Evenimentul, aprilie-iunie 1920 (Anul 28, nr. 40-108)
1920-04-01 / nr. 40
ANUL AL, XXVlMMA No 40 *1 IASI C J^&»m\sitaUa PUMA MAREI >i» kmsp fi Mm fH|in a« 1 fen ifeid mutmr mtA» dm §&*ß 25 Bani ir|aü al pirSialii Democrat 5. Jorp și naționaliștii De la înălțimea scaunului prezidențial al Camerei, in poza pacifică de de triumfi tor sigur de sine, figura dlui Iorga rai se pare decolorată și lipsită de interes. Pe d-sa îl prind de minune, genurile de revolta și postura Învinsului« In politică, d-l Iorga este, fără îndoială, un „gafeur“ de mare talent, care pune î n erorile sale arfsta scănteere, grație sufletească și inteligență pe care nu le-ar putea pune cel mai echilibrat bărbat de stat in cea mai cumințească operă, D-sa face din căderile și înfrângerile d sale adevărată operă de maestru și printr’u în fel de predestinație) ciudată are geniul tuturor derutelor. Nimeni nu știe sa primească o lovitură cu mai mult tragic și mantestate ca d l Iorga, păstrând in înfrângerile sale acea semeție a unui vultur prăbușit printre mini. Gafa la d-sa este o creațiune originală și tipică, este opera unui orbit fantastic care deformează lucrurile de artă, păstrând totuși in ele o stranie și impunătoare simetrie! Dl Iorga fasonează un cap de monstru liptic, incrustându-i ciudat pe apocabure surâsul de Madonă și urmărind cu ochii viziunile cele mai ideale. Aspirația către ideal, care nu î părăsește niciodată planează, ca o rază de dumnezeire deasupra diformităților sale politice, mobilindu le și dăndu-le un farmec irezistibil. Politicește, contradicția la d sa este un fel de normă permanentă și rezultatul normal al unei naturi in veșnică agitațiune, care se agață cănd de o idee cănd de alta, furat de același miraj,fără să-și poată găsi vreodată echilibrul. La adevărații oameni politici, contradicțiile pornesc cele mai deseori de la fapte, de la întorsătura neașteptată a evenimentelor care impune fital schimbări de atitudine, iar nu de la plăzmuirea lor sufletească. La d i Iorga se intâmplă tocmai contrariul! D sa este un inspirat in viața politică a țării, urmând veșnic impulsul și ciprîciile bogatei sale Închipuiri. Unii gândesc, experimente de, acționează ; d-i Iorga singur se inspiră! De altminteri, adepții săi sunt atrași mai mult de lateza imafinativă și poeică a naturei sale. Este epitetul rar, fraza scânteietoare și mordantă, gestul impetuos și original care o atrag in afara oricărei considerațiuni logice. Cu toate acestea, d l Iorga este un mare și primejdios seducător! Talentul sin fascinează și derutează cu o ușurință uimitoare mii de suflete, deoarece, chiar in gesturile eutopolitice, d-sa aduce toată gloria și scânteierea omului de cultură. D l Iorga este, fără voia d-sale, o manie, o modă, o sugestie generală, am putea zice mai mult un fel de obsesiune decât un îndrumător. Este destul ca să fluturez sa un steag, ca mii de adepți să-l urmeze orbește, excluzând orice deliberare și discernământ. D-sa are pe conștiință multe victime politice, cari și-au părăsit chemarea dreaptă, crezăndu se chemați la un rol de rpostolat moral, nepotrivit pentru insușirile lor. Tineri necopți, intelectuali cu firi entuziaste și creduli liceeni cu nasurile umede, inregimentați in partidule sale, il urmează la fiecare pas cu inconștiența unor somnabili, parodindu-i gesturile, mai înțărindu i ideile și idealizândui cu ardoarea unor fetiși. D-sa, marele inspirat al neamului, este creatorul unui gen de misticism social care amețește mințile și absoarbe cu desăvârșire orice urmă de personalitate, contopind intr'un singur eu, o mare parte a generației de azi! Aceasta nu gândește, nu crede și nu respiră decăt prin d sa. La celelalte partide se observă o erarhie de valori intre membri. La partidul d-lui Iorga, orice valoare este neutralizată de d-sa. In fața d lui Iorga orice număr dispare ! Lectori fanatici și turbulenți atunci cănd cineva ar îndrăzni să contrazică vreo vorbă de-a marelui preot, tinerii adepți devin baroci in gesturile lor de apostolomanie acolo unde elocvența d-lui Iorga capătă un caracter aajestate. Persoana șefului de tragică este sacră și inviolabilă! Crede și nu cerceta! spun acești fanatici, insocnind prin valori de sentimentalism ceea ce treime să fie un fruct al experienței și al judecății. D-l Iorga este absolantismul ideei asupra tuturor, iar naționalismul mai mult traniția unui temperament Toate erorile și unele gesturi neiz bstite ale d lui Iorga, care au la d'la farmecul distncțiunei naturale, devin la adepții d-sale absurdități monstruoase. Partidul naționalist nu este de fapt decătre Iorga: singur, ramificat ca un stejar în sute de direcțiuni și reflectat ridicol in «iii de oglinzi schimonositoare, Dl Iorga, pentru adepți, emană din toate ca un fel de divinitate panteistă a romănismului de pretutindeni, D'sa trebue I să fie necondiționat, alfa și omega intregei noastre vieți publice! Ce zeificare fatstă pentru individualitatea tinerimei! (Cuvântul Liberi. A E, ■———IES——-------- „Baricadele" doctorului Lupu Pentru d-nii Iorga și dr. Lupu oligarhia a devenit o obsesiune. La „Dacia“, Federația a rupt multe lănci împotriva oligarhiei, iar fostul ministru de interne a declarat că, dacă va fi nevoe, va muri pe baricade. Sportul A rului Lupu a început să devină primejdios. In adevăr a agita mereu spectrul revoluției in-tr’o țară care mai mult decât oricare alta are nevoe de ordine și liniște spre a se reface nu mai e o manie inofensivă, ci* o crimă națională. înțelegem psihologia paraponișiților de la Dacia*, cari nu se pot mângâia c’au devenit prea curând ex-excelente, dar ne așteptam ca acei domni pretinși oameni de stat să fie de un egoizm mai puțin feroce. In loc de aceasta, doctorul Lupu vrea să dea foc Țârei, ca să aibă d-sa prilejul să moară pe baricade. Generalul Averescu, omul cel mai popular in massele adânci ale națiunei, e „masca“ oligarhiei, răcnesc Mihalachii de la „Dacia* și treime înlăturat de la putere prin revoluție" Și d. IV. Iorga patronează divagațiile din sala „Dacia* cu o tenacitate care frizează inconștiența I Să săraturi de legume și harpack se găsește de vânzare cu prafuri reduse la cooperativa „Podgorenilor din Moldova* Iași str. Ștefanin cel Mare No. .38 (in curte), Nici până astăzi, nimeni nu s'* I îngrijit ca să se repare ceasurile de * I ® la Mitropolie. Atâta nepăsare și atâta bătae de joc, nici că se poate. La redacția ziarului nostru se pot găsi: *Discursurile rostite, de d. Tacke Ionescu, la ciubul democrat din Capitală, in chestiunea externă"". Mandatul de arestare sl lui Viator | Filoti a fost reprefiîmnat' de Triblinatul Ilfov pentru ‘a 368 oară. D. Locot, col. Elaaînvid șeful de stat Major al Diviziei da Cavalerie din localitate a fost trecat ca director al cavaleriei din Ministerul de Kfisboi. I Au mai cerut insoriirea in Baroul da Ilfov D'na Maria Hodoș, oara a și depus jurământul și D ra Cordelia Dobrason. Informații D. D. facaloglu, distinsul profesor a fost ales in unanimitate, ca Decan al Facultăței de Medicină ș in. general dr. Vicol și a dat demisia din armată. D director N. Miclescu, dela direcția regională a C. F. R. din Moldova se găsește de două zile in Capitală. Domniț-sa este venit să ia unele măsuri cu privire la mersul trenurilor din Moldova, in înțelegere cu direcția generală a C. F. R. Ministerul de finanțe a luat dispoziții mea să achite locitănd boburile de redirație. Suma subscrisă pană aseară la Băncile principale pentru împrumutul refacere, atinge suma de 4 milioane Cronica juzială și Paris 1 Artiștii români la Paris ' Ziarele și revistele muzicele sosite zimt din capitala Franței ne aduc vești cu cari noi ieșenii ne putem mândri. Astfel doi fii ai lașului, Mirona Bârsan și Mihai Jora, figurează in programele coopertelor ce au ioc in „sails des fetes“. Atât ca compozitor cât și ca executanți, muzica romănească este foarte apreciată in apus. Au avut loc audiții in care s’a cântat numai muzica românească. Maestrul nostru Enascu era primul sărbătorit, iar pe lângă el Mircea Bârsan, Mihai Jora, D ra Ciorna o, D-ra Zăgănescu, Alfred Alexandrescu, Stan Golentan, și Alexi Catargi. Incepe și arta noastră a fi cunoscută străinătății. D. G. A. Cuza, avocat și-a susținut cu Buaocscri doctoratul in drept, obțnănd patru bile albe. TEATRALE. — Joi 1 Aprilie o1rele 9 seara, ultima representație la Teatrul Național cu ȘTRENGARUL DIN PARIS frumoasa comedie a lui Bayard. „Ștrengarul din Paris“ sa joacă seara pentru prima oară in această stagiune. Biletele la agenția Thalia Maximovici. Consiliul de disciplină al Baroului dia Ilfov in frunte cu decanul Dr. D. Dobrescu, a demisionat pe motivul că secția III a cuițoi de Apel din București a trecut peste decizia consiliului de disciplină, care eliminase pentru totdeauna din Berou pe «vo* catul Ghiul pentru ««demnitate profesională, sftei pledase in timpul o ospăț unei înaintea instanțelor germane. Curtea i’a admis in partea celuî și la suspendat pe 6 luni In urma acestei demisiuni, a avut loc o adunare generală a corpului de avocați la oari au participat un număr de peste 500 și in urma discuțiilor urmate au votat o moțiune, prin care in, semn de protestare să realeagă întregul consiliu demisionat in urma cercetarilor făcute de brigada de siguranță, ei au descoperit că spărgătorul Denisorii, arestat zilele trecute, au comis și furturile la d-nii Ilia Pradescu din strada Palatului, Ion Șerban din strada Spancioc și Lascar, din strada Socola. Sâmbătă k 14 Aprilie, ora 9 seara, , va avea loc la Teatrul Național un „Festival Artistic“, dat de slavii clasei de declamație, cu concersul absolvenților, pentru ridicarea nani bust fostului lor maestru State Dragomir. Biletele de vânzare de pe acum la Agenția Carmen .Sylvaj Un afiș sper își va notița programul. în. Julie Jonescu despre disolvare Situația este aceea pe care o desemna logica lucrurilor. Camerele alese cu abținerea partidelor de opoziție nu aveau autoritatea de a guverna in împrejurări așa de grele,baromul eșit din acele majorități desigur nu corespundea nevoilor României. Recunosc că in politica externii guvernul d-lui Vaida a lucrat bine căci a făcut tocmai contrarul de ce făcuse guvernul d lui Brătianu. Meritul d-lui Vaida este că deși iscălise, alături de d. Brătianu un memoriu nenorocit, quintesența absurdei politice de rezistență, a știut venind la guvern, să facă o politică contrarie aceleia din memoriu. Sunt, desigur, și'n politica externa greșeli, la pasivul fostului guvern, dar in linie generală, a Iun ras bine. In politica internă fostul guvern fu reușise să dea nici impresia unei lnii de conduită unitară și după un plan hotărât, nici impresia unei capacități de muncă. Pricep că lipsa totală de experiență a celor mai mulți din membrii fostului guvern era o mare piedică pentru dânsul, dar țara nu putea să-i slujească drept câmp de experiență fără pagubă. Acum hotărârea a trecut de la sferele oamenilor politici la voința masselor electorale. O, poeraî Averescu și împrumut! „După ce și-a făcut datoria sfântă la câmpul de vitejie, „Popor! Român“ este chemat să și-o facă și pe ogorul mănos al pacei binefăcătoare. Agricultura, comerțul, industria, nevoile superioare ale țarei așteaptă inițiativele rodnice a „bunilor români“. Subscrierea la împrumutul naționii din 1920—împrumutul consolidăm—este primul act, la care sunt chemați să participe toți acei, cari se gândesc, cu suflet curat, la așezarea României întregite, pe temelii sănătoase. Succesul acestui împrumut va fi deo potrivă cu o biruință in laptă“. General Averescu Sâmbătă 3 Aprilie et. n. 1920 ora 9 seara va avea loc concertul dot de d-na HENRIETTE CO3TESCU DUCA cu concursul maiștrilor Enrico Mezzetti, Antonin Ciolan, Fior Breviman și al distinsului bariton D. Onofrei vici.Biletele la Agenția Thalia Maximo* * FotWalul de la Teatru Luni seara a avut jos la Teatrul Național festivalul „Frăției de Cruce“. D. I. Găvănescul rostește un cuvânt introductiv, arătând ceea ce cunoaștem noi despre Moți și scopul asociației „Frăția de Cruce“, care iși propune să lupte pentru desrobirea romanilor rămași in afară da hotare!» României Mari. D. dr. Amos Frâncu a primit la tribună cu o furtună de eplaste. Eminentul luptător de peste Munți Își duvoltă in chip magistral conferința sa asupra Moților, insistând mai ales in ceea ce privește numeroasele revoluții ala acestora împotriva Ungurilor. Caracterizează figurile mari ste Moților, Horia, Cloșca, Crișan, Avram Ianțu, Axente Severn și alții. Sfârșind, conferențiarul mulțumește ieșenilor care au îmbrățișat cu atâta căldură idealul „Frăției de Cruce", constituind o secțiune și la Ieșir Dna Henriette Costeson Dnna a cântat câteva arii naționale, fiind frenetic aplaudată D. P. P. Georgesco, distinsul artist al Teatrului Național, a spus, cu verva-i obișnuită, versuri umoristice. Corul Seminarului și acela al Mitropoliei au executat mai multe bucăți muzicale mult gustate de public. Doi inspectori, delegați de ministerul mancei, vor sosi mâine in localitate pentru a cerceta din nou situația de la regia. In satul Valea Adâncă, o bandă de hoți, prin spargerea unui perete, au furat din biserică lucruri in valoare însemnată. Parte din lucrări au fost regăsita. In toate comunale rurale s'e afișată dispoziția guvernului, prin care se institue o comisie de arbitri, in diferendele dintre patroni și muncitori. Operațiile de realizare In județ in1esc la *2.0 Aprilia. joi i Ammm im Cronica teatrală Tereza. Raquin de Emile Zolla. — Interpretarea. II In rolul d-nei Raquin, apare d-na Verona Cazinschi. In primele două acte d-sa printr’o măastră interpretare ne redă toata subtilitățile sufletești, toată bunătatea ei sufletească care radiază din dragostea ei da mamă. Dar acolo unde d ea se întrece pe sine însuși este în neaua ’Anală din setul 3 lea in care mama află de asasinarea iubitului său copil de câtre tocmai acela in care iși pusese toată increderea și in care socotea să îi sprijine amărâta ei bătrânețe. D-sa a produs in tot setul al 4 lea o interpretare genială, deoarece dintr’o situație ne ingrată și mai ales dificilă, a putut deprima întreaga intențiune a autorului. Paralitica d na Raqain își exprima toate sentimentele sale prin puterea privirilor - singurele care mai rămăsese vii in ființa ei. Uimind pe cunoscători cu consecvența desăvârșită cu care și a dus rolul ei atât de dificil și impresionând pănă lla lacrimi pe toți aceia care nu vin la teatru de păr pentru a culegă emoții, d-sa va remănea pentru noi o artistă consacrată și amintirea ce o vom pune artei sale, va fi veșnic strâns legată de rolul d-nei Riquin. Tot atât de bun și de expresiv a fost interpretarea datorii d-rei Țopa. Teresei. Riquin. D-sa na a redat in mod perfect morbiditatea temperamentului Teresei. Printr’o puternică intențiune teatrală a știut să pătrundă toate cutele unui suflet care stăpânit de patimile trupului se lasă împins printr’o nestăpănită impulsuune către un total cretinism moral. In special sbucitmiurile din actul al-lea, care stau pe temelia remugenrei care vin op a se trezi și in alternativele sufletești dureroasa ala actului al -Mea d-sa a redat cu o rară vigoare șî tip puternic realism tot sufletul personagiului. D. Profir ia ralul lui Laurent, »«mântui Teresei, » scrut și d sa o puternică creație, fiind ajutat pentru aceasta și da fiairel d-sale, care corespunde in totul intențiunilor autorului. Pentru d-sa vom menționa de asemenea actul al 3-lea si al 4-lea in oara ne a redat in mod gradat re vagiile puternice pe care le face otravit râsbunărei Intrau suflet. Inest un cuvânt bun avem de spus d-lui Bratnschi, oara a făcut o soartă dar mișcătoare apariție și d lor Bordeson și Mercu care prin verva lor de comedia au sustras pe câteva clipe mintea spectatorilor de la dramatica și naura stenianta acțiune principală. Nu putem aduce docăt landadenu lui cum s'a interpretat această lucrare a lui Zolia, cu atât mai mult că cât din acest punct de vedere trebue să aplicăm expresia: „du sublime au ridicule ii ny a qu’un paeu. Intr’adevăr piesa lui Zolia ni sar țărea cel puțin neverosimilă și forțată in concepția ei dacâ Ioani artiștilor n’ar fi stăpânit de o anumită sobrietate și strânsă raisura in interpretare. Sever.