Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)
1920-08-07 / nr. 139
mm. 50 Bani ANUL AL XXVII-LEA No. 139 ^.eĂAC^at in jL&mlmska^ I A șV m$A UWJAE1 "iriis.at p%finalsi iefasertl imt&Z6mmWmmnmmSmSgSetSm & ?*Jäf-üC Un discurs al d-lui general Averescu D. general Averescu prim ministru, a ținut in ziua de 30 Cameră, următorul frumos discurs : B-S& își exprimă satis- acțiunea că sa termină o discuțiune care a durat mult mai mult decât ar fi trebuit. Dacă s’ar face bilanțul discutiunii urmate, nu știm dacă acest rezultat ar trebui notat ca positiv sau negativ. După o lună mai bine de dezbateri, folosul realizat e nul. Din discuția armată pănă azi reiese preocuparea pe care au avut o anii deputați de a dovedi că țara înoată intr’o mare de nenorociri, cari s’au agravat de când a venit guvernul meu. N’am așteptat nici odată indulgența opoziției; rolul ei normal era cea de organ da control. Dar era ușor de înțeles că opoziția avea nevoe pe deoparte de respectul adevărului și pe de altă parte de o anumită formă in care să exprime pírcrile lor. S’a afirmat aci că nu prezint destule garanții de consecvență și că nu am făcut nici o declarație precisă in chestiunea agrară. Am rugat pe deputatul care făcea acea observsfunne să ia act de declaratiunea mea precisă că pănă la redactarea legii, voi face împroprietărirea și că in orice caz, voi lărgi bazele ei. D. Miaache, căci d sa e acest deputat, n’a voit să ia act da acest fapt și, in expunerea sa la mesagiu, s’a făcut că n’o știe. Tot atât de puțin respect față de adevăr sunt și declare, fie făcute tot de d. Mihalachi, cu privire la trimiterea in Topoloveni a unui ofițer care avea să facă propagandă in alegeri. Desgroparea tracutului, care s’a făcut ii egală proporție de Minoritate, ca și de majoritate este un fapt și mai regretabil mai ales că această readucere pa tapet a trecutului s’a făcut in mod interesat. Voi fi fericit c& ifidheindu se disensiunea la mesagiu, să înceteze această atmosferă nesuportabilă. Asemenea mesajului din 1917, care a fost adus in vdere la redactarea actualei adrese de răspuns textul actual se referea numai la chestiuni cari prvesc această scurtă sesiune extraordinară. Opoziția se agita mereu și ne face un cap de aviz&re pe chestia reformei sgrire, reformă pe care nu voește de loc să spună pentru ce n’a prezidat o când era la guvern. D. general Averescu relevează țelul neobicinuit in care d. Matache a inteles să demisioneze de la ministerul de domenii odată cu prezintarea pe cale de inițiativă parlamentară a legi agrare. Sistemul acesta de a afirma că Regele se opune in vre-un țel la libertatea vietii parlamentare e un sistem care primejdieste siguranta Statului D. GENERAT AVERESCU, in continuare, vorbind despre politica externă a guvernului, spune că ea este alături de sfinți, așa cum a fost din primul moment. Acuzațiunea adusă guvernului că nu are o bază parlamentară, a fost o acuzațiune neciudată, ca și aceea că compunerea guvernului este neomogenă. Ocupându-se de acuzația că guvernul ar fi făcut ingerințe in &lefleri, d. prim-ministru a arătat că, din rezultatele alegerilor parțiale se dovidise că sentimentul popular era pentru și a citit textul circularii pe este adăugind orice „Partidul Poporului“ amestec al armatei și al autorități prin alegeri. O lunfă, inte imimbi ă die.« ție se arg?jează pe chistiunea atât de mult dezbătută a ingerințelor electorale. Toate relele de cari suferă poporul a spus d. general Averescu— se datoresc nu focierilor și sfieri cercilor unuți ai politicianismului. In chestiunea agrară, d. prim ministru a reptet declarațenea că prevederile Constitițiunii vor fi extinse, spre a satisface cât mai larg nevoile populației rurale. Un act atit de important ca improprietarire trebue să fie săvîrșit cu asentimentul tuturor mfmbrilor Parlamentu’mr. D. general Averescu a dat o serie de explicațiuni asupra relacțiunilor dintre d sa și partidul țărănesc din Basarabia. Sarcina guvenului este ?rate grea ; oricâte cunoștinți de specialitate ar avea ei și ori câtă,putere de muncă ar dovedi, el are nevoe de concursul patriotic și cir sit al opoziției. Dntr’o asemenea colaborare va trebui să țisă un pas înainte in buna stare a acestui popor. «a Iulie Ionescu n’a participat, „pentru că are un interes personal pentru ca negocierile să nu ajungă la nici un rezultat“, este vorba de negocierile (?) cu Federația, îndrăzneața trădătorului a ajuns culmea. Să’și care de păcatele, de multß- Ie și marile sale păcate, ilustrul domn Marghiloman. D. Marghiloman u e număr din „Le Progris” al d-lui Marghiloman, care sa nu se ocupe de persoana d lui Teke Ionescu. D. Marghiloman prin ziarul său francez arată că „ministrul nostru de externe ar avea intenționi să angajeze România intr’un răsboi pe frontul oriental,a Și, ziarul in chesiune firește că brodează fel de fel de subiecte pe tema aceasta, îndrăznețul trădător aruncă fraze de aceste prin ziarul său: „Sperăm că președintele Consiliului nu se va lăsa influențat de mutismul sat și ipocrit al ministrului interafacerilor străine“. In altâ parte a aceluiași număr al ziarului nemțesc, â. Marghiloman anunță că la o conferință care ar fi avut loc și la care au participat din general Averescu, C. Argetoianu, M. B. Cantacuzino, P. P. Negulescu și O. Goga, d. lake SAMBATA 7 AUGUST 1920 - Informații „ O știre îmbucurătoare“ este dată de un ziar de aseară din localitate și anume că : „armatele romăne nu vor mai da un concurs efectiv militar polonezilor, intrucât dispare posibilitatea joncțiunei noastre cu aripa dreaptă poloneză“. Ați inters cei bucură deci: succesele bolșevicilor, ale dușmanilor noștri Ceia ce de altminteri am voit să constatăm și odată cu noi toată lumea D. N. Titulescu va pleca din Pais la Londra, partra a semna in numele Botcăuiei tratatul de pace cu Turcia. .. Ca și d. A. Marghiloman, bolșevicii de celaltâ speță, au afirmat zile întregi de-a răndul că România va intra din nou in răsboi și că acel care impinge la aceasta in primul rând e d. lake Ionescu. Desigur, in special d. Marghiloman nu vede înainte și in toate imprejurările, de căt numai pe d....2ake Ionescu. Astăzi ziarele și ale dlui Marghiloman și cee bolșevice anunța că „șansele vrjft nou răsboiu al nostru au scăzut 11. Ei singuri V au inventat și tot ei singuri astazi ii amână și o contramandează. ■ Bolevicii romani sunt și proști. D. Ion Bejan a fost exclus pentru totdeauna din învățământul secundar public. D. Bejan fusese profesor delatină la liceul național, Deeri a reapărut la București, ziarul „La Rou imnie”, organ al partidului democrat. In urma invitriei primfarului di n Meaua d Miller^nd a prit să prezideze la 6 Septembre ceremonia celei de a 6 a aniversre a bătăliei de la Mama FolssuniiPtee rsigioasă va fi celebrată de monstriorul Amette, iar predica va fi țiută de fostul episcop de Lille Charost. Cercetașii romăni care au trecut prin Roma au fost prisaiți cu multă simpatie de cercetașii icilieni cari au dat serbări în cinstea lor. Cercetașii romăni au vizitat n automobile monumentele din Roma’și scustele. Primarul orașului a dat o recepție in cinstea lor, recepția având loc in Capitolima. D. Colonel Bacaloglu, “prefectul județului Bihor a fost numit prefect al Clujului. Prefect al județului Bihor a fost numit d. colonel C. Banciu, sare nu și a luat încă postul in primul. D. dr Horto’omeretor al Casei Sf Spiridon a inspectat criapitalul din Roman, pendinte de epitropia casei Sf Spiridon. • I La serbările de la Copou de Sâmbătă și Duminică, d. Slamburger va instala in grădină un salon cu o bogată garderobă de cos>I ] tume ?i măști. Deasemenea va fi «« serviciu de I deghizamente. Un început de incendiu s’a declarat ori in strada Rosset 21. Sosind pompierii focul a fost localizat j._ ■ A fost arestată fermea Paraschiva OUnessu pantru că a furat de la Aron Rivera din strada Gostache Nigri, 2 păreshi bosanii. A fost arestată la comisia a Isîg, fisacea Maria Ciupadar pentru că a Stat da la focasornioară Dalberer din strada Cuza-Vodă,mai muite inele. Peste câteva zile vor fi luate pe samă da către direcția generală a serviciului sanitar. Pavilioanele de solare din stradă Universitaței. Astă noapta prin spargerea unui sertar i s’a fu.F.| lui Solomon Grinbarg din str. Ștefan cel mare, 21 sau rable și 12 milei. Au fost aestate fimeele • Tinea Tscha, Elena Nicolau, Ioana Ioan, Paraschiva Dumitria, Măriți Sandu și Arghira Șernescu toate din București, pentru că intrând in prăvăliile lui Rosner și Melinsonn din el. Ștefan cel Mare au furat fiecari câ e 2 bucăți de stofă, — 7 Dl. M. Negruzzi prioîarul lașului a autorizat directioa«» uzinei tramvaiului ca pentru serile de 7 și 8 August, in vederea serbărilor dans Gopoa, tramvai la sa circule pănă la 1 noaptea in mod irevocabil. B — . Jwvor .. • ’• .• " 7 ex.rrvryrtc=aty. _______TRIBUNA PUBLICĂ Refacerea Slânicului III înainte de toate insă, și chiar de pa acum, epitropia trebie să execute Intrări de tpărare a adevăratei bogății a Slănicului și fără de care aceasta loialitate va fi perdută in detrimentul, mai cu seamă, a euferinzilor.. Isvorul No 1, mai savit ,sau mai puțin esta spălat, nelelalte isvoare insă, sunt amenințate de a fi distruse sau de maini c?isi male, oara era să se intămple cu No 3 acum ofțiva ?ni, sau prin inundații, cum esta sișenințat No 1 b’s și care conține silematele pe c?rest,vea la început No 1 și care și a perdut, in parte cantațile sale din agaza Unor isapundențe. Izvorull io. 1 bis este supus inundiței apei Slăpicului, încăt pentru al spăra trebue să se clădiarcă un cheu, care să inefescă din dreptul boului vechii hidroterapii și să se unească cu cheul dinspre isvorul No. 1. Prin aceasta lucrare se va apăra isvorul No. 1 bis și in acelaș fh»P va forma o terasă ce va servi publicului la facerea curei Lucrările de apărare trebuese fă eața §i la isvorul No. 3, mai cu seamă, și apoi la No. NIo. 5 și 6 Trebuise inchise, in căt publiul să nu aibă acces la ele și areaeta mai cu seama la închiderea sezonului de băi Cea ce lipsește Și fluisulu! ca fia săvârșire sunt drumurile prin munți pentru pietoni și trăsuri. Aceasta este fie o absolută nssasitate mai cu sosută la Blănie, unde, centrul este prea redus ca și preumblarea pănă la cascadă, ceea ca face ca sute de vizitatori să nu aibă loc de unigerie, să vadă aceleași figuri de dimineață pănă seara și astfel să se plictisească pănă la enervare. Drumuri in toate direcți unele sunt necesare atăt pentru distracție, căt și pentru o compliorare a curei. Asemenea drumuri se incepuse ) a 1909, grațe regretatului G. Morțan, ps atunci ministrul lucrărilor publice, care pusese la dispricația Epitropiei sile de prestație și un contador pentru executare. Administrațiile s’au schimbat și cum in administrațiile noastre nu este continuetate in lucrări s’a abandonat executarea acestei lucrări. tipleadi da sosea, Tg. Oana Slănic? fl Hei^RMMI mmm 9« 1 Suss 9* mm§* *mMm 4P o cUtom tot dsfundtala în Moria' care a dat draptata cerem epitet piei și ca tiată lipsa de fonda, bugetul fiind alcătuit din primul ai la 1907, a dat amantă cinei seriii Is., pentru a incapa lucrarea a sa lega ministerul cu continuare executirii. A Gătea sânt, in linii general după o experiență de patru ani o administrație a Slănicului, ceaa credea, că ’i tribue pentru al li clădi și al până la nivelul stațiunei o balneara din celelalte țări. După cum am dpus la începu înainte de orios, trebau să se fac un plin da sistemistLarjB și determinerea a tot ce ț^abne clădit și apt executat la cea mai mare eticeteți fia de o isocietate străină, fie de societate cu capital din întreaga Modovfi, dupa cum zice tinstru, fie de pücietate cu cornie vitasca epitropic după cum zic eu și acepta osieți pentru că, vom ajunge mai curău la reclădiriia Silnicului. Primiți asigurarea stimei mele. GB, Pennescu ' .x. .^TcrTB —M'i’n iTtzM IteMlt fi 18|ÍfÍEI (Povestiri din vechea, Indie) Reproducem rândurile de msi jo din lucrarea interesantă apărută zilele trecute și datorite distinsei publiciste, din Elina dr. Riegler. In dosul templului. MOTTO: Căci astă seară ’n asfințit Și noaptea o să’nceapă * Lăsare luna liniștit Șutremurând pe apă. M. EMINESCU. O mare li rsta se lasă din 00 ii pe mai sau ît posta toată natura și nirul templului ! tul e tăcere Foon soarelui dispera cu inortul lăsănd i locul In! órăo breslă binefăcătoare care se întinde rosta terasare și grădinele teaspunîn'. In ultimele lui resse zăresc oglinditele lf<oului elenesoperit pe țărmurile ?a’e cum«t3 d hulubi albi Atmosfera o străvezie e un crisallu»una din ce inca des create; iapul devine ca un safir și o cer apare cornul lunei strălucim sâistia ca steul Ini K«mi DaîB, cer ii moore spre a ținti sígeata in fnimule pregătite a o primi. De odat se aude ca o vijelie..., sunt făltăituri la mi de aripi bătând aerul și un nou alb se ridică in văzduh ! Un piEost hulubeii. In lotul lor, Ie, țărsul lacului apar o ființă strălucitoare, invăluită intr’un #ăl schira țeant in fir de aur. Mcg — căai ea este— ca să sospe de severi păiori ai templului, a cerut vodă sî facă iagäovinele de seară , țărmul ironirii sfăint; de acolo sper că va putea să se furișeze pentru oră in afară de templu - ca să poat intălni pe Prințul Suruka. Ajunsă la spa limpede, in care oglindește luna, ea încet ridică i: ars brațele sp.Bond să se vadă iițac duios și impui grațios,"abea cscea sub o haină clică, subțire !a lucrat in fir da painjen Alba și sarădionai cu mani și picioare de copil de 1 fiatță rară, părul anrin, ctrăne intr’un nod la ceafă, căzând spros pe pa gătul alb; ea stă cu ochii țintiți 1 earn albastru închis, pe care zice] a se arăta cetele nenumărate al steleion Ca se petrece in inima ei ? ~ Adăn suspină !~ Pe gingașele trăsături aprocp» ropi!är§ti încă, e ca o durere, ca o luptă —se pare... Pro’misiunei distă Pririțalui pare că o regretă... dar e prea tărzîn ; pesta puțin tir»; el o va aștepta in dosul templului încă odată ridică ochii in sas H marele Șivr, se roagă cu lacrimi si ochi să o ierte și ura lui să nu nimicească (L... in lor da a căat rugăciunile și imnul soarelui, dupi ritul obicinuit, ea căuta in sstă acam câteva strofa din Harivansa, suspine „Bhave-tei“ după logodicul ei.—lati că vocea ei dulce se ridică in văzduh,, „Matura, eterul, focul și apa, martori să-mi fie! Suspinele mele la tin să le ducă, o, prietenul meu ! Pentri