Evenimentul, aprilie-iunie 1920 (Anul 28, nr. 40-108)

1920-06-11 / nr. 92

Reparația­ materitalui rulant al C. F. R. din Basarabia S’a deschis pe seama ministeru­lui lucrărilor publice snu­ credit e­­xtraordinar de 1.740.000 lei, din care 1 milion lei va fi întrebuințat neutru amenajarea clădirilor și 740.000 lei pentru instalarea ma­­șinelor-unelte d­e forță, motrice, etc., spre a se inființa două ateli­ere de reparat locomotive, unul la Chișinău și altul la Culma și a două ateliere de reparat vagoane, unul­ la Chișinău și altul la Reni ca mași­­nele­­ mutate treptat din at­aierile Tighina sau cele evacuate din Un­garia, lucrări ce se vor executa prin direcțiunea generală a c. t. r. Examenele la Conservator Examenele de fina­la an La Con­servatorul de mașină și declamație încep la 12 Iunie. In această zi se vor ține fxante­nete la Teorie și solfegiu. Clasa d-nei Teodoreacu, și anume de la 9 -12 a. m pentru eleva și de la 3—7 pentru elevi. De la cercul didactic La cercul didactic s’a discutat in ședința de aseară chestia unificăre salariilor. După o discuție la oara au luat parte meseriași, profesori și profe­soare s’a hotărât a ce cere ca viitor salarii e să fie stabilite pe ca­pe­tegorii de funcționari, ceia ca Va fa­ce ca nedreptățile de a*i să dispară S’a mai discutat in chestia apro­­vizionarei membrilor corpului didac­tic, față de scumperea crescândă a traiului și s’a convenit a se cere ca aprovizionarea să sa facă prin mi­nisterul de industrie și casa corpului didactic. O comisiune a fost« aleasă, care sa întocmească un memoriu in această privință. o conferință D. prof. dr. Hurmusascu a ținut in aula Universității o conferință foarte interesantă despre „Știința și orga­nizarea eponowdeä a României Mai “. D sa începe prin cercetări a ponosu*­lui pe ce aduce științei cam oâ­n’ar­e accesibilă tuturor, găsind această afirmare aria prejudecată ca multa altele la urmă vorbește despre solidari­tatea socială ce exista in țările apu­sene și in special in America, ințele­gând prin aceasta manifestarea unor anumita legături sufletești pentru a realiza lucruri determinate Arată organizarea științifică a in­dustriei americane, es alutând despre sistemul lui Taylor și determinismul științific para • foarte necessi­manța grație științelor »plicite a trecut pe­rioda când se studia dr­in filosofia metafizică, unde formulele metafizice țineau locul faptelor reale și aceasta numai cu sj torul exper­ențalor s’a putut realize. Cu această ocazie arată marea im­portanță ce tribue să ee dea învăță­mântului aplicat, și care azi e a ât di lăsat in voia soartei. Știiințel e­xpli­­cate au dat rezultate foarte intere­sante pe care de altfel publicul le apreciază: înainte țara noastră era conside­rată ca o colonie, fiind exploatată de străi­ni, cu toate că posedam bogății inime Aceasta se întâmpla di­n cau­za­­ mari totale de specialiști români in ramurile inginerești . Străinii se îmbogățeau țăranului și a muncitorului pe seama român, prin cultura ingineru­l­ui străin. Pen­tru a înlătura acestea traseul să cream of­erire unor fiori, un învățământ teh­­nic superior pentru a pute­a fi stăpâni­ta România Mare. Printre științele aplicate, una care a contribuit in sta­re măsură in a trce pe om să stăpâ­neaua, mai mult natura a fost știin­țele fenomenelor electrice. In 1879 apro ape nu era cunoscută și da atunci s’a deavatit atât in­cât toate industriile utilizează a­i ener­gia electrică; apoi la luminat, tracți­une, electro « him­p, ateliere, aceasta este energia utilizeza. Azi când In toată Europa este o criză foarte ma­re de cărbuni și transport, energia electrică e cea mai ridicată, ea uti­­lizând căderile de apă și transportul făcându se prin fire la sute de kilo­metri. Astfel in România putința căderi­lor de apă sa evaluară la 2 milioa­ne cai putere. România dispune și de sjcmbostib 1 solid de proastă calitate care np con­vine a fi transportat și deci s’ar pu­tea construi uzine pe loc care să pro­ducă energia e aotrică, apoi sunt ga­ze a­ tarele la Tarda care sa prăpă­desc in zidar și cere ar putea fi uti­lizate in motorii cu ardere interna I prin captare. | D­nii prof Hurmuza sau și Inginer Ștefăneanu Radu au alcătuit un pro­­ces de electrificare a României Prin înființare de azini de o parte și alta a masivului carpatin, din care ceia din Transilvania să întrebuințeze căr­bunii de proastă calitate și gazele naturale, iar cele dinspre vichuul re­gat cuderne de apă ale Bistriței, Ol­­­tulu’, Prahovei, etc. e’ar putea face două centre de uzini centrale, care pentru a sa putea ajuta una pe alta s’ar lega in paralel, așa că in timp da secetă să producă mai mult și să ajuta uzinale cu cărbuni. ^ Cu aceste 2 lanțuri da uzini s’ar putea lumina toată țara și am avea energia necesară la tracțiune și in duetric. Cel mai depărtat oraș ar fi Kiși­năul­­ la 250 ksa. Aceste uzini ar pu­tea da ourent pentru aparatele cu electricitate la femele­le e’ssr co3tui ou scop de intensificare a producției agricole după sistemul Belgian și O­ladez. Acesta prosete nu sunt de do­meniul fanteziei căci sunt cezuri ra­r listate in Anglia, Belgia, Olanda, Fran­ța din cauza crizalor de transport și pe Bîbîisîib 1 prin care trece toată Eu­ropa Combustibilul sa impatinsasă mereu și inginerii am­ericani au și dat alarma, așa că nouma guvernul american a interzis exportul petrolu­­lui și din contra a luat măsuri de import, căci acolo sunt 7 milioane de automobi­l,, camioane sto. care difitunc patrol, apoi nevoile uzine­­lor și ale căldărilor care a?»nu sunt tot cu petrol. După calcule, în 25 ani toată bo­găția atât de trâmb­­ată, in petrol a Americei va fi aproape epuizată. Au și inceput a lua măsuri pantru înlocuirea petrolului prin alcool. Fra«­­tile va­s fi dexahilisisa și d­e glu­cosa se resis­tă se va lals alcool Revanind la construirea centurelor de usini centrala, distrib­uie ar fi foarte ușoarâ prici carent alternativ și important ar fi economa de lu­crători, combustibil și r­egim­eii de exploatare. Instalațiile electrice di­s­părute nu sunt da foc avantajoase. Exemplu in Relgia in 1911 cheltue­­lile de instalare au fost 393 mii. ce­le de exploatare 194 mii, prețul pe kwatt oră 0,12 tei, combustibil con­­sum­­t 36002000, lucrători 21000. Re­­ducând aceste ine­stiții la forma din urmă cu mersul in paralel al­­ uzine­lor centrala cheltuelile ar fi de ins­talare 1356000, ds exploatare 58 mii. prețul pe kwatt oră 0,037 t­ei, po**r bast’bil I mil. tone, lucrători 3800. Este o organizare unde principiul științ­­ia a bine aplicat la tracțiune progresele energiei electrice au fost mari. In­sElvația in Franța regiu­ea Mi­di, I­alia de Nord da mai mult timp este trepțiunea electrică. Un proed­­ reoant este captarea Ro­­nului care are o diferență da nivel de 355 m­ și făcănd a se­nzini de apă ar avea o putință de 1,400,000 H. P. cu a­ceste poduri a in preset a se lumina Parisul și a utiliza la trac­țiune, aceasta fiind o necesitate pen­tru Franța nada lipea de combusti­bil­­ foarte mare, deoarece și înainte de război se importă cărbuni. Cu toată stăpânirea reg­­inei Isrre și a geranțiilor și reparațiilor tratatului da paar, Franța sufere de­­ lipsa com­bustibilului și a deci­s recuperarea căderilor de apă. Bazat pe considerațiile du­mei suc­ci. Prof Hurmuzescu spună că învă­­țatulntu­l trebue orientat pe baze re­ale. Studenț­i trabua să aibă cunoș­tințe căt mai precise In ramurile de știință experimentată și in austeș­ti»p cât *x»$i­sesle Aceste proeute au fost făcute in drastoaîe de a vede» România con­s­­t dată pe teren economic, însă pen­tru a ceasta e mire da muncă in­tensiva. Pentru consolidar­ea economică tre­­bue lcg­ijit ca producția cea mai im­­p­rtantă pentru ori ce țară producția grâului să fii» cat mai mare. In Fran­ța producția grâului seătupe dela 84 mii. HI. In­ 35 mii HI, dar in urwa unei iutri«e propagand» producția a atins cifra de 65 mil.* HI. In țara noastră dacă am­­ fi avut produc­ț­ii de grâu dinainte da răz­b­i de 200000 vigoans după prețu­­rile actuale ar reprezenta 6 miliarde lei, sumă ca ar fi fo­osit la ridicarea valuta*. Dacă ia viitor e ab­olut aspassr această dezvoltare prima parte de contribuț­e punct de mare impor­tanți — e de a se culi­va 3 milioane hectare grâu in toată țara și ast­fel um­pt­tea scapa de scrăire; in caz contrar voma trăi in aceleași lipse. In definitiv nu rezumăm la urmă­toarele idei principale: Să urmărim un învățământ cât un real. D). Conferențiar citează o frază a lui Sondat, care vorbind de o carte îi reproșa că era in sjabstra ji țicni „pare’inteiligeanos dans l’ab­­staction se des­ éihs Proectele in viitor sunt condi­iioù­na­te da producția agricolă și aici a­­mintește că "trebue să se țină seamă de cei ce o pot intensifica. EVENIMENTUL dată cu realizarea visului milenar —­unitatea tuturor Românilor — Dl. Prof. Hurmuzescu crede că nu numai norocul, dar și mintea Românului a contribuit la acsasta. Bazat pe această c­oncluzie D-sa își exprimă speranța că Românul își va da seamă și va puteae “și din cri­za actuală, printr’o muncă căt mai intensivă. Cesar Parteni Antoni Student in Electrotechnică, PRIMĂRIA COMUNEI IAȘI PUBLICAtție In ziua de 22 Iunie a. p. st. n. va avea loc in sala Primăriei licitație prin oferte închise pentru antrepriza furnizării de bolovani de râu, prun­diș de râu, pentru macadam, nisip de râu din Siret Moldova sau Bis­trița și prundiș (grit de râu pentru asfalt). Condițiunile necesare sunt 5000 cubi prundiș de râu de 2-6­0­ m ciuruit din râurile: Moldova, Siret sau Bistrița, 5000 m. cubi bolovani vineți de râu de 15-20 cm lung iar groși­mi­sa nu trecă de 2 - 3 lungime din râu­­rils Moldova Siret sau Bistrița, 5000 m. cubi nisip aspru, ciuruit din lățirile Moldova, Siret sau Bis­trița­ 2000 m cubi prundiș grit de râu, de max . 6 m­­­m gros­ie din râu­rile Moldova, Siret, sau Bistrița. «Ofertanții pot Hoti» fie­care pen­tru toate acesta materiale sau numai pentru una sau mai multa din a­­cestea. Licitația se va face prin oferte închise i­nsoțite da o garanție­­ pro­miorie la numerar sau efecte publice Edlioisa da Srat la licitația și va fi de 3 la­ sută din valoare. PUBLICAt al UNE Se aduce la cunoștința generală că ia ziua de 1 Iulie 1920- ora 10 a. m., se va ține licitație la Direcția II Regională C. F. R. Serviciul L. din Iași, strada Criza Vodă No. 20, pentru vânzarea a 5500 bucăți trunchi de stejar aproximativ 800 metri cubi da di­ferite lungimi și diamaetro, apar­ținând Ci F. R. și aflați in pădurea Dalani-Maxnt da lăngă Hărlău Trunchi i se vor preda cumpărătoru­lui m pădure pe loc unde sa găsesc prin măsurătoare contradictoria și dresare de proces-verbal pentru can­­titațile găsite, expr/iste in w. o. Prețul ofertat va fi pe kj. o. da trunchi. Ridicarea din pădure a trun­­chilor cumpărați de către ofertant se va face în cel­elult 6 (șass) iuni de la data predărei lor. Doritorii de a concura la această licitație, vor prezenta ofertele sigilate la Direcția II Regională, Serviciul L. Iași, strada Cu­za Vodă No. 20, cu următoarea inscripție pu­blic: „Ofortul pentru transportul trimobilor din pă­­­durea Deleni-Maxut, licitația da la 1 Iulie, ora 10 a­ni “ și pentru ca o­ferta să fie valabilă se va anexa la ea și chitanța Casieriei Direcțiunei II Regionale sau a Casieriei Generale a C­­F­R din gara de Nord, pentru ci­priirea unei garanții definitive de 6000 lei , iar restul din valoarea trim*­ghilor cumpărați căt va ieși la pre­­dare, se va depune de cum­părător imediat după predarea lor a Casa Regională Iași. Supraoferte nu sa admit. Pentru ori­ce alte informațiuni a se adresa in pri­ma zi de lucru la Direcțiunea II Regiona­l­a C­­F­R, Serv­ciul S­laji, strada Cuza Vodă No 20, unde se pot lua des­uș­ii. Direcțiunea Generală ü tris­ ul. Avocat Serafimi nu mai este avocatul meu și ca­ntara procură care i am dat-o nu mai are nici o ▼doare. Emma Konya SPECTACOLE LA CINEMA SIDOLI.­Astăzi” îs ma­tin­urile da la 3 si 5 ce reprezintă: „PARINTELE SERGIU“, Sguduitoare <și impresionantă dramă, după romanul lui LEO TOLSTOI. Oncosis colossi! * Cop­ii și școlarii nu sunt la admiși 1* acest film. Haocea extraordinar! Pentru a învinge ispita el iși tac un deget. La CINEMA ELISABETA.­Astăzi in matineuri și seara se reprezintă , celebra gi simpatica tragediană d-ra LYDA BORELLI »para in filmul : „FLOAREA PĂCATULUI“, mare dra sm­ă in 4 acte. O splendidă comedie și vederi de pe natură comple­tează programul. Peste căteva zile­le de Bohi de Gră­dina CINEMA ELISABETA, lăngă școala de Balje Arte, vis a-vis de La­­psul Naț­onal, mu."M+e Ultima Oră — Prin fir telegrafie — Oru £& a. «tt. WHUiBu­ll­ NIHIlIMIII IIII ...............I­ll­ilium MIIIIII Remanierea Noii miniștri depun Sâmbătă jurământul București 10 Incit. Reutanlerea s’a fáiul si páná Hintád Sántít! ci Va. fi infáptnlH. P-nfi Tál(c lenesen si P. A- Grcdun far depune jnrámánlní Sántát! 12 Side ia amiază. P-nni Țațe Jenesen si P- A. Grecian ser­mna imediat in primire portefeliile Ier. p. st. îinulesen se sa intoarce de la Paris țeste căteva zile in care timț interimatul Finanzier sa fi ținut de d. Tațe Jenesen. p. (. Stere în Capitală București 10 iuntie. D­r. Stere a sosit ori in București. El a declarat corespondentu­lui unei gazete străine că s’a întors in țară ingri­jat de sănăta­tea fiului său. » — Nu pot spune prea mult, intru­căt trebue mai int­ăi să mă pun la curent cu situația politică. In Elveția primeam ziare românești, iar corespondențele de la pri­eteni nu m’su putut edifica asupra situației politice. De­oare­ce au circulat versiuni ca să reiau conducerea partidului țărănesc din Basarabia, țin să declar că pănă in prezent n’am cunos­cut acest lucru. De altminteri pentru ca o astfel de decisie să fie­ luată, trebuesc două condițiuni: Intăia ca bas­arabe­nii să mă vrea, iar a doua ca eu să’i vreau (?) pe ei. Până acum nu știu dacă partidul țărănesc din Basarabia mă vrea. Cu­ mă privește pe mine, eu nu’i pot vrea pe ei deocamdată fiind­că nu’i cunosc“. Consiliat de miniștri de ori Exploatarea pădurlor statului. Reluarea rapor­turilor­ diplomatice cu puterile centrale București 70 Iunie. Membrii guvernului s’au întrunit in consiliu ori la ministerul de interne. S’a discutat un proect de exploatare a pădurilor statului și s’a ho­­tărât ca 8d­ se dea și pentru refacerea gospodăriilor sătești o parte din produsele pădurilor. *­­ S’a discutat apoi chestia reluărei raporturilor diplomatice cu fostele țări inamice și s'au hotărât numirile diplomatice care trebuisc făcute in a­ceste țări. < • ' O­dinaaca­re, seaa.25 ©.-Ixona 1 si Exil . SL Brăila 10 Iunie La Brăila se ambetează o crima senzațională Comisarul orașului care este acuzat că a omorât pe supusul grec Diardopu­os, care făcuse un furt, a pretextat că grecul s'ar fi sinucis in închisoare. Jtespimsu­­d-Uît JC tTttulsscu Răspunsul d-lui N. Titulescu de la Paris nu­ sosit încă. iMb­uktz Fu­ksru­rt București 10 Iunie O întrunim a parlamertari­ or Fider. țisi a avut loc aseară la clubul național demiocrat A vorbit d. N. Iorga. Din declarații e­mise București 10 Iunie La CINEMA MODERN.­ „DRAMA DIN CASA ROȘIE“. Extraordisară dr$­aiă detectivă in 5 aaari acte, jacată de nona «tea artistică CLARETTE SABATELLI. Programat să va termina cu o splendidă Comedie. f­­um­ărâm­ covoare de staffi pâl aiți perși», Tom­ești, Buks»ă, Canosziene, Tephine, B»un­­gistine, Argsnistane, precum și șa­luri și Caramanti, noi, uzăte, deterio­rate, rupte, putind prețurile cele mai bune. AnuDist prin poștă, venim ime­diat, atăt in oraș căt și in provincie G. Em­izian Str. Cuza-Vodă 42 Iași AN­DREI A. KIRILOVIGI, ju­nior, advocat București Strada Co­­bălcescu 24. AMD­RE­­KIRILOVICI senior advocat Iași strada Armeană 3. Inprtast pairs stedgoresi S’a semnalat Consiliului de Admi­nistrație al Societății Viticole, Învie­rea manoi (peranospora viticolă) in senele podgorii, care nu au fost stropite la timp, de la Uricani. De aceea sfătuim pe podgoreni să activeze și să termine stropitul al doilea în acelaș t­ip să lege lăsta­­rii, evitând căderea lor pe pământ și să înlesnească libera circulare a aerului printre butuci, suprimând lăstarii de prisos, copileț­i și ciupind vârful lăstarilor cu rod Consiliul de Administrație. Casă de vânzare Situată în str. N. Ganea No. 22, com­­pusă din 7 camere și cinci camere subsol, bucătărie, curte pietruită etc. A­re adresa Str. N. Ganea 22,

Next