Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-09-15 / nr. 169

- ANUL AL XX­VIII-LEA NO. 169 $ <aț­a 1 * Ș­i PnțA HNI8EI 50 Bani i­i» al partidului Democrat ’îmmsmsmmmmmm­mzmn î „Mica înțelegere“ și Mare Politică „Mica Ințelegere“ nu este de loc un lucru nou. El se inspiră de la principiile pe care d. Take Ionescu le-a proclamat înainte chiar de armistițiu, principii cari au servit de bază politicei sale externe inainte de răsboi, adecă acele principii pe care le-a afir­mat intr’un articol pe care l’a pu­blicat in Romînimea din 5 Mai 1919. Acel articol e un document și un program. D. Take Ionescu înțelesese de atunci incă că momentul sosise pentru orientarea acțiunii noastre diplomatice pe o cale hotărâtă și precisă. Problema „Micei înțelegeri“, astfel cum a fost pusă de curând, este totuși prea mică. In 1914, s’a vorbit de un bloc, de blocul Europei orientale, care trebuește realisat, dacă vreai să răspunzi nevoilor actuale și dacă vreai să asiguri eficace pacea. Et la Baltica la Marea Egee, o centură a națiunilor robuste, strâns unite, trebue nu numai sa opue bariera intre bolșevismul oriental și imperialismul central, dispus la toate compromisurile pentru a re­găsi ceva din heghemonia sa tre­cută, dar să și constitue o masă compactă de 75 milioane oameni, uniți in aceleași sentimente, pă­trunși de aceleași principii de li­bertate și dreptate, îngrijiți de in­dependența ca și de interesele lor materiale, o masă care va putea vorbi cu o voce fermă și autori­zată in consiliile națiunilor. „Mica înțelegere* este un pas săvârșit pe această cale, dar nu e o operă definitivă. E cela ce a a­­firmat d. Take Ionescu in recen­tele întrevederi pe care le a avut cu d. Benes. E cela ce va spune fără îndoială oamenilor de stat cu cari are și va avea conversațiuni in Franța sau aiurea. Cum a remarcat Le Temps, d. Benes despre care nu se va putea nega lărgimea vederilor și spiritul perspisca, s’a preocupat îndeosebi de pericolul maghiar. Din conversațiunile sale cu d. Vestnici, președintele consiliului iugo­slav, a ieșit o convenț­­ie defensivă contra Ungariei. Evident, România trebue să i­­a măsuri in această parte. Atât timp cât du­rează amenințarea bolșevică, Un­garia imperialistă este decisă a ju­ca toate cărțile, chiar și acea a anarhiei, pentru a răsbuna umi­lința unei infrângeri, spre a smul­ge câte­va bucăți din vechiul său patrimoniu de tiranie și violen­ță. România trebue deci să vadă totdeauna un pericol din această parte a Occidentului, cu atît mai mult eri cât, Germania și [Austria nu’i iartă de loc de a se fi rădi­cat contra lor, de a fi devenit o mare masiune in ciuda lor. „Mica înțelegere“ ceho-slovacă, iugo­slavă și română ar fi prea mică in lisța realităților, insă in care România trebue de pe acum să fie socoteala. Dacă Bulgaria ar vroi să tulbure pacea, Romînia și Grecia ar avea un interes comun sa o împiedece de la aceasta. România consideră de asemeni că destinele sale sunt legate, prin legături vitale, acelora ale Polo­niei, independenței sale, integrită­­ței sale, continuitaței teritoriale cu dânsa. Profund convins de aceste prin­cipii, afirmate încă in aplauzele Camerelor romăne, in remarcabi­lele discursuri pe care le-a pro­nunțat cu ocaziu­nea ratificărilor tratatelor, d. Take Ionescu vrea ca „M­ea înțelegere“ să aibă in­treaga amploare necesară, pentru ca să fie o forță vitală, o forță respectată. Aceasta s’a ințeles in străinătate. „Guvernul francez, scrie Le Temps, a fost in­tot­deauna cel mai fidel apărător al drepturilor României, in orele eele mai cri­tice“. Și adaogă imedi­at : „Un singur lucru ar putea tulbura po­litica pe care Franța o urmărește in Europa centrală, aceasta ar fi ca un stat să comită o agresiu­ne in contra altuia. De t­oat ca să împiedece o agresiune, alianța încheiată de d. Benes la Belgrad și concordanța vederilor constata­tă de dânsul la București, se a­­cordă perfect cu politica franceză“. Acest acord ne e prejos. Se vede deci necesitatea da a lega o ser­ie de acorduri defensi­ve, in vederea executărei diferite­lor tratate, peste care se intame­­iaza pacea. Franța ar aplauda a­­cest plan și „Mica înțelegere“ ar face prin aceasta o politică mare. Informații Din cauza unui mic incendiu, — acel de ori dimineață din curtea otelului Binder — firele telefonice distruse au făcut ca mai bine de 75 aboniți din oraș să nu mai poa­ta convorbi la telefon. Aceasta in­seamnă căt de tine s’au făcut de la începutul începutului, instalațiile telefonice la Iași Grave nereguli s’au descoperit la abatoarele Comunelor Buciumi și Cor­pon, stabilindu-se și cauzele estre nu par sau­ oftenirea cartei. Parchetul fi­nd sesizat, a început cercetările. —7— Primăria locală cu adresa No. 21259 . 920, comunică că a admis ea la restaurantul Tulii din strada Pă­curari No. 2, pentru fie­­care fel de bucate să sa mărească prețul cu un leu peste acela prevăzut in ordo­nanța No. 15,585 din 8 Iulie a. o. — 7— Rhobhifter» țtter­­ oituit Cu prilejul recepțiunei Băei Com­u>nu8­e, invitații au fost viu impre­sioneți de modul crna a fost reparat loodul Băei­­ Comunale, cara are o înfățișare mai solidă și mai elegantă da­căt atunci cănd a fost făcută la început. Atât prefectul de județ căt și pra­­faetul de poliție eu felicitat viu pe primarul orașului d. M. Negruzzi, arăndui­­ăt mai lung primariat pen­tur binele oragului, văzăndu-se cum zilnic renaște orașul sub o buna ad­ministrație. -7 -D. Grigorie Viriceanu, a fost numit pre­­ot al județului Făl­­ciu, in locul d-lui Aurel Var­lam, pl Direcțiunea generală a Teatrelor din București a oferit d­nei Alexan­dri, văduva marelui V. Alexandri, suma de 5000 lei, in numele societă­­ței dramatice, Mișcările muncitorești Aderarea la Sindicatele Internaționale ? Ziarele anunță că Sindicaliștii na­ționaliști de la o f­ ar fi trecut la Botfaligti sau sindicaliștii internațio­naliști. Este adevărat că a avut loc o in­­trărire la Sindicatul din Str No. 9, in ziua de 12 Saptembrie Aron o., unde d­nii Gh. Tanase, Baltă, Iones­cu, Lazăr Mlădeanu și alții, au idet cuvântul ca să convingă ca toți func­ționarii naționaliști să ad­era la Sin­dicatul internațional. Discuția a fost contradictorie, un adevăr parte din funcționarii națio­naliști, anume: lăcătușii de reviste, frânării, curățitorii de vagoane și lucrătorii de depou au votat pentru înscrierea lor in Sindicat. Au fost contra insă cea mai mare pa­te din elita lucrătorilor și func­ționarilor și anume: tracțiunea, im­piegații de mișcare, șefii de tren și mecanicii. ■ Aderenții la Sindicatele interna­ționale au hotărât pentru Duminica viitoare o întrunire publică. * întrunirea Sindicaliștilor naționaliști Eri a avut loc o întrunire a sindi­­caliștilor național­ști, in localul cor­porațiilor. A luat cuvântul d. O. Pra- CQ, arătând primejdia care amenință sindicatele cu molipsirea de moli­na interrnaționalită. Mai mulți lucrători nec­onsligii de la Regie au expus terorismul la care sunt supuși de sindicaliștii interna­ționaliști cari vor prin violență și ou sita și le impue a doimirea lor la Sindicatele internaționale.­­ La această intruirine au fost invi­ta­ți și șefii superiori ai autorităților locale, care insă din motiva de im‘­parțialitate n’au putut să iea parte. Personalul oficiului telegrafic la?i animat de cele mai înalte sentimente de dragoste și devotament către șeful său d. Alexandru Voiciu, i’a oferit un frumos cadou de ziua numelui său. Acest inătțător gest scoțând pe deplin in evidență profunda simpa­tie ce personalul o păstrează iubitu­lui si­u Diriginte, este un­ pas ina’nte făcut in buna educar­e a funcțona­­rului. Dl. Alex. Velciu mulțumind in mod călduros Întregului său personal ac­­centuiază efectul moral care 1’a re­simțit cu această măreață apaziține Flăcăul Ilie Iacob Ciobanu, de 18 ani, din Comuna Erbiceni intră in grădina proprietatea d­lui ouzino-Pageanu și se puse pe Canta­­furat nuc­. Fu sărit de păzitorul Ștefan Dă­nilă, care firă e­sta pe gânduri trase un fos de armă asupra flăcăului, gi­­ lăsă in drum, fără a se mai inte­resa de dânsul. Ilie Iacob se mai tărie căți-va pagi, după care căzu jos in nesimțire Fu rădicat in urmă de locuitori și jandarmi gi transportat la spitalul din Podul Iloa. Sunt puține speranțe de scăpare. O anchetă a fost dasphică. Curtea marțială din localitate va judeca tot procesul celor 20 basa­rabeni, acuzați de bolșevism Pe ziua de 1 Octombrie, su fost înaintați la biroul Vămei lege, d-nii Gh. Hamza, șef de vamă principal de Iß dhe» a doua la clasa I, Pánteri C. Corbi, taxator presa a doua la cla­sa I, IVan­asse taxator clasa III-a la clasa II, și Gh Gh. Dontescu impie­gat 1*3 clasa întâia. In setă seară are loc o nouă con­sfătuire a fruntașilor preoți, in ve­derea apropiatului Congres bisericesc. Vor participa la consfătuire toți protoiereii din eparhia Moldovei. Dintre elevii cari au depus exa­me­­nul de admitere de clasa intăia la Li­ceul Național, 11 au fost repartizați la gimnaziul Alexandru cel Bun. Azi se va cunos­ti rezultatul celor­lalte repartizări. mmmsm MERCURI 15 SEPTEMBRIE 1920 — TOAMNA. •— Nu vă speriați. Nu voi repeta sternul pantaș pa care a­cest anotimp al regretelor l’a iaspi­­rat atâtor poeți și prozatori: a?adus răndunelelor, frunzele 00 cad cu o ul­timă cochetărie, bruma ce ce așterne peste vii etc. Dar vî­deți, trebuind să schimb tit­ul cronicei după sezon, mă simt obligat să fac un mic speech a­­supra sezonului care încep**. . .Am mai incercat eu odată aga cava, pe când eram copil de liceu Vorbeam atunci da Toamna sură când simți nevoia de a te strânge de pe dru­­vorbeam de cond­orența intre scârțâitul cadențat a ferestraelor de mănă de prim curți și zgomotul stri­dent și impertinent al ferestraelor cir­culare cu motor, vorbeam de căruțele ca dovleci portocalii și de patiugarele cu poloboace burduhoase, de siluetele negre și aferate ala homarilor și de siluetele afumate sla hom­arilor. Era toamna văzută prin prisma primăvarei vieței; nu era incă toam­na... sezonul reumatismelor și a­nu­­merărei bobocilor. Ca galul in spate, la gura sobei, ușă văd citind o carte a înțeleptului Anatole France. E o citație din Ober­mann a lui Seuancour: „N’a avut ne­norociri grozave , dar intrând in via­ță B*a găsit pe o lungă cărare de des­­gusturi și plictiseli a rămas pe ea, a trăit pe ea, a îmbătrânit Înainte de vârstă, n’a stins­ pa ea“. Câți din noi când ne numărăm bo­bocii in toamna viațîi, avem ceva mai mult de spus? Și totuși filosoful oriental a rezu­­lttftt­gi mal court istoria omenirei: „s’au născut, au suferit, au murit“. CARNETUL. — Tot ințeleptul A»­natole France recomandă undeva plă­cerea extinsă de a dispacheti vase etrusce Nu-mii pot permite luxul să incerc o așa aristrocratică distracție, dar vi pot racomanda o alti mai u­­șor realizabilă Ați răsfoit vre’o dată un vechiu csrast de amintiri ? Eu am făcut as­ta acum. Un prieten mi-a scins car­netul ce-i lăsasasem acum cinci ani la Salonic, da frica pansurei bulgare. Ii răafoesc filele aurite pe margini și retrăesc in mod palid senzațiunile pe care ele au încercat când­va să la congretisesa." Căți­va ani și câta s’au schimbat de atunci! A ars până și cetatea Sa­lonicului și el i a supraviețuit pur­tând mai departe slabele scânt­eri ale unei existențe obșcu­re Pentru ce ? Mister. ■ Citesc pe o pagină sfatul unui pri­eten : „Fumează ți fără preget havane, ha­vana eterna consolatoare a singură­tății: Vere, Trabuc, Regălitas, mipi Bil­­vederf, sau lungi Cesares! Din toată activitatea noastră nu se alege decăt sorum și fum. E prea târziu să ți recomand lulea­ua căsniciei, da aceia iți urez să fu­mezi inainte, să fumezi mereu numai țigări „veni, vidi, vioi“. Un alt prieten se exprimă in ver­suri : Mai am un singur Să mă văd­ inspector dor Și să fumez havană Să eau leafă de pomană. Un scriitor spune că „a ți realiza dorințele este a te sinucide puțin câ­te puțin“. Ce prost că această teo­remă nu are și reciprocă pentru ca­zul când „nu ți realizezi dorințele“. Am avea astfel o compensațiune pen­tru o viață fros­tă zădarnic: șaizeci de file d'n un carnet uitat. Carnet uitat! Tu ești ca mugurul salcâmului, care apare melancolic și plin de duioșie in decursul toamnelor lungi. In cenușiul zilelor premergă­toare erne­, tu aduci aspectul înșelă­tor și palid al unei primăveri de mart și definitiv trecută! REGRETELE „VIITORULUI“. — Se cunoaște că am Intrat in sezonul melancoliei. Plângă și „Viitorul“ Dar plânge in fabulă, la „Raparte politice“ Se făcea adică telea că liberalii ca­re candidau in ultimele alegeri par­țiale, erau priveghetoarea, și candi­dații guvernului și federației erau corbul, iar alegătorii care au respins cântecul privighetoarei și au ales croncănitul corbului erau... porcul. Și morala privighetorei, nu ui­t că mi-a scos ochii corbul, ci că m’am lăsat să mă judece... porcul­ E adorabilă fabula, de­cât numai că e cam veche. De pr­ofund toți pa­­raponigiții repetau vorbele Evanghe­listului „margaritas ante porcos“ (Ev. Methelu VII. 6) In fine, toate bune, numai de nu s’ar ofensa d Al. Constantinescu in sentimentele d-sale de critic muzical. Bergaret CRONICA DE TOAMNA 33 G­­EE3 T 33 tti pere sportiv la 3așl La Iași se organizează un parc sportiv,, amenajat pentru toate spor­turile moderne și re­s naționale Acest parc sportiv va fi pus la dis­poziția tineretului școlar din acest oraș și a trupelor garnizoanei. Lucrările cont aproape terminate așa că m­auaurărea Parcului va avea loc in primele zile ale lunii Octom­brie a. o. Cu această ccasis vor fi mari ser­bări și concursuri sportive, in pre­st­a­ța Miniștrilor de Răsboi, de Arta și de Instrucție. La serbări vor lua parte echipe din toate regimentele Corpului IV Ar­mată și toate școlile secundare din Iași. Deta „Athener­ Populari In curănd „Atheneul Popular“ din Tatar^gi, își va reîncepe activitetea sa culturală .Redeschiderea sa a fost întârziată din pricina lucrărilor de acoperire cu țiglă și a instalațiilor de apă și electricitate. Șezătorile artistice-culturale între­rupte din cauza vacanței vor fi re­luate pe aceiași temă de bază : trezi­rea conștinței naționale și combaterea ideilor anonaționale bolșevice. Aceasta a fost ideia călăuzitoare a celor cinci conferințe, ținute in luna Iunie, de că tre d nn­ prof A. C. Casa, prof­. Găvănascul, dr. P­rosan, prof. I. Simionescu, general Vi Rudeanu. Și tot in acest sens se va continua ciclul de conferințe, de către­ un număr de profesori universitari și intelectuali ieșeni, su In ceia ce privește partea artistică făgăduit concursul toate per­sonalitățile artistice ale Iașului. Odată cu țesăturile cari vor­ avea loc Duminicele, după amiază, vor in­­cepe și representații de cinematograf, cu filme din cele mai instructive, cari vor avea loc de 3 ori pe săp­tămână seara , Joia, Sâmbăta și Du­mineca. I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, plea­că in astă seară , București pentru a lua parte la Constituanta bisericeas­că, care se deschide la 18 a Încet. La gara din localitate b’b taminci azi rare mământul vogosnilor. Fiecare argon a căpătat o etichetă in care se indică diferite date, cu privire la proveniența lor. Duminecă seara, niște hoți, intro­­ducăndu-se in locuința d­nei Maria Casian din strada Sf. Andrei, prin stricarea ușei de la grajd, s-au furat 2 cai frumoși. Circumscripția l­a cercetează cazul, Subscripțiile pentru „Re­construcția“ se primesc până la 20 Septembrie ».c., la B&ftca jtfoldova din Iași și la sucursalele ei.

Next