noilor provincii, recunoaște aceste frontiere I regatului României și regatul României este o țară cu o Constituție da fr^a.n.a.aaa=a Caracterul parlam estaiHi «cinai Interview cu d. Take Ionescu Chestiunea dacă parlamentin actiuni poate sau nu să fie o Constituar tă, făcând obiectul unor disensiuni in chiar cercurile guvernamentale am solicitat d-lui Take Ionescu părerea d-sale. Iată ce ne a declarat șeful democraților. — Analiza dv. din numărul de ori a „Adevărului“ trativă la caracterul Camerelor actuale este jurdică și cred irefutabilă. Nu ințeeg de ce a-și inrsta aupra argumentelor pe care le dați și cari, inc’odata, sunt drepte. „Este insă incă un punct de vedere, capital in această cheste, pe care analiza civ. il menționează numai in treacăt. Asupra acestu’a cred util să inzist, „Camerale actuale nu pot livi nici un caz o Constituantă. Notez, in treacăt, că la „Monitorul Oficial“ s’a comis un abuz de putere când s’a botezat desbaterile Camreror actuale drept desbateri *ale Constituantei. Na „Monitorul Ofical“ are compotință să rezolve o cheie constituționala de a sa Irsemnătate. Dar sub d. Briz’anu face să ne ațteptăm ? „Camerile actuale nu pot fi Constituantă și pentru bunul motiv ca este imposibil să se conceapă o Constituantă împărțită in două corpuri legiuitoare, Cameră și Senat cari lucrează și votează separat. „Intr’adevăr, o Constituantă va să ridi o adunare cu depline puteri, puteri suverane pentru a stabili așezământul constituțional, al unei țări. Cine zice Constituantă zice o adunăre care creiază totul ca și cum nimic n’ar fi fost înaintea ei. „Dacă este așa atunci este imposibil ca Constituanta să nu creieze um așezământ, căci dacă n’ar crea, atunci ar rămâne areantul, văzduhul. „Ori o Constituantă împărțită in două corpuri separate ar putea să ajungă la imposiblitatea de a crea in cazul in care cele două corpuri nu ar hotăra la fel. „Nu este nimic extraordinar să presupunem că s’ar putea ca intr’o anume chest’e Camera să vote e un fel și Senatul altfel, „Ce se face atunci ? „Cum rămâne țara fără Constituire ? „Și dacă rămăne fără Constituție, ce rămâne in ple oare in aceeaș țară ? „Cănd este vorba de Camere revizuie iar nu de Constituantă, atunci soluția este simplă. Dacă Adunarea deputaților nu cade de acord cu Senatul acel articol din Consttutie nu se mai revisuește și rămâne Constitța cea veche. ..in Franța unde nu se cunoaște sistemul Camerelor de revizuire pe care roi l’am copiat din Belgia; legile constituționale prevăd tunci cănd este vorbă ca ele să co afie schimbate prin ceva, Adunarea deputaților și Senatul se întrunesc împreună și constituesc un singur corp. „Atăta este de adevărat că a imit giua două corpuri legiuitoare, cum sunt Camera și Senatul actual că are o Constituantă, atinge, iertați mi, cuvântul, pragul imbecilitățe'’. ..Nu mă mir de ignoranță. Ne izb’m așa de des de dansa. Mă mir visă de lipsa de bun simț: „însuși decretul prin care au fost chemați alegătorii ca să aleagă pe actualii Senatori și Deputați s’a întemeiat pe un articol din Constiuție: „Actualii Deputați și Senatori au fost convocați pentru ziua de 20 Noembrie tot pe baza unui articol din Constituție, g.-«g3car.aga gc ; jmmmmwmassmsgMmm tând din 1816 și care nu poate reveoită de cătrn formele prescrinse de dânsa. j,Așa a jurat Regele când s’a su t pe Tron, așa am jurat toți cănd am primit însărcinări publice „Sper că povestea cu Constituanta va trece la coșul hârtiilor netrebnice.“ . („Adevărul“), .Este un curaj scandal ceia ce se întâmplă cu lumina electrică. Nenumărate case stau de cile întregi fără lumină, din causa incapacitate și neprevederilor administrației comunale, care continuă a ține, fiind ă așa voiește d Rh. Mărzescu,, ■pe d.C. Toma director al Uzinei electrice. D. Toma o fi bun coleg de alegeri pentru <l. Mărzescu, dar pare ce căuta la I fina de electricitate, unde nu se pricepe de loc ce să facă, decât doar să-și încaseze regulat in fiecare ana salarul său de peste o mie de franci. Este un scandal care trebie să înceteze. Ieșenii nu mai pot îngădui o astfel de batjocură. Mai dăunat, au anuntat ziarele, s’au furat nici mai mult nici mai puțin decât 400 geamuri de la Palatul Administrativ, toate in valoare de 40,000 lei, geamuri care au fost transportate tocmai la ... București. Autorii prinși, au declarat ca au fost puși la cale de către persoane sus puse. Cerem să se numească numai decât acele persoane Cini sunt ele ? De ce se ascund numee lor ? Fiindcă sunt sus puse ? Să înceteze toate aceste scadaluri, tolerate de acția comunală și de poliție, căci răbdarea are și ea margini. Ieșenii sunt Totui de toate acestea. După patru zile de dasbatim, pu> Ofsal rebel ah dala S’genul Mamuți © »’a terminat cu umătoarele sentințe:5 la moarte, 70 intro 1 și 6 sun inchinosre și ti achitat’. întrebăm : ce pedeapsă s’a dat șoferiului care dărmăzi, dănd vitesa mare euto ambiiului său, a călcat pe un copil al d lui Zamfir din atr. Semastra, care după câteva ceasuri a încatat din viață ? La 10 membri din comitetul „Ligii consumatorilor“ din Iași a sosit era delegația de la Ministerul dp Comerț și Industrie, ca să poată da in judecată pe speculatori. Informații MARȚI 25 NOEMBRIE 1919 - Softătoriile și păicfttoriile vdiu locaUinta nu sa consomează dispozițuinilor luate, luând prețuri mai mari de «jât cale stabilita Denunță«» celor in drept că mi ioa de pildă pentru 7 gulere, numai de călcat, sum* f, fr, oo bani pentru opstraphe da manșete da călși cat 1 frâne 50 bani. Mimim publică a dikkfilr j^eni Ieri a avut loc la Cinema Modern întrunirea lublicii convocată de Sîndicatul Chiriașilor“ din iocalitate. D-l D. D saurin dorahisluid ședința, comunicit adunărei că guvernul, sesizat de Bresnorius ce i i’a înaintat Sindicatul iasan, a decretat prelungirea «cutrastelor da inobiriere până la 2d Aprilie 1921, este însă departe de a da deplină satisfacțiuna chiriașilor și insistă asupra continuărei noțiune pentru realizarea tuturor doleanțelor formulate prin memoriu Arată că sindicatul va lupta ca și prăvăliile fie prevăzuta și că termenul acordat ea fie prelugit pănă la intrarea in viața normală. D. Dr. Parhon inițiată in mod special asupra legei proprietarilor care e absolut o istga de protecțiune și favoritism pentru clasa proprietarilor. D. C. Săteanu este ca sporul nu ordat să se spjioa în aceleași proporți ca după primul decret—adică cu 10, 20, 30 și 40 in sută după oh'rii întrucât aparul general la sută este prea mare pentru de 30 chiriași sărbci, lipsiți de mijloacele necesare. D. Ceaikovski critică noul decret legi care este nu in avantajul chiriașilor ni al proprietarilor și insistă in mod deosebit asupra faptului că nu s’si prevăzut și prăvăliile și că s’a dat dreptul propriatirilor de a se muta in casele cu saparata in vrasauri anormale. 1) 1 Dr. Boghen extiminează raporturile dintre proprietari și chiriași și demonstrează tesareiu oia aoț uiei acestora din urmă. Dl Dimitrie luând din nou cuvântul rezumă dezbaterile și anunță că iu iHUaitatul sindicatului se va da forma definitivă dezideratelor ce se vor trimite guvernului. Situitidma k alâlîl»«in Alaltă eri s’a sînucis prin strangu’are Haraga, secretarul birroului de distribuire a lemnelor Comunei Iași. Motivul a fost următorul : Nencrocitul in calitatea arătată, primea de la șefii depozitelor de lemne, la fiecare saală rapoarte de cantitățile eșite din deposite precum și bunurile Primăriei achitate de cei in drept, in lizsa cărora se eliberase lemnele. Ori Haraga sustrăgea de mai mult timp ia ind treptat, parte din aceste bonuri pa care apoi modificăndu-la data sa revindea cu un jxriț mar g cnaut ln diferiți amatori. Lucrurile ar fi snara probabl infinit, dacă Controlorul Serv. Aproba vizionarei n’ar fi obsevat că aproximatv, nu corespundaan semneic eșite d’n depozit, ca cantitatea praf vfztutft in bonuri. Cereatimna insă a descoperit frauda care numai pentru ultimul timp s’ar cifra la 30 mii lei Frauda aducăndu-se la cunoștința Primăriei, aceasta orănduise o anchetă. Frica de consecnți pentru osie ca urma să stabilească ancheta l’a făcut pe nenorocitul că’și deie moartea. . Sinucigașul a lăsat o scrisoare prin care mărturisind fapta indica ca vinovat al morței sale pe controlorul descoperitor ai fraudat și nu fapta sa cu consecințele ce urma să trfere. Secția II-a a Curței Marțiale a Corpului IV armată înființată pe casa D. L. No. 4002)919 va funcționa cu începere de la 1 Decembrie a,e ia localul Regimentului 13 Inf. de la Copou . Secția I-a a aceleași Curți, rămânând in vechiul local din Str. Cogălniceanu No. 1l. Patronul Liceului Național. Cuvântarea 1 lui profesor CuiOpt. Stamboliu. I Iată cuvântarea pe care a ținut'o d. profesor C. Stamboliu, cu oca Uiunea Serbării școlare, care a avut loc la Liceul Național in ziua d 8 27 Noembrie, patronul Scimulii. In momentul in «are —sie« ti-#«, sed«solnd# Parlamentul României mari, chemat să«acționeze definsiv „Unirea tuturor Românilor“, creată prin sângele și lacrimii» tuturor fiilor acestei țări, cănd iu București a răsunat pentru întâia dată planul regelui tuturor românilor, plin da dam uitate, de avânt și de noua , legitimă mândrie pe cara i o dă conștiința «4 reprezintă 14 milioane de suflete romanești, noi in Iași, in orașul celor 2 uniri, noi profesori, părinți și elevi ne am adunat sa prăzumai patronul unui așezământ cultural cara nu puțin a contribuit la vremuri la pregătirea măruțelor vremuri pe cari la trăim“. Ciot Liceul Național, falsi» A»« dstaie Mihaileană, este unul din cele mai vechi așezăminte școlare de pa tot pământul românesc. După ca amintește împrejurările mâlțătoare pentru tot neamul românexo, in «ar» s’a serbătorit această zi iu «nul tv»cut, cănd pentru a doua oară goarna mobilizării, chema pa toți la datorie, spre a goni pe dușman din teritoriul ocupat, in clipa când și granița da apus in sfărșit Se prăbușit cu atomat, afirmă că in amintirea noastră recunoscătoare nu se pot despărți cai 2 arhangheli, Mihai Viteazul și Mihail Kogâlniceanu Unul Arhanghelul paloșului cu care, muiat in sânge, a desemnat in cea 4 vânturi hotarele idealului nostru iar celalau arhanghelul pulturei românești, nava a mers cu găndul numai pe brazda adăncă ce a tras in anii săi. Amândoi se întregesc unul pe altul și iu veci nu ii vom putea separa in închinăciunea noastră pioasă ce vom viața căliră dânșii. Iar ceia ca pentru Mihail Kogălniceanu era un viu cutesător acum 80 ani, pentru noi astăzi este o realitate nesguduită. Dacă trăim astăzi aievea acest vis frumos, nu puțin datorăm aceasta silințelor neîntrerupte și muncei de- interesate ale profesorilor preamergători de la această școală. Prin ei, prin acești învățători veniți din toate colțurile pămăntuirui romăneasc, unirea sufletească a ittregei suflări românești se realizase încă din veacul trecut, in jurul catedrelor altora la care venise să oficieze in numele acaluieș ideal tot ce simția o chemare pentru înălțarea in ssiavă a acestui popor. Fiindcă, dacă nici pământul, deși sfârtecatu fărâme da angauini, n’a ineatat de a exista ca pământ ro» mtmeeo, cum traește răme, in ori căti bucăți ei sâmnioa o, cu stfiî na«i puțin a încetat să existe acel sollet unic național ce pintia slobod, creat și hrănit de școală, pe deasupra gr*»uițelor artificiali cere și aceste erau osândite «s, la cea dintâi ««stare a dreptății istorice, să piară, de să nu fi eo mai cunoască nici urma măcar. Ca unirea sufletească a tuturor românilor se făcuse in fostul gimnaziu Vasalisn, apoi in Academia Mihaileană și Liceul Național, mărturie ne este însăși friza din amfiteatrul liceului in care stau înșirate numele celor ca au lucrat pe întrecut ©?© acis inși, la durerea neclintitelor temelii are României de azi. Petru Gămpeanu, na scut Maler, ardelean da obârșia, profesor de Filosofie venit in Ionul lui Eftimie Murgul, bănățean de origne, venit din opinii cel mai îndepărtat al Româniemului ca aă facit filosofie in limba romă nensoft 1« Iași. (Va urma) Tratatul <liu Versailles H Lyon|24 Noembrie. La l Decembrie va intra in vigoare tratatul din Versailles, Mi