Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)
1920-09-15 / nr. 169
- ANUL AL XXVIII-LEA NO. 169 $ <ața 1 * Și PnțA HNI8EI 50 Bani ii» al partidului Democrat ’îmmsmsmmmmmmmzmn î „Mica înțelegere“ și Mare Politică „Mica Ințelegere“ nu este de loc un lucru nou. El se inspiră de la principiile pe care d. Take Ionescu le-a proclamat înainte chiar de armistițiu, principii cari au servit de bază politicei sale externe inainte de răsboi, adecă acele principii pe care le-a afirmat intr’un articol pe care l’a publicat in Romînimea din 5 Mai 1919. Acel articol e un document și un program. D. Take Ionescu înțelesese de atunci incă că momentul sosise pentru orientarea acțiunii noastre diplomatice pe o cale hotărâtă și precisă. Problema „Micei înțelegeri“, astfel cum a fost pusă de curând, este totuși prea mică. In 1914, s’a vorbit de un bloc, de blocul Europei orientale, care trebuește realisat, dacă vreai să răspunzi nevoilor actuale și dacă vreai să asiguri eficace pacea. Et la Baltica la Marea Egee, o centură a națiunilor robuste, strâns unite, trebue nu numai sa opue bariera intre bolșevismul oriental și imperialismul central, dispus la toate compromisurile pentru a regăsi ceva din heghemonia sa trecută, dar să și constitue o masă compactă de 75 milioane oameni, uniți in aceleași sentimente, pătrunși de aceleași principii de libertate și dreptate, îngrijiți de independența ca și de interesele lor materiale, o masă care va putea vorbi cu o voce fermă și autorizată in consiliile națiunilor. „Mica înțelegere* este un pas săvârșit pe această cale, dar nu e o operă definitivă. E cela ce a afirmat d. Take Ionescu in recentele întrevederi pe care le a avut cu d. Benes. E cela ce va spune fără îndoială oamenilor de stat cu cari are și va avea conversațiuni in Franța sau aiurea. Cum a remarcat Le Temps, d. Benes despre care nu se va putea nega lărgimea vederilor și spiritul perspisca, s’a preocupat îndeosebi de pericolul maghiar. Din conversațiunile sale cu d. Vestnici, președintele consiliului iugoslav, a ieșit o convenție defensivă contra Ungariei. Evident, România trebue să ia măsuri in această parte. Atât timp cât durează amenințarea bolșevică, Ungaria imperialistă este decisă a juca toate cărțile, chiar și acea a anarhiei, pentru a răsbuna umilința unei infrângeri, spre a smulge câteva bucăți din vechiul său patrimoniu de tiranie și violență. România trebue deci să vadă totdeauna un pericol din această parte a Occidentului, cu atît mai mult eri cât, Germania și [Austria nu’i iartă de loc de a se fi rădicat contra lor, de a fi devenit o mare masiune in ciuda lor. „Mica înțelegere“ ceho-slovacă, iugoslavă și română ar fi prea mică in lisța realităților, insă in care România trebue de pe acum să fie socoteala. Dacă Bulgaria ar vroi să tulbure pacea, Romînia și Grecia ar avea un interes comun sa o împiedece de la aceasta. România consideră de asemeni că destinele sale sunt legate, prin legături vitale, acelora ale Poloniei, independenței sale, integrităței sale, continuitaței teritoriale cu dânsa. Profund convins de aceste principii, afirmate încă in aplauzele Camerelor romăne, in remarcabilele discursuri pe care le-a pronunțat cu ocaziunea ratificărilor tratatelor, d. Take Ionescu vrea ca „Mea înțelegere“ să aibă intreaga amploare necesară, pentru ca să fie o forță vitală, o forță respectată. Aceasta s’a ințeles in străinătate. „Guvernul francez, scrie Le Temps, a fost intotdeauna cel mai fidel apărător al drepturilor României, in orele eele mai critice“. Și adaogă imediat : „Un singur lucru ar putea tulbura politica pe care Franța o urmărește in Europa centrală, aceasta ar fi ca un stat să comită o agresiune in contra altuia. De toat ca să împiedece o agresiune, alianța încheiată de d. Benes la Belgrad și concordanța vederilor constatată de dânsul la București, se acordă perfect cu politica franceză“. Acest acord ne e prejos. Se vede deci necesitatea da a lega o serie de acorduri defensive, in vederea executărei diferitelor tratate, peste care se intameiaza pacea. Franța ar aplauda acest plan și „Mica înțelegere“ ar face prin aceasta o politică mare. Informații Din cauza unui mic incendiu, — acel de ori dimineață din curtea otelului Binder — firele telefonice distruse au făcut ca mai bine de 75 aboniți din oraș să nu mai poata convorbi la telefon. Aceasta inseamnă căt de tine s’au făcut de la începutul începutului, instalațiile telefonice la Iași Grave nereguli s’au descoperit la abatoarele Comunelor Buciumi și Corpon, stabilindu-se și cauzele estre nu par sau oftenirea cartei. Parchetul find sesizat, a început cercetările. —7— Primăria locală cu adresa No. 21259 . 920, comunică că a admis ea la restaurantul Tulii din strada Păcurari No. 2, pentru fiecare fel de bucate să sa mărească prețul cu un leu peste acela prevăzut in ordonanța No. 15,585 din 8 Iulie a. o. — 7— Rhobhifter» țtter oituit Cu prilejul recepțiunei Băei Comu>nu8e, invitații au fost viu impresioneți de modul crna a fost reparat loodul Băei Comunale, cara are o înfățișare mai solidă și mai elegantă dacăt atunci cănd a fost făcută la început. Atât prefectul de județ căt și prafaetul de poliție eu felicitat viu pe primarul orașului d. M. Negruzzi, arănduiăt mai lung primariat pentur binele oragului, văzăndu-se cum zilnic renaște orașul sub o buna administrație. -7 -D. Grigorie Viriceanu, a fost numit preot al județului Fălciu, in locul d-lui Aurel Varlam, pl Direcțiunea generală a Teatrelor din București a oferit dnei Alexandri, văduva marelui V. Alexandri, suma de 5000 lei, in numele societăței dramatice, Mișcările muncitorești Aderarea la Sindicatele Internaționale ? Ziarele anunță că Sindicaliștii naționaliști de la o f ar fi trecut la Botfaligti sau sindicaliștii internaționaliști. Este adevărat că a avut loc o intrărire la Sindicatul din Str No. 9, in ziua de 12 Saptembrie Aron o., unde dnii Gh. Tanase, Baltă, Ionescu, Lazăr Mlădeanu și alții, au idet cuvântul ca să convingă ca toți funcționarii naționaliști să adera la Sindicatul internațional. Discuția a fost contradictorie, un adevăr parte din funcționarii naționaliști, anume: lăcătușii de reviste, frânării, curățitorii de vagoane și lucrătorii de depou au votat pentru înscrierea lor in Sindicat. Au fost contra insă cea mai mare pate din elita lucrătorilor și funcționarilor și anume: tracțiunea, impiegații de mișcare, șefii de tren și mecanicii. ■ Aderenții la Sindicatele internaționale au hotărât pentru Duminica viitoare o întrunire publică. * întrunirea Sindicaliștilor naționaliști Eri a avut loc o întrunire a sindicaliștilor naționalști, in localul corporațiilor. A luat cuvântul d. O. Pra- CQ, arătând primejdia care amenință sindicatele cu molipsirea de molina interrnaționalită. Mai mulți lucrători neconsligii de la Regie au expus terorismul la care sunt supuși de sindicaliștii internaționaliști cari vor prin violență și ou sita și le impue a doimirea lor la Sindicatele internaționale. La această intruirine au fost invitați și șefii superiori ai autorităților locale, care insă din motiva de im‘parțialitate n’au putut să iea parte. Personalul oficiului telegrafic la?i animat de cele mai înalte sentimente de dragoste și devotament către șeful său d. Alexandru Voiciu, i’a oferit un frumos cadou de ziua numelui său. Acest inătțător gest scoțând pe deplin in evidență profunda simpatie ce personalul o păstrează iubitului siu Diriginte, este un pas ina’nte făcut in buna educare a funcțonarului. Dl. Alex. Velciu mulțumind in mod călduros Întregului său personal accentuiază efectul moral care 1’a resimțit cu această măreață apaziține Flăcăul Ilie Iacob Ciobanu, de 18 ani, din Comuna Erbiceni intră in grădina proprietatea dlui ouzino-Pageanu și se puse pe Cantafurat nuc. Fu sărit de păzitorul Ștefan Dănilă, care firă esta pe gânduri trase un fos de armă asupra flăcăului, gi lăsă in drum, fără a se mai interesa de dânsul. Ilie Iacob se mai tărie căți-va pagi, după care căzu jos in nesimțire Fu rădicat in urmă de locuitori și jandarmi gi transportat la spitalul din Podul Iloa. Sunt puține speranțe de scăpare. O anchetă a fost dasphică. Curtea marțială din localitate va judeca tot procesul celor 20 basarabeni, acuzați de bolșevism Pe ziua de 1 Octombrie, su fost înaintați la biroul Vămei lege, d-nii Gh. Hamza, șef de vamă principal de Iß dhe» a doua la clasa I, Pánteri C. Corbi, taxator presa a doua la clasa I, IVanasse taxator clasa III-a la clasa II, și Gh Gh. Dontescu impiegat 1*3 clasa întâia. In setă seară are loc o nouă consfătuire a fruntașilor preoți, in vederea apropiatului Congres bisericesc. Vor participa la consfătuire toți protoiereii din eparhia Moldovei. Dintre elevii cari au depus examenul de admitere de clasa intăia la Liceul Național, 11 au fost repartizați la gimnaziul Alexandru cel Bun. Azi se va cunosti rezultatul celorlalte repartizări. mmmsm MERCURI 15 SEPTEMBRIE 1920 — TOAMNA. •— Nu vă speriați. Nu voi repeta sternul pantaș pa care acest anotimp al regretelor l’a iaspirat atâtor poeți și prozatori: a?adus răndunelelor, frunzele 00 cad cu o ultimă cochetărie, bruma ce ce așterne peste vii etc. Dar vîdeți, trebuind să schimb titul cronicei după sezon, mă simt obligat să fac un mic speech asupra sezonului care încep**. . .Am mai incercat eu odată aga cava, pe când eram copil de liceu Vorbeam atunci da Toamna sură când simți nevoia de a te strânge de pe druvorbeam de condorența intre scârțâitul cadențat a ferestraelor de mănă de prim curți și zgomotul strident și impertinent al ferestraelor circulare cu motor, vorbeam de căruțele ca dovleci portocalii și de patiugarele cu poloboace burduhoase, de siluetele negre și aferate ala homarilor și de siluetele afumate sla homarilor. Era toamna văzută prin prisma primăvarei vieței; nu era incă toamna... sezonul reumatismelor și anumerărei bobocilor. Ca galul in spate, la gura sobei, ușă văd citind o carte a înțeleptului Anatole France. E o citație din Obermann a lui Seuancour: „N’a avut nenorociri grozave , dar intrând in viață B*a găsit pe o lungă cărare de desgusturi și plictiseli a rămas pe ea, a trăit pe ea, a îmbătrânit Înainte de vârstă, n’a stins pa ea“. Câți din noi când ne numărăm bobocii in toamna viațîi, avem ceva mai mult de spus? Și totuși filosoful oriental a rezulttfttgi mal court istoria omenirei: „s’au născut, au suferit, au murit“. CARNETUL. — Tot ințeleptul A»natole France recomandă undeva plăcerea extinsă de a dispacheti vase etrusce Nu-mii pot permite luxul să incerc o așa aristrocratică distracție, dar vi pot racomanda o alti mai ușor realizabilă Ați răsfoit vre’o dată un vechiu csrast de amintiri ? Eu am făcut asta acum. Un prieten mi-a scins carnetul ce-i lăsasasem acum cinci ani la Salonic, da frica pansurei bulgare. Ii răafoesc filele aurite pe margini și retrăesc in mod palid senzațiunile pe care ele au încercat cândva să la congretisesa." Cățiva ani și câta s’au schimbat de atunci! A ars până și cetatea Salonicului și el i a supraviețuit purtând mai departe slabele scânteri ale unei existențe obșcure Pentru ce ? Mister. ■ Citesc pe o pagină sfatul unui prieten : „Fumează ți fără preget havane, havana eterna consolatoare a singurătății: Vere, Trabuc, Regălitas, mipi Bilvederf, sau lungi Cesares! Din toată activitatea noastră nu se alege decăt sorum și fum. E prea târziu să ți recomand luleaua căsniciei, da aceia iți urez să fumezi inainte, să fumezi mereu numai țigări „veni, vidi, vioi“. Un alt prieten se exprimă in versuri : Mai am un singur Să mă văd inspector dor Și să fumez havană Să eau leafă de pomană. Un scriitor spune că „a ți realiza dorințele este a te sinucide puțin câte puțin“. Ce prost că această teoremă nu are și reciprocă pentru cazul când „nu ți realizezi dorințele“. Am avea astfel o compensațiune pentru o viață frostă zădarnic: șaizeci de file d'n un carnet uitat. Carnet uitat! Tu ești ca mugurul salcâmului, care apare melancolic și plin de duioșie in decursul toamnelor lungi. In cenușiul zilelor premergătoare erne, tu aduci aspectul înșelător și palid al unei primăveri de mart și definitiv trecută! REGRETELE „VIITORULUI“. — Se cunoaște că am Intrat in sezonul melancoliei. Plângă și „Viitorul“ Dar plânge in fabulă, la „Raparte politice“ Se făcea adică telea că liberalii care candidau in ultimele alegeri parțiale, erau priveghetoarea, și candidații guvernului și federației erau corbul, iar alegătorii care au respins cântecul privighetoarei și au ales croncănitul corbului erau... porcul. Și morala privighetorei, nu uit că mi-a scos ochii corbul, ci că m’am lăsat să mă judece... porcul E adorabilă fabula, decât numai că e cam veche. De profund toți paraponigiții repetau vorbele Evanghelistului „margaritas ante porcos“ (Ev. Methelu VII. 6) In fine, toate bune, numai de nu s’ar ofensa d Al. Constantinescu in sentimentele d-sale de critic muzical. Bergaret CRONICA DE TOAMNA 33 GEE3 T 33 tti pere sportiv la 3așl La Iași se organizează un parc sportiv,, amenajat pentru toate sporturile moderne și res naționale Acest parc sportiv va fi pus la dispoziția tineretului școlar din acest oraș și a trupelor garnizoanei. Lucrările cont aproape terminate așa că mauaurărea Parcului va avea loc in primele zile ale lunii Octombrie a. o. Cu această ccasis vor fi mari serbări și concursuri sportive, in prestața Miniștrilor de Răsboi, de Arta și de Instrucție. La serbări vor lua parte echipe din toate regimentele Corpului IV Armată și toate școlile secundare din Iași. Deta „Athener Populari In curănd „Atheneul Popular“ din Tatar^gi, își va reîncepe activitetea sa culturală .Redeschiderea sa a fost întârziată din pricina lucrărilor de acoperire cu țiglă și a instalațiilor de apă și electricitate. Șezătorile artistice-culturale întrerupte din cauza vacanței vor fi reluate pe aceiași temă de bază : trezirea conștinței naționale și combaterea ideilor anonaționale bolșevice. Aceasta a fost ideia călăuzitoare a celor cinci conferințe, ținute in luna Iunie, de că tre d nn prof A. C. Casa, prof. Găvănascul, dr. Prosan, prof. I. Simionescu, general Vi Rudeanu. Și tot in acest sens se va continua ciclul de conferințe, de către un număr de profesori universitari și intelectuali ieșeni, su In ceia ce privește partea artistică făgăduit concursul toate personalitățile artistice ale Iașului. Odată cu țesăturile cari vor avea loc Duminicele, după amiază, vor incepe și representații de cinematograf, cu filme din cele mai instructive, cari vor avea loc de 3 ori pe săptămână seara , Joia, Sâmbăta și Dumineca. I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, pleacă in astă seară , București pentru a lua parte la Constituanta bisericească, care se deschide la 18 a Încet. La gara din localitate b’b taminci azi rare mământul vogosnilor. Fiecare argon a căpătat o etichetă in care se indică diferite date, cu privire la proveniența lor. Duminecă seara, niște hoți, introducăndu-se in locuința dnei Maria Casian din strada Sf. Andrei, prin stricarea ușei de la grajd, s-au furat 2 cai frumoși. Circumscripția la cercetează cazul, Subscripțiile pentru „Reconstrucția“ se primesc până la 20 Septembrie ».c., la B&ftca jtfoldova din Iași și la sucursalele ei.