Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1919-12-04 / nr. 228

toriei, dar d. Mandel eats moașa ei. Nu eate răutate ș i peämâneala pare a fi un eadat din belșug pe ea= pal vii. Poreclele plouă și la Palatul Bourbon (Parlament) „Lontien Geor= ges“4ui: se atribuia tot aceea ca un place, ceea ce La inspirat președin­telui gluma asta lapidara : „Mandel? A, da. Cină eu mă,» el pute ca îmbată de autoritate. Și în miniștrii ceva, mai alea <i. Rama, emin­entul, pe care toată noaptea, ia doua de dimina­ță, il evoală telefonul de la prezidenția consiliului Bfttrfm­a ser­vitoare a »iainte-ului de interne, cedând și ea jocului la modă, l’a ha­imat eu ea : „Omul nopții“. Dl. Mandel cenzurează, inșfapă, tero­rizează jurnalele. S’a certat cu „Le Matin“, cu „L'oeuvre“,... cu atâtea alteia,... și pe cănd predecesorii săi ne sforțau să lipească cu pomadă geamurile, aparte de patron, d. Man­­del sparge pe propriul său cont. Nu ascunde cut i place metoda tare, și ține logosuri in consecință pre­zentului de poliție. Are mult gnst pentru dictatură. La 28 iunie, în­grămădit de mulțimea care in con­­jura pe stăpânul Lui, exalta ds bu­curie. Oradea că-1 aclamau pa el, Mandel, și era așs de palid, dar da bucurie, sim­­t«ara cănd nuni din șoferrii lui era cât pe ea să p­lă­țească de un felenar. Bieții șoferri». d. Mandel s-a zvâr­lit, in mânia lui, pa amfidoi afară. Tare a’« temut da pielea lui. Dar, ln Versân­îoB, a avut un cu­vănt splendid i „plebiscitul e făcut“. D. Mandel sa credea una din vechile noastre provincii cucerite“. Această Îegelîcift însoțește o carica­tură în care sub titlul din fabula lui Lafontaine „Gaița împodobită..., cu pielea Tigrului“ a figurat faimo­sul cașretar cu mânile 'n șold, os­ntau 'n vănt, cu jobenul pe cap, în­fășurat intr’o piele de­­­gru, iar in mănă purtând un bîclu cu patru no­duri ca un dresator de fiere. Multe ca acestea și nu-1 »­retează pa d. Clemenceau. Au pornit p­e­­mândoi așa de frumos in numele Victoriei și a Libertăți­ i, in cât tocmai acum.. (Sfârșit) I Brătienii pretutindeni Caminurile su­denților din București în mâna Brâtienilor In sfârșit, Bratienii su piseaz­­a ia cârma Statului. Întreaga țară a reaplist mat sibar, crezând că deacum­ va fi lăsata fa pace de către acei cari pretind că au facut totul între hotarele largi care se despart de vecini N. Înșelăm amar­ință, dacă nu în­chipuim că influența Brătienilor a fost îndepărtată odată cu pracarea lor de la putere. Nu e instituție a­­proape, care să nu aibă câte un re­prezentant care să n­e ia curent pe vaorrii stăpânilor­ ai pământului, a apelor și a aerului țării noastre, cu tot ce se petrece pe pământ și in cer, oăot dsprinși fiind să stăpâneas­că totul, cu greu sa pot deprinde cu noua stare de lucrări. Una din in­­stituțile care a suferit și sufere și astăzi teroarea. brăjenistâ, este aceea a căminarilor studențești din Bnon* V £ Ș*i. In fruntea acestor următoarele personagii căminari stau vestite prin legăturile de familie cu dl. Ionel Brăttianu: 1) D-na Fia Brătianu, sor­a d-lui Vintilă Brătianu. 2) D na Ionica Filat, sora frațiior Brăttianu. 3) B­ra Nipalescu Oorobanțu, sora fraților Brfttianu. 4) B­ ra­tia Brfttianu, sora fraților Brătianu. 5) Doamnele: Zoe Moson, neșteanu, Bâlcoianu și altele, Urmă­­toare iude a’a fraților Brătianu. Personalul din administrația și sw­­rîe­nî cămin­oril­or din București a recrutat în totul de is moșiile Bră­tienilor. Administratorii de moșii sunt avansați la gradul de contabili la cânainuri; bucătarii de vin aponoși; vătafii de ogradă sunt Înaintați ca portari; iar păzitorii lanurilor in timpul verii, când vine iarna pentru a scuti cheltuielile de întreținere ale stăpânilor, devin pensionarii cămi­narilor. Și toate acestea se continuă chiar astăzi când dl. Brătianu nu mai e la guvern. Ba mai mult, studențimea din București suferă nenumărate ne­plăceri din această cauză și nu se ia nici o măsură Studenții cari nu sunt agreați de către doamnele din frun­tea căminarilor sunt eliminați pur și simplu Au fost cazuri când chiar oameni din serviciul căminului ca­ uș’eri, in­tendenți și bucătari au intervenit pe lângă doamne pentru eliminarea stu­denților și n’au fost refuzați in ce­rerile lor. Credem că a »«sat timpul, când aceste lucruri trebuie să ia sfârșit. Rectorul și corpul profesoral al U­niversității din București ar trebui să se intereseze mai mult de soarta studenților și să înlăture pe toți in­divizii cari in căminuri nu aautat de­­cât să și plaseze neamurile pe­ntru a le plăzi pensii din punga studenților și a țării, iar studenții din București *să urmeze exemplul studențimei ie­șene, care dacă se bucură astăzi de o independență desăvârșită, a trebuit să lupte fără cruțare contra orică­rui amestec al persoanelor streine tn sânul Căminului. Const. Faleriu TEATRALE Fmmilvmlul Artistic pantra monstru S* Drapăm!! M'am bucurat in suflet văzănd ti­neretul artistic recunoscator maes­trului lor, prin frumoasa in­țiativă ce au aratat-o prin festivalul orga­­nizat cu concursul D-lor Bruno Bra=­esky și Calboreanu artiști de la Teatrul Național. Festivalul incepe cu recitări intre care s'au distins d­rele Arap­a și Croneanu cum și d nii Calboreanu și Șubă arătănd mult talent. Apoi a urmat „Fii Frumos“ cu d-șoara Aneluța Apostu in ro­ul Ilenei Cosinzeanu, reni­t la perfecție, cu nota caracte­ristica a unei fete amoroase, visă­toare după Făt Frumos in rolul tâ­rei era Brui»­o B?­recky care ș' d-lui Si-a susținut u destul de­ine reluri Apoi a urmat Cfintarea Cântărilor de Cavaletti ; in rolu­ile principale avem pe dra Croneanu, bine cu destul tempe­ment și D-nii Anto­nii gt Stamate care au interpretat bine rolurile lor. Partea III a programului o faca „Jean-Marie“ piesă de Andre Theu­­rfet care roluri au fost interpretate de D-ra Apostu Anita care a jucat cu mult avăd­ și pricepere neuitănd a felicita pe mica artistă pentru ta­­lentul așa de frumos pe care îl pro­­mite la vrăsta ei numai de 17 roze, apoi d­an­ Charle Seheidel in rolul lui Jean-Marie a fost bine și d­r Șu­dă prea bine in rolul lui Joel neno­rocit de toartă dar resemnat. Sala a fost plină de un public sa­tisfăcut de plăcere ce a avut-o, In­ chei aducând cuvinte de laudă ele­vilor recunoscători.* Joi seara la Teatrul Național, pre­m­iera „Bucuria Casei“, Sâmbătă seara, a doua premieră „Avarul“, cu Vlad Cutinschi in rolul lui Harpagon, Duminecă, ora 3 p. m., elementele tinere ale Teatrului Național vor­­ juca . ..Napasta“ de Caragiale cu d-ra Topa in Anca, d, Morcovescu-Teleajăn i Dragomir. d. Ghițescu in Ion și T. Luca in Gheorghe Învățător. Spectacolul de complectează cu comedia „Stradivarius“ cu d­nii: Braenschi, Meritt, Luca și Ramadan. • In curând „S'avem Pardon“ revis­tă in două acte și un prolog. Mon­tare și punere in scenă fastuoasă. Cuplete ireproșabile cu mult spirit, *­­S’avem Pardon“, se va juca ca premieră de deschidere la Teatrul Cinema „Principele Mircea*. Birroul de Servitori s'a mutat din strada Școalai de Arte, *.in strada Cin­a Vodă in localul Siguranței, EVENIMENTUL Știri ratifice — „Epoca“ anunță că răspunsul la ultimatumul aliaților, a fost redactat de colonelul Stirbey și că brătieniștii adunați in conspirație la locuința celui mai mu­lt­ milionar al României Man A. G. Porcu­, comu­nică de trei ori pe zi cu acelaș colonel. „ Ziarul Viitorul“ se întreabă in numărul său de astăzi dacă ziarul „Patria“ este sau nu organul partidului național din Ardeal, de­oare­ce a publicat o notă asupra partidelor din vecinul Regat, in care se ocupa firește și de partidul d-lui Brătianu. Ziarul colectivist „nu crede că, cele publicate corespund „cu sim­imăntul de bună credință “al conducătorilor partidului național din Ardeal Așa politică a dus d. Brătianu, încât s’a stricat cu toata lumea. Nu mai are un prieten, toți îi cer socoteală, toți o judecă cum trebue, până și ziarul „ Patria“ care nu mai puțin decât, acum o lună in urmă, îl cruța. Asupra mersului crizei, se anunță următoarele : Ardelenii să aibă *‘n Doua formațiune im departamente, pînă un ministru reprezentând Consiliul Diligent; Besarabenii unul și un de­­legat al directoratului de la Chișinău ; Bucovinenii unul ; Țărăniștii și Națion­aliștii căte două portofolii. Această combinație, ar avea ca prin mandat să iscălească pacea. D-l Maniu simțind că noul guvern nu pot­te avea de­căt o durată efemeră, se va recuza după toate probabilitățile, în caz când Regele l-ar­­ să reîna să continue cabinetul. In consecința printre fruntașii Ardeleni, d. Vlad pare să fie cel bun indicat, cu atât mai mult, cu cât a susținut din primul mo­ment că Rot­iuîa nu trebue să facă politica de aventura, care a dus-o in situația de astăzi. — Colectiviștii n au să moare de modestie. După ce au uneltit faimoasa notă răspuns a dem­i­sionatului guvern Văitoianu, acum Viitorul acuză pe d­nii Take Ionescu și General Averescu ca intri­ghează pe lângă blocul parlamentar in sen­zul politicei preconizată de șefii opoziției, Brătieni ș­i au toate îndrăznelile pentru că nu mai au obraz. Ce reprezintă ardelenii In Parlament București 3 Decembrie. Ce reprezintă aleșii Ardealului in parlament. O spune „Patria“: „Programul politic denunțat de dl. Iuliu IKhiniu, care ca șef al par­tidului național, a exprimat coc sfi­­tuV orilie este* insă și punctul de vedere al partidului, este o doc­trină politică, conformă cu a­spi­rațiile noui ale țarei ca eșită dlin râsboi, și conformă cu aspirațiie vechi *1« statului român, de con­serva­re națională. Cu doctrina aceasta politică noi ne-am ocupat iudată după rosti­rea di­scursului, intr’o serie de ar­ticole studiu și când va veni la discuție, la parlament, punctul de vedere al Ardealului, vom relua iarăși discuția. Așa­dar, reprezentanții consti­tuționali ai Ardealului reprezintă în păilamtai hotârârea de a se tra­duce în lege, aceiea care s'au in­­faptuit s-a ivit ca nevoi, in cursul veciun­­­ar pentru viitor, ei repre­zintă o doctrină poMică, bine de­finită, pe care o vor arăta, in mo­mentul când se vor pune in di­s­cuț­e, reformele de care are aflvoa­stra“". Știri muzicale Vineri 5 Decembrie ora 9 seara va avea loc la Teatrul Național al 3-lea concert s­infop,e dat de orches­tra „Gh­. Enescu“ dirijat pe d­nul Antoniu Ciolan, 1) Program Schumann Ouvertura Manfred (Prima audiție), 2) Mendelsoh simfonia Italiană, 3) Saint Séens Ruel Domphaie, 4) Tschăikowski Ouvertira 1812 (după cererea generală), Bil etele­­a Maximovici, Venizelos și ocupația Sirinei Acordul italo-grec.—Balcanii un focar* de incendiu? Lyon 3 DacamhHm. - Ven iz alo st a dotei arat rapt-o* ten­tanților privsml &ă considera ocupația Smirnei de către trupele greșești &a definitivă* in chestiunea itei0~greacă se constată că s ’au găsit taxele unui acord solid. Un singur punct remâne Ab­­scurs chestiunea turcă. După ce America a relaxat man­­datul aliaților trebue să fie și mai strânși uniți spre a îndeplini însărcinarea lor până la sfârșit, căci astfel conferința păcei ar eșua și Balcanii vor românea un focar de Incendiu» , Jii Cincii și situația din Ungaria Ungaria și pacea, Lyon 3 Decembrie. — Consiliul suprem a ascultat pe Sir George Clerok, care a dat detalii privitoare la misiunea sa in Budapesta ți con­­dițiunile prin care a reușit să obțină formarea unui guvern, care să re­­presimte voința poporului ungar. Consiliul a decis și rugat guvernul Husar a trimite cât de curând la Neuilly, o delegație însărcinată a negocia pacea cu reprezentanții Antantei. Senatul american s-a întrunit Boala lui Wilson Washington 3 Decembrie.­­ Se anunță că Senatul american s-a întrunit astăzi. Senatul Hitchok a anunțat că se va ajunge repede la un com­promis cu privire la tratatul de pace, care va fi astfel ratificat după o scurtă discuțiune. Medicul președintelui Wilson, i-a interzis ori să primească pe Hitchok spre a conferi cu dânsul pe baza unui compromis, privitor la tratatul de pace. Sănătatea președintelui progresează satisfăcător, permis de a avea mai mult de­cât o întreținere­­ im­isă,însă îm]i este o mare întrunire la Bruxelles Intervenția Angliei și Franței Hor­s­ea 3 Decembrie. — telegrame din Paris arată că 10 delegați reprezentanți ai societatei organizate, sunt așteptați să se întâlnească la Bruxelles. Această întrunire a fost convocată in urma intervenției Angliei și Franței și se așteaptă să aibă influențe importante aspra Ligei Națiunilor. Ultima Oră — Ora 3 p. m. — Semnarea păcei București 3 Decembrie.—Probabil ci poiniful Vineri se va semna pacea de către delegații noștri, Aschi BBfa­d-lar I, Mm ț N. Iorga București 3 Decembrie,TM*­M. S. Regele a primit ori in audiență m­a­nii I. Maniu și N. Iorga-Jîegde la vânătoare București 3 Decembrie.­—Regele pleacă mănt Jos si vănătoare la Sinaia, Pe nu mări se, crede că cinm se va resplvi J întoarcerea unui delegat București 3 Decembrie, —■* D. Ciugurlănu unul din delegații Ro­­mâniei la Paris a sosit ori dimineață la București. Desavuarea d-l or Goldiș și Popp Decizia ardelenilor București 3 Decembrie — Ardelenii au desa=­virat pe d-nii Goldiș și Popp, cari s-au pronunțat în politica externă fără a consulta partidul. Se explica acum laudele ce se adresează necon­tenit de către „Viitorul“ d-lor Goldiș și Popp. O [nouă nota a Aliaților București 3 Decembrie. — Aliații au remis o nouă notă Guvernului nostru, comunicând ca să răspundă la ultimatumul care a expirat eri. Societatea de Gimnastică, Sport și Muzică din Iașif va da in seara de Sâmbătă 6 Decembrie stil nou O MARE SERATA DANSANTA Persoanele cunoscute care din e­­roare n’au primit imitație pot trece pe la cancelaria Societății spre a o primi. De­alnzare­a vând 8 odăi sus, 3 jos și grajd, precum și o vie in comuna Copou. A se adresa intre orele 2—4 atr. Păcurari No. 31 la profesorul Praja. Lucrători cismari tartor caută magazinul de încălțămin­te Ștefan Teodosiu din Str. I. C. Bră­­tianu 164, v­ -4 * ♦ V A 4 f a x

Next