Evenimentul, aprilie-iunie 1920 (Anul 28, nr. 40-108)
1920-06-11 / nr. 92
Reparația materitalui rulant al C. F. R. din Basarabia S’a deschis pe seama ministerului lucrărilor publice snu credit extraordinar de 1.740.000 lei, din care 1 milion lei va fi întrebuințat neutru amenajarea clădirilor și 740.000 lei pentru instalarea mașinelor-unelte de forță, motrice, etc., spre a se inființa două ateliere de reparat locomotive, unul la Chișinău și altul la Culma și a două ateliere de reparat vagoane, unul la Chișinău și altul la Reni ca mașinele mutate treptat din ataierile Tighina sau cele evacuate din Ungaria, lucrări ce se vor executa prin direcțiunea generală a c. t. r. Examenele la Conservator Examenele de finala an La Conservatorul de mașină și declamație încep la 12 Iunie. In această zi se vor ține fxantenete la Teorie și solfegiu. Clasa d-nei Teodoreacu, și anume de la 9 -12 a. m pentru eleva și de la 3—7 pentru elevi. De la cercul didactic La cercul didactic s’a discutat in ședința de aseară chestia unificăre salariilor. După o discuție la oara au luat parte meseriași, profesori și profesoare s’a hotărât a ce cere ca viitor salarii e să fie stabilite pe capetegorii de funcționari, ceia ca Va face ca nedreptățile de a*i să dispară S’a mai discutat in chestia aprovizionarei membrilor corpului didactic, față de scumperea crescândă a traiului și s’a convenit a se cere ca aprovizionarea să sa facă prin ministerul de industrie și casa corpului didactic. O comisiune a fost« aleasă, care sa întocmească un memoriu in această privință. o conferință D. prof. dr. Hurmusascu a ținut in aula Universității o conferință foarte interesantă despre „Știința și organizarea eponowdeä a României Mai “. D sa începe prin cercetări a ponosu*lui pe ce aduce științei cam oân’are accesibilă tuturor, găsind această afirmare aria prejudecată ca multa altele la urmă vorbește despre solidaritatea socială ce exista in țările apusene și in special in America, ințelegând prin aceasta manifestarea unor anumita legături sufletești pentru a realiza lucruri determinate Arată organizarea științifică a industriei americane, es alutând despre sistemul lui Taylor și determinismul științific para • foarte necessimanța grație științelor »plicite a trecut perioda când se studia drin filosofia metafizică, unde formulele metafizice țineau locul faptelor reale și aceasta numai cu sj torul experențalor s’a putut realize. Cu această ocazie arată marea importanță ce tribue să ee dea învățământului aplicat, și care azi e a ât di lăsat in voia soartei. Știiințel explicate au dat rezultate foarte interesante pe care de altfel publicul le apreciază: înainte țara noastră era considerată ca o colonie, fiind exploatată de străini, cu toate că posedam bogății inime Aceasta se întâmpla din cauza mari totale de specialiști români in ramurile inginerești . Străinii se îmbogățeau țăranului și a muncitorului pe seama român, prin cultura inginerului străin. Pentru a înlătura acestea traseul să cream oferire unor fiori, un învățământ tehnic superior pentru a putea fi stăpânita România Mare. Printre științele aplicate, una care a contribuit in stare măsură in a trce pe om să stăpâneaua, mai mult natura a fost științele fenomenelor electrice. In 1879 apro ape nu era cunoscută și da atunci s’a deavatit atât incât toate industriile utilizează ai energia electrică; apoi la luminat, tracțiune, electro « himp, ateliere, aceasta este energia utilizeza. Azi când In toată Europa este o criză foarte mare de cărbuni și transport, energia electrică e cea mai ridicată, ea utilizând căderile de apă și transportul făcându se prin fire la sute de kilometri. Astfel in România putința căderilor de apă sa evaluară la 2 milioane cai putere. România dispune și de sjcmbostib 1 solid de proastă calitate care np convine a fi transportat și deci s’ar putea construi uzine pe loc care să producă energia e aotrică, apoi sunt gaze a tarele la Tarda care sa prăpădesc in zidar și cere ar putea fi utilizate in motorii cu ardere interna I prin captare. | Dnii prof Hurmuza sau și Inginer Ștefăneanu Radu au alcătuit un proces de electrificare a României Prin înființare de azini de o parte și alta a masivului carpatin, din care ceia din Transilvania să întrebuințeze cărbunii de proastă calitate și gazele naturale, iar cele dinspre vichuul regat cuderne de apă ale Bistriței, Oltulu’, Prahovei, etc. e’ar putea face două centre de uzini centrale, care pentru a sa putea ajuta una pe alta s’ar lega in paralel, așa că in timp da secetă să producă mai mult și să ajuta uzinale cu cărbuni. ^ Cu aceste 2 lanțuri da uzini s’ar putea lumina toată țara și am avea energia necesară la tracțiune și in duetric. Cel mai depărtat oraș ar fi Kișinăul la 250 ksa. Aceste uzini ar putea da ourent pentru aparatele cu electricitate la femelele e’ssr co3tui ou scop de intensificare a producției agricole după sistemul Belgian și Oladez. Acesta prosete nu sunt de domeniul fanteziei căci sunt cezuri rar listate in Anglia, Belgia, Olanda, Franța din cauza crizalor de transport și pe Bîbîisîib 1 prin care trece toată Europa Combustibilul sa impatinsasă mereu și inginerii americani au și dat alarma, așa că nouma guvernul american a interzis exportul petrolului și din contra a luat măsuri de import, căci acolo sunt 7 milioane de automobil,, camioane sto. care difitunc patrol, apoi nevoile uzinelor și ale căldărilor care a?»nu sunt tot cu petrol. După calcule, în 25 ani toată bogăția atât de trâmbată, in petrol a Americei va fi aproape epuizată. Au și inceput a lua măsuri pantru înlocuirea petrolului prin alcool. Fra«tile vas fi dexahilisisa și de glucosa se resistă se va lals alcool Revanind la construirea centurelor de usini centrala, distribuie ar fi foarte ușoarâ prici carent alternativ și important ar fi economa de lucrători, combustibil și regimeii de exploatare. Instalațiile electrice dispărute nu sunt da foc avantajoase. Exemplu in Relgia in 1911 cheltuelile de instalare au fost 393 mii. cele de exploatare 194 mii, prețul pe kwatt oră 0,12 tei, combustibil consumt 36002000, lucrători 21000. Reducând aceste inestiții la forma din urmă cu mersul in paralel al uzinelor centrala cheltuelile ar fi de instalare 1356000, ds exploatare 58 mii. prețul pe kwatt oră 0,037 tei, po**r bast’bil I mil. tone, lucrători 3800. Este o organizare unde principiul științia a bine aplicat la tracțiune progresele energiei electrice au fost mari. InsElvația in Franța regiuea Midi, Ialia de Nord da mai mult timp este trepțiunea electrică. Un proed reoant este captarea Ronului care are o diferență da nivel de 355 m și făcănd a senzini de apă ar avea o putință de 1,400,000 H. P. cu aceste poduri a in preset a se lumina Parisul și a utiliza la tracțiune, aceasta fiind o necesitate pentru Franța nada lipea de combustibil foarte mare, deoarece și înainte de război se importă cărbuni. Cu toată stăpânirea reginei Isrre și a geranțiilor și reparațiilor tratatului da paar, Franța sufere de lipsa combustibilului și a decis recuperarea căderilor de apă. Bazat pe considerațiile dumei succi. Prof Hurmuzescu spună că învățatulntul trebue orientat pe baze reale. Studenți trabua să aibă cunoștințe căt mai precise In ramurile de știință experimentată și in austești»p cât *x»$isesle Aceste proeute au fost făcute in drastoaîe de a vede» România const dată pe teren economic, însă pentru a ceasta e mire da muncă intensiva. Pentru consolidarea economică trebue lcgijit ca producția cea mai imprtantă pentru ori ce țară producția grâului să fii» cat mai mare. In Franța producția grâului seătupe dela 84 mii. HI. In 35 mii HI, dar in urwa unei iutri«e propagand» producția a atins cifra de 65 mil.* HI. In țara noastră dacă am fi avut producții de grâu dinainte da răzbi de 200000 vigoans după prețurile actuale ar reprezenta 6 miliarde lei, sumă ca ar fi foosit la ridicarea valuta*. Dacă ia viitor e abolut aspassr această dezvoltare prima parte de contribuțe punct de mare importanți — e de a se culiva 3 milioane hectare grâu in toată țara și astfel umpttea scapa de scrăire; in caz contrar voma trăi in aceleași lipse. In definitiv nu rezumăm la următoarele idei principale: Să urmărim un învățământ cât un real. D). Conferențiar citează o frază a lui Sondat, care vorbind de o carte îi reproșa că era in sjabstra ji țicni „pare’inteiligeanos dans l’abstaction se des éihs Proectele in viitor sunt condiiioùnate da producția agricolă și aici amintește că "trebue să se țină seamă de cei ce o pot intensifica. EVENIMENTUL dată cu realizarea visului milenar —unitatea tuturor Românilor — Dl. Prof. Hurmuzescu crede că nu numai norocul, dar și mintea Românului a contribuit la acsasta. Bazat pe această concluzie D-sa își exprimă speranța că Românul își va da seamă și va puteae “și din criza actuală, printr’o muncă căt mai intensivă. Cesar Parteni Antoni Student in Electrotechnică, PRIMĂRIA COMUNEI IAȘI PUBLICAtție In ziua de 22 Iunie a. p. st. n. va avea loc in sala Primăriei licitație prin oferte închise pentru antrepriza furnizării de bolovani de râu, prundiș de râu, pentru macadam, nisip de râu din Siret Moldova sau Bistrița și prundiș (grit de râu pentru asfalt). Condițiunile necesare sunt 5000 cubi prundiș de râu de 2-60 m ciuruit din râurile: Moldova, Siret sau Bistrița, 5000 m. cubi bolovani vineți de râu de 15-20 cm lung iar groșimisa nu trecă de 2 - 3 lungime din râurils Moldova Siret sau Bistrița, 5000 m. cubi nisip aspru, ciuruit din lățirile Moldova, Siret sau Bistrița 2000 m cubi prundiș grit de râu, de max . 6 mm grosie din râurile Moldova, Siret, sau Bistrița. «Ofertanții pot Hoti» fiecare pentru toate acesta materiale sau numai pentru una sau mai multa din acestea. Licitația se va face prin oferte închise insoțite da o garanție promiorie la numerar sau efecte publice Edlioisa da Srat la licitația și va fi de 3 la sută din valoare. PUBLICAt al UNE Se aduce la cunoștința generală că ia ziua de 1 Iulie 1920- ora 10 a. m., se va ține licitație la Direcția II Regională C. F. R. Serviciul L. din Iași, strada Criza Vodă No. 20, pentru vânzarea a 5500 bucăți trunchi de stejar aproximativ 800 metri cubi da diferite lungimi și diamaetro, aparținând Ci F. R. și aflați in pădurea Dalani-Maxnt da lăngă Hărlău Trunchi i se vor preda cumpărătorului m pădure pe loc unde sa găsesc prin măsurătoare contradictoria și dresare de proces-verbal pentru cantitațile găsite, expr/iste in w. o. Prețul ofertat va fi pe kj. o. da trunchi. Ridicarea din pădure a trunchilor cumpărați de către ofertant se va face în celelult 6 (șass) iuni de la data predărei lor. Doritorii de a concura la această licitație, vor prezenta ofertele sigilate la Direcția II Regională, Serviciul L. Iași, strada Cuza Vodă No. 20, cu următoarea inscripție public: „Ofortul pentru transportul trimobilor din pădurea Deleni-Maxut, licitația da la 1 Iulie, ora 10 ani “ și pentru ca oferta să fie valabilă se va anexa la ea și chitanța Casieriei Direcțiunei II Regionale sau a Casieriei Generale a CFR din gara de Nord, pentru cipriirea unei garanții definitive de 6000 lei , iar restul din valoarea trim*ghilor cumpărați căt va ieși la predare, se va depune de cumpărător imediat după predarea lor a Casa Regională Iași. Supraoferte nu sa admit. Pentru orice alte informațiuni a se adresa in prima zi de lucru la Direcțiunea II Regionala CFR, Servciul Slaji, strada Cuza Vodă No 20, unde se pot lua desușii. Direcțiunea Generală ü tris ul. Avocat Serafimi nu mai este avocatul meu și cantara procură care i am dat-o nu mai are nici o ▼doare. Emma Konya SPECTACOLE LA CINEMA SIDOLI.Astăzi” îs matinurile da la 3 si 5 ce reprezintă: „PARINTELE SERGIU“, Sguduitoare <și impresionantă dramă, după romanul lui LEO TOLSTOI. Oncosis colossi! * Copii și școlarii nu sunt la admiși 1* acest film. Haocea extraordinar! Pentru a învinge ispita el iși tac un deget. La CINEMA ELISABETA.Astăzi in matineuri și seara se reprezintă , celebra gi simpatica tragediană d-ra LYDA BORELLI »para in filmul : „FLOAREA PĂCATULUI“, mare dra smă in 4 acte. O splendidă comedie și vederi de pe natură completează programul. Peste căteva zilele de Bohi de Grădina CINEMA ELISABETA, lăngă școala de Balje Arte, vis a-vis de Lapsul Națonal, mu."M+e Ultima Oră — Prin fir telegrafie — Oru £& a. «tt. WHUiBull NIHIlIMIII IIII ...............Illilium MIIIIII Remanierea Noii miniștri depun Sâmbătă jurământul București 10 Incit. Reutanlerea s’a fáiul si páná Hintád Sántít! ci Va. fi infáptnlH. P-nfi Tál(c lenesen si P. A- Grcdun far depune jnrámánlní Sántát! 12 Side ia amiază. P-nni Țațe Jenesen si P- A. Grecian sermna imediat in primire portefeliile Ier. p. st. îinulesen se sa intoarce de la Paris țeste căteva zile in care timț interimatul Finanzier sa fi ținut de d. Tațe Jenesen. p. (. Stere în Capitală București 10 iuntie. Dr. Stere a sosit ori in București. El a declarat corespondentului unei gazete străine că s’a întors in țară ingrijat de sănătatea fiului său. » — Nu pot spune prea mult, intrucăt trebue mai intăi să mă pun la curent cu situația politică. In Elveția primeam ziare românești, iar corespondențele de la prieteni nu m’su putut edifica asupra situației politice. Deoarece au circulat versiuni ca să reiau conducerea partidului țărănesc din Basarabia, țin să declar că pănă in prezent n’am cunoscut acest lucru. De altminteri pentru ca o astfel de decisie să fie luată, trebuesc două condițiuni: Intăia ca basarabenii să mă vrea, iar a doua ca eu să’i vreau (?) pe ei. Până acum nu știu dacă partidul țărănesc din Basarabia mă vrea. Cu mă privește pe mine, eu nu’i pot vrea pe ei deocamdată fiindcă nu’i cunosc“. Consiliat de miniștri de ori Exploatarea pădurlor statului. Reluarea raporturilor diplomatice cu puterile centrale București 70 Iunie. Membrii guvernului s’au întrunit in consiliu ori la ministerul de interne. S’a discutat un proect de exploatare a pădurilor statului și s’a hotărât ca 8d se dea și pentru refacerea gospodăriilor sătești o parte din produsele pădurilor. * S’a discutat apoi chestia reluărei raporturilor diplomatice cu fostele țări inamice și s'au hotărât numirile diplomatice care trebuisc făcute in aceste țări. < • ' Odinaacare, seaa.25 ©.-Ixona 1 si Exil . SL Brăila 10 Iunie La Brăila se ambetează o crima senzațională Comisarul orașului care este acuzat că a omorât pe supusul grec Diardopuos, care făcuse un furt, a pretextat că grecul s'ar fi sinucis in închisoare. Jtespimsud-Uît JC tTttulsscu Răspunsul d-lui N. Titulescu de la Paris nu sosit încă. iMbuktz Fuksrurt București 10 Iunie O întrunim a parlamertari or Fider. țisi a avut loc aseară la clubul național demiocrat A vorbit d. N. Iorga. Din declarații emise București 10 Iunie La CINEMA MODERN. „DRAMA DIN CASA ROȘIE“. Extraordisară dr$aiă detectivă in 5 aaari acte, jacată de nona «tea artistică CLARETTE SABATELLI. Programat să va termina cu o splendidă Comedie. fumărâm covoare de staffi pâl aiți perși», Tomești, Buks»ă, Canosziene, Tephine, B»ungistine, Argsnistane, precum și șaluri și Caramanti, noi, uzăte, deteriorate, rupte, putind prețurile cele mai bune. AnuDist prin poștă, venim imediat, atăt in oraș căt și in provincie G. Emizian Str. Cuza-Vodă 42 Iași ANDREI A. KIRILOVIGI, junior, advocat București Strada Cobălcescu 24. AMDREKIRILOVICI senior advocat Iași strada Armeană 3. Inprtast pairs stedgoresi S’a semnalat Consiliului de Administrație al Societății Viticole, Învierea manoi (peranospora viticolă) in senele podgorii, care nu au fost stropite la timp, de la Uricani. De aceea sfătuim pe podgoreni să activeze și să termine stropitul al doilea în acelaș tip să lege lăstarii, evitând căderea lor pe pământ și să înlesnească libera circulare a aerului printre butuci, suprimând lăstarii de prisos, copileți și ciupind vârful lăstarilor cu rod Consiliul de Administrație. Casă de vânzare Situată în str. N. Ganea No. 22, compusă din 7 camere și cinci camere subsol, bucătărie, curte pietruită etc. Are adresa Str. N. Ganea 22,