Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1919-11-25 / nr. 220

AN WZ AL XXVI-LEA A-r» 220 ^«dadia Șl ^&m­ mskaua IAȘI PIAȚA UNIREI 25 Bani «SSKSâJBKI © fisa al partidului:Hemacrat Inserții și Reclame pagina 2*a 1 lea rândul Un număr vechia 50 hsuM Imit lisifiti m 4L Mmm­araxiiu-insiîu L* intrunire» liberală Brăila, dl. Brăila iu a tras o de 1» po­liță asupra Regelui, descoperiți- i­u-i ia fața țării, și «tribuindu-i luate insuccesele uneiapacități sale ca Prim Delegat al României la conferința păc*i i, zicând că tot cel* ce a făcut și a­­ lucrat, n’a fost decât primit de. În execuntarea ordinului Suveran. Și dacă deci sa poate vorbi de greșeli și de­ răspunderi, urmează de la sine, că vina mi va cădea asupra d­lui Bratianu, ei asupra Coroanei. Died pentru naivi aceste in­­certifici ar prinde, apoi pentru­­ u­­ise» inițiată iu »ie politicei, nu poate să n­eargă. In mod neperotis și necinstit dl. B­ăt­tuu a căutat să vâre Co­roana și s’a facă raspitar a fost iu­bițt țârii, de acie cari nu sânt de atribuitul Ei. Dl. Brătianu vă­zând­­ kentrul a ctivităței sale de Prim delegat, a citul­ut să se aco­pere in mod cât si poate de laș, ascunzându se in dosul Coroanei l si pentru aceasta a făcut cunos­­cutele declarații spre a se scut­ura de răspândiri. Oe sigur că actul acesta »a unui fo­st Prim Stelnic al Tronului, nu f­i convenit Regelui, care fir ș­­te a fost vădit imprrs­onat. Și «­tacă Suvoanu­l n’a funcționat a t«iÍ4CÍ in­ mod public, a fost cu a’s avut ocazia. Deschiderea Par­lamentului a fo­st pentru R­ege, ocaziunea cel mai nimerită și mai apropiată de z­i Ziua citirei mesaj .lui plăti poliia fost ziua scad­eței. Ia adevăr,­ pasajul pri­vitor la deslegarea problemei ex­terne și ia incheera* păcei zice : guvernul meu n-a prejudecat desle­garea acestor­ chestiuni, ele se pre­zintă intrigi deliberărilor dumnea­voastră. Iată pe Rege că­ se degijează de ori ce răspunderi, cari se spadă p­e ratar­ea Pliat, și aice că iasă totul, pe Âd­isărilor. Dar ce situație penibilă lesă, cine a creiat o și cine i răspunzător. Regele se leapădă de ea ! Istă dar răspunsa! Suveranului 1a a­­firmația d-lui Brat­anu de la Brăi­ia. Desmințire in toată regina, nu mă amestec, cum­ veți echiluii dv. aleșii națiiutei. TIU se poate o palmă mai­ grea la obrazul d­lui Brătianu. Va pn­­cepe oare d-sa aceasta? Noi lare­ credem că nu Dacă deci Regele nu răspunde, atunci dl. Brătianu a mințit iu toată regula la Brăila și Adună­rile legislative sunt datoare să-i (ragă la răspundere, căci pe lin­gă adevăr e și in cadrul emuli­­tulu­ i, pre zice, că Miniștrii, iar nu Rom­ tna, răspund inaditca țării. I „România a avut la Constitute și fi­­ o­are și astăzi independent de exis­tența sau neexistența acestor Camera. „Acest Const­tut­e poate fi revizu­ită,­insă numai in conformitate cu formele preocupate intr’insa pentru rovi­nire, „Ori­ce altă încercare, este revo­luție dacă se impune de jos, lovitu­ră de Stat dacă se­ impune de sus. „Faptul că in această Cameră au intrat șî deputații aleși din ținuturi­le de peste Carpați și de peste Prut, nu schimbă acest adevăr juridic. ..Nu trebuie să se uite că provin­ciile de peste Carpați și de peste Carpați și de peste Prut s’au­ alipit la Romînia, deci au intrat nu numai sub Coroana română, dar și sub Con­stituția României, căci, nic’odată, la noi Coroana face parte d­in Con­­stituț­e. „In­ sfărș­t n’ar trebui să se uite că tratatul de pace cari ne va da dreptul la stăpănir­e legală a noilor provincii, recunoaște aceste frontiere I regatului României și regatul Româ­niei este o țară cu o Constituție da­ fr^a.n­.a.aaa=a Caracterul parlam­ estaiHi «cinai Interview cu d. Take Ionescu Chestiunea dacă parlamentin ac­tiuni poate sau nu să fie o Constitu­­ar­ tă, făcând obiectul unor disensi­uni in chiar cercurile guvernamen­tale am solicitat d-lui Take Iones­cu părerea d-sale. Iată ce ne a declarat șeful de­mocraților. — Analiza dv. din numărul de ori a „Adevărului“ tr­­ativă la caracte­rul Camerelor actuale este jurdică și cred ir­efutabilă. Nu ințe­eg de ce a-și inr­sta a­u­­pra argumentelor pe care le dați și cari, inc’odata, sunt drepte. „Este insă incă un pu­nct de ve­dere, capital in această chest­e, pe care analiza civ. il menționează nu­mai in treacăt. Asupra acestu’a cred util să inzist, „Camerale actuale nu pot livi nici un caz o Constituantă. Notez, in treacăt, că la „Monitorul Oficial“ s’a comis un abuz de putere când s’a botezat desbaterile Camrer­or actua­le drept desbateri *ale Constituantei. Na „Monitorul Ofic­al“ are com­pot­ință să rezolve o chei­­e consti­­tuționala de a sa Irsemnătate. Dar sub d. Briz’anu fa­ce să ne ațteptăm ? „Camerile actuale nu pot fi Con­stituantă și pentru bunul motiv ca este­ imposibil să se conceapă o Con­stituantă împărțită in două corpuri legiuitoare, Cameră și Senat cari lu­crează și votează separat. „Intr’adevăr, o Constituantă va să ridi o adunare cu depline puteri, puteri suverane pentru a stabili așe­zământul constituțional, al unei țări. Cine zice Constituantă zice o a­­dunăre care creiază totul ca și cum nimic n’ar fi fost înaintea ei. „Dacă este așa atunci este imposi­bil ca Constituanta să nu creieze um așezământ, căci dacă n’ar crea, atunci ar rămâne a­reantul, văzduhul. „Ori o Constituantă împărțită in două corpuri separate ar putea să ajungă la imposib­litatea de a crea in cazul in care cele două corpuri nu ar hotăra la fel. „Nu este nimic extraordinar să presupunem că s’ar putea ca intr’o­­ anume chest’e Camera să vote e un fel și Senatul altfel, „Ce se face atunci ? „Cum rămâne­­ țara fără Consti­tuire ? „Și dacă rămăne fără Constituție, ce rămâne in ple­ oare in aceeaș ța­ră ? „Cănd este vorba de Camere re­­vizu­ie iar nu de Constituantă, atunci soluția este simplă. Dacă Adunarea deputaților nu cade de acord cu Se­natul acel articol din Const­tutie nu se mai revisuește și rămâne Consti­t­ț­­a cea veche. ..in Franța unde n­u se cunoaște sistemul Camerelor de revizuire pe ca­re roi l’am copiat din Belgia; legile constituționale prevăd tunci cănd este vorbă ca ele să co a­­fie schimbate prin ceva, Adunarea de­putaților și Senatul se întrunesc îm­preună și constituesc un singur corp. „Atăta este de adevărat că a imit giua două corpuri legiuitoare, cum sunt Camera și Senatul actual că ar­e o Constituantă, atinge, iertați mi, cuvântul, pragul imbecilitățe'’. ..Nu mă mir de ignoranță. Ne iz­b’m așa de des de dansa. Mă mir visă de lipsa de bun simț: „însuși decretul prin care au fost chemați alegătorii ca să aleagă pe actualii Senatori și Deputați s’a în­temeiat pe un artico­l din Const­iuție: „Actualii Deputați și Senatori au fost convocați pentru z­iua de 20 No­­embrie tot pe baza unui articol din Constituție, g.-«g3car.aga­ gc ; jmmmmwmassmsgMmm tând din 181­6 și care nu poate reveoită de căt­rn formele prescri­n­­se de dânsa. j,Așa a jurat Regele când s’a su t pe Tron, așa am jurat toți cănd am primit însărcinări publice „Sper că povestea cu Constituanta va trece la coșul hârtiilor netreb­nice.“ . („Adevărul“), .Este un curaj scandal ceia ce se întâmplă cu lumina­ electrică. Ne­numărate case stau de cile întregi fără lumină, din­­ causa incapacita­te și neprevederilor administrației comunale, care continuă a ține, fi­ind ă așa voiește d Rh. Mărzescu,, ■pe d.­­C. Toma director al Uzinei electrice. D. Toma o fi bun coleg de ale­geri pentru <l. Mărzescu, dar pare ce căuta la I fina de electricitate, unde nu se pricepe de loc ce să fa­că, decât doar să-și încaseze regu­lat in fie­care ana salarul său de peste o mie de franci. Este un scandal care trebie să înceteze. Ieșenii nu mai pot îngă­dui­­ o astfel de batjocură. Mai dăunat, au anuntat ziarele, s’au furat nici mai mult nici mai puțin decât 400 geamuri de la Pa­latul Administrativ, toate in valoare de 40,000 lei, geamuri care au fost transportate tocmai la ... București.­­ Autorii prinși, au decl­arat ca au fost puși la cale de­ către­­ persoane sus puse. Cerem să se numească numai de­cât acele­­ persoane Cini­ sunt ele ? De ce se ascund nume­e lor ? Fiindcă sunt sus puse ? Să înceteze toate aceste scadaluri, tolerate de ac­ția comunală și de poliție, căci răbdarea are și ea mar­­gini. Ieșenii sunt Totui de toate acestea. După patru zile de dasbatim­, pu> Ofsal rebel a­­h dala S’genul Mamu­ți © »’a terminat cu umătoarele sen­tințe­:­­5 la moarte, 70 intro 1 și 6 sun inchinosre și ti achitat’. întrebăm : ce pedeapsă s’a dat șo­­feriului care dărmăzi, dănd vitesa mare euto ambiiulu­i său, a călcat pe un copil al d lui Zamfir din atr. Sem­­­astra, care după câte­va ceasuri a încatat din viață ? La 10 membri din comitetul „Li­gii consumatorilor“ din Iași a sosit era delegația de la Ministerul d­p Co­m­erț și Industrie, ca să poată da in judecată pe speculatori. Informații MARȚI 25 NOEMBRIE 1919 - Soft­ătoriile și păicfttoriile vdiu lo­caUinta nu sa consom­ează dispozi­­țuinilor luate, luând prețuri mai mari de «jât cale stabilita Denunță«» celor in drept că mi ioa de pildă pentru 7 gulere, numai de călcat, sum* f, fr, oo bani pentru o­pstraphe da manșete da căl­și cat 1 frâne 50 bani. Mimim publică a dikkfilr j^eni Ieri a avut loc la Cinema Modern întrunirea lublicii convocată de Sîn­­­dicatul Chiriașilor“ din iocalitate. D-l D. D sau­rin dorahisluid șe­dința, comunicit adunărei că guver­nul, sesizat de Bresnorius ce i i’a îna­intat Sindicatul iasan, a decretat pre­lungirea «cutrastelor da inobiriere până la 2d Aprilie 1921, este însă departe de a da deplină satisfacțiuna chiriașilor și insistă asupra continu­ărei noțiune­ pentru realizarea tut­uror doleanțelor formulate prin memoriu Arată că sind­icatul va lupta ca și prăvăliile fie prevăzuta și că ter­menul acordat ea fie prelugit pănă la intrarea in viața normală. D. Dr. Parhon inițiată in mod spe­cial asupra legei proprietarilor care e absolut o istga de protecțiune și favoritism pentru clasa proprie­­tarilor. D. C. Săteanu este ca sporul n­­u or­dat să se spjioa în aceleași pro­­porț­i ca după primul decret—adică cu 10, 20, 30 și 40 in sută după oh'­­rii întru­cât aparul general la sută este prea m­are pentru de 30 chi­riaș­i sărbci, lipsiți de mijloacele ne­cesare. D. Ceaikovski critică noul decret legi care este nu in avantajul chi­riașilor ni al proprietarilor și insistă in mod deosebit asupr­a faptului că nu s’si­ prevăzut și prăvăliile și că s’a dat dreptul propriatirilor de a se muta in casele cu saparata in vra­­sauri anormale. 1) 1 Dr. Boghen extimineaz­ă rapor­­turile dintre proprietari și chiriași și demonstrează tesareiu oia aoț uiei acestora din urmă. D­l Dimitrie luând din nou cuvân­tul rezumă dezbaterile și anunță că iu iHUaitatul sindicatului se va da forma definitivă dezideratelor ce se vor tri­mite guvernului. Situitidma k alâlîl»«in Alaltă eri s’a sînucis prin stran­­gu’are Haraga, secretarul birroului de distribuire a lemnelor Comunei Iași. Motivul a fost următorul : Nenc­­rocitul in calitatea arătată, primea de la șefii depozitelor de lemne, la fie­care saală rapoarte de cantitățile eșite din deposit­e precum și bunu­rile Primăriei achitate de cei in drept, in lizsa cărora se eliberase lemnele. Ori Haraga sustrăgea de mai mult timp ia in­d treptat, parte din aceste bonuri pa care apoi mo­dificăndu-la data sa revindea cu un jxriț mar g cnaut ln diferiți amatori. Lucrurile ar fi snara probab­l infinit, dacă Controlorul Serv. Apro­ba vizionarei n’ar fi obse­vat că apro­xi­m­­at­v, nu corespundaan semneic eșite d’n depozit, ca cantitatea praf vfztutft in bonuri. Cereatimna insă a descoperit frauda care numai pentru ultimul timp s’ar cifra la 30 mii lei Frauda aducăndu-se la cunoștința Primăriei,­ aceasta orănduise o an­chetă. Frica de consecnți pentru osie ca urma să stabilească ancheta l’a făcut pe nenorocitul că’și deie moartea. . Sinucigașul a lăsat o scrisoare prin care mărturisind fapta indica ca­­ vinovat al morței sale pe contro­lorul descoperitor ai fraudat și nu fapta sa cu consecințele ce urma să trfere. Secția II-a a Curței Marțiale a Corpului IV armată înființată pe casa D. L. No. 4002)919 va funcțio­na cu începere de la 1 Decembrie a,­e ia localul Regimentului 13 Inf. de la Copou . Secția I-a a aceleași Curți, rămânând in vechiul local din Str. Cogălniceanu No. 1l. Patronul Liceului Național. Cuvântarea­­ 1 lui profesor CuiOpt. Stam­boliu. I Iată cuvântarea pe care a ținut'o d. profesor C. Stamboliu, cu oca­ Uiunea Serbării școlare, care a avut loc la Liceul Național in ziua d­­ 8­­ 27 Noembrie, patronul Scimulii. In momentul in «are —sie« ti-#«, se­d«soln­d# Parlamentul României mari, chemat să­­«acționeze definsiv „Unirea tuturor Românilor“, creată prin sângele și lacrimii» tuturor fii­lor acestei țări, cănd iu Bucu­rești a răsunat pentru întâia dată planul re­gelui tuturor românilor, plin da dam uitate, de avânt­ și de noua , legitimă mândrie pe cara i o dă conștiința «4 reprezintă 14 milioane de suflete ro­manești, noi in Iași, in orașul celor 2 uniri, noi profesori, părinți și elevi ne am adunat sa prăzum­ai patronul unui așezământ cultural cara nu pu­țin a contribuit la vremuri la pre­gătirea măruțelor vremuri pe cari la trăim“. Ciot Liceul Național, falsi» A»« dstaie Mihaileană, este unul din cele mai vechi așezăminte școlare de pa tot pământul românesc. După ca a­­mintește împrejurările m­âlțătoare pentru tot neamul românexo, in «ar» s’a serbătorit această zi iu «nul tv»­­cut, cănd pentru a doua oară goarna mobilizării, chema pa toți la datorie, spre a goni pe dușman din teritoriul ocupat, in clipa când și granița da apus in sfărșit Se prăbușit cu ato­mat, afirmă că in amintirea noastră recunoscătoare nu se pot despărți cai 2 arhangheli, Mihai Viteazul și Mihail Kogâlniceanu Unul Arhan­ghelul paloșului cu care, muiat in sânge, a desemnat in ce­a 4 vânturi hotarele idealului nostru iar celalau­ arhanghelul pulturei românești, nava a mers cu găndul numai pe brazda adăncă ce a tras in anii săi. Amândoi se întregesc unul pe altul și iu veci nu ii vom putea separa in închinăciunea noastră pioasă ce vom via­ța căliră dânșii. Iar ceia ca pen­tru Mihail Kogălniceanu era un viu cutesător acum 80 ani, pentru noi astăzi e­ste o realitate nesguduită. Dacă trăim astăzi aievea acest vis frumos, nu puțin datorăm aceasta si­lințelor neîntrerupte și muncei de- i­nteresate ale profesorilor preamergă­tori de la această școală. Prin ei, prin acești învățători veniți din toa­te colțurile pămăntuirui romăneasc, unirea sufletească a ittregei suflări românești se realizase încă din vea­cul trecut, in jurul catedrelor altora la care venise să oficieze in numele acaluieș ideal tot ce simția o chemare pentru înălțarea in ssiavă a acestui popor. Fiindcă, dacă nici pământul, deși sfârtecat­­u fărâme da angauini, n’a ineatat de a exista ca pământ ro» mtm­eeo, cum traește răme, in ori căti bucăți ei sâm­nioa o, cu stfiî na«i puțin a încetat să existe acel sollet unic național ce pintia slobod, creat și hrănit de școală, pe deasupra gr*»­uițelor artificiali cere și aceste erau osândite «s, la cea dintâi ««stare a dreptății istorice, să piară, de să nu fi eo mai cunoască nici urma măcar. Ca unirea sufletească a tuturor ro­mânilor se făcuse in fostul gimnaziu Vasalisn, apoi in Academia Mihaileană și­ Liceul Național, mărturie ne este însăși friza din amfiteatrul liceului in care stau înșirate numele celor ca au lucrat pe întrecut ©?© aci­­s inși, la durerea neclintitelor temelii are României de azi. Petru Gămpea­nu, na scut Maler, ardelean da obârșia, profesor de Filosofie venit in Ionul lui Eftimie Murgul, bănățean de ori­­g­ne, venit din opinii cel mai în­depărtat al Românie­mu­lui ca aă facit filosofie in limba rom­ă nensoft 1« Iași. (Va urma) Tratatul <liu Versailles H Lyon|24 Noembrie. La l Decembrie va intra in vi­goare tratatul din Versailles, Mi

Next