Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1920-11-21 / nr. 222
t^uaoamm immmmmm»—-- .«^mmimmim st jUbMsttmțit IAȘI mm& umsm -1 ta PARAPONISIȚII Nu e un titlu de teatru. E vorba de cei doi șefi de partide intre cari tirsieri, nu o apropiere întemeiată numai pe situația lor de opozanți. C. Marghiloman a dat o politică protivnică a spirațiilor Neamului. D. Brătianu, da bine, dar nu a fost silit da împrejurări să facă politica instinctului național» cum a trait’o d. Tske losescu. E adevărat *că d. Brătianu a îngrămădit greșeli după greșeli și in cele din urmă a trebuit sa părăsească puterea. Astăzi d-sa sa găsește alături de d. Marghiloman in critica ce o fac politicei guvernului. In special tinta tuturor atacurilor este d. Take Ionescu, Steagul, Viitorul, și Le Progres formează o duioasă cârdășia. După aceste ziare, d. Take Ionescu „e un om ridicol“, iar Mica Antanta e o „fantasie eșită dintr’an creer bolnave. Și când se fac aceste afirmațiuni . După ca ministrul nostru de Externe s'a întors dintr’o largă călătorie diplomatică în care a adus Țârei imense serviciu și după ce a fost sărbătorit pretutindeni ca unul die cei mai mari bărbați de stat. Cârdășia marghilomaoista brătienistă nu se oprește la campania lor de negațiune nici in fața evidenței. Dinu Brătianu nu i-a trecut încă necazul pe fUrați. Dă u azi Viitorul făcea mare tărăboi in jurul așa zisei alianțe francoungare, deși inepția aceasta s’a desmințit din locurile competinist. Nu poți diecista cu adversari de nea credință. Când a fost vorba de interesele Țârei, d. Take Ionescu nu s’a oprit la considerațiunile de partid. In timpul refugiului, d. Take Ionescu și amicii săi au intrat in guvernul Brăianu fără condițiuni. Când a venit guvernul Averescu, d. Take Ionescu, hindus solicitată confebririsrea, a intrat in guvern, fără a se preocupa de partidul său, numai pentru că interesele Țarei Se reclamau pe d-sa la departament Externelor. Pilda d lui Take Iobescu nu e urmată de adversarii noștri in nici o împrejurare. Aceștia sunt preocupați numai de supremație personală și de interesele de partid. Cănd e vorba de un adversar, finii Brătianuu și Marghiloman puțin le pasă dacă, lovind in el, șuieră și Țara. Cine nu știe necesitatea politică pentru România de a remăne străns mile de Aliați? Și totuși, pentru că Take Ionescu e prag conizatorul »«estei politici, d-nii Brătianu Marghiloman nu ezită ca, prin atacuri zilnice, să ia displană pa Ariști iapotriva noastră. Șeful partidului liberal izbutise prin incăpătoarea sa să izoleze România Astăzi dind d. Take Ionescu a reparat greșelile dlui Brătianu, acesta tot cu e mulțumit și'și continuă atitudinea sa greșită, ba nu că nu se codește de a face tovărâșie politică cu agentul lu Mackensen. Singur, ori cu gruparea marthilor nazistă ia coastă, partidul liberal remăne tot in stria de sentimentul public. O scrisoare a d-lui Take Ionescu «oua orientare politică. Fructașul nostru, dl. Polizu Mlașinesti, șefa organizației democrate din jud. Botoșani, a primit da la d. Take Ionescu, următoarea scrisoare: IUBITE DOMNULE POLIZU Nu ui ant ocupat de chestiile de organizare internă a partidului nostru incă din 1914. Când mai târziu, am făcut viziunea tu partiduui condus de reposetul Nicu Filițescu, o reorgarnizare ce impunea, dar împrejurările nu erau prielnice pentru cea ceva. Grija nocsind era durea. Acuma este vremea să ne ocupăm și de aceste chestiuni. De aceia, cred, că trebue organizat și in Botoșani un tMut al Partidului si apoi ales un comtit nou. De aceia, ie rog fiiiun, și convoacă fostul comitet al partidului nostru fusionat și redactați un statut al partidului din județul Botoșani, după care veți proceda la alegerea comitetului. Nu mă indoesc că toii prietenii noștri, care mi au fost așa fideli in toate împrejurarile, vor [vedea necesitatea unei reorganizări, acum mai ales când bazele vieței publice sau schimbat cu totul, când propaganda este cșa de necesară când toate obiceiurile noastre din trecut s’au dovedit cam nepotrivit cu vremea. fes., «sápnig Ald taie devotat Take Ionescum ». TaK« fontsat despre ^ ^^ ■. . ^ ^ . .. In «stăriră »se loc agspa de fila de „Sindictul Ziariștilor din Moldova“, dius Mihai Negruzzi, rot mbit* in acts? Indicat. Agspa va avea ioc in țara cea mare de ședințe a Camerei de Comerț și va fi servită de către restaurantul Tansache. Ziariștii, publiciștii și prieteni« cari vor să asiste, sunt fugiți a fi Ssor de 8 jumătate in sila unde va avea loc agapa, «•»- - mer*TMJi prefectura poliției Iași s’a făcut următoarea mișcare: D. Gh. Drulja su bccnj’sar cl. I, d. T. Vartolomei subcomisar cl. JI și d N. Ciceeanu subcomisar cl. III și d. A. Movileanu comisar cl 1, titular in polția Vâlcov, detașat ia prefect, poliției laș« Conferința Dunăreană s'a Întrunit in ziuă de 12 Noembrie, terminând organizarea regimului particular aplicabil Porților de fier. ~Mmmaa*,Mm.-mmmmetsi piste C«#s«l#r§ Minsterul^de fiasați aduce la I cunoștința posesorilor da coroana 9 dubios ștampilate și de 10.000 că ! Joi 18 Noembrie se va plăti ces | m au marita 3001 — 3600 iar Vineri | 19 Nostobrie numirile 3601 4*260. | Plate se va face numai prezent tănd cui testete (p*s trimestrul ia 1 cîrs de plata impozitului prioarJ 1 și ‘camwikî, iar comercianții și chi- § tepusli de piita pstetei, intre orele 3 ș. na stert până la 5 jam. la I Btoca Națională a Romăniei, D. Iulian Teodorescu, profesor ti§tolar la facultatea de drept din Iași, a fost transferat pe ziua de 1 octombrie 1920 cu toate drepturile câștigate la prima catedră și ia conformitete cu art. 82 din legea iovă-1 îâmântuitsi secundar și superior, la cstedra de drept și procedură penală de la facultatea juridică din București. Pormisedo do Impdri Ministerul de comerț » hotărâtă ca pe viitor să nu se mi facă re- I consîmGoări [pentru autorizat'de de import decăt acelora cari vor dovedi că marfa este sosită in vamă. | SSsftbfc.ă 11 Dscemnbrie a. ö. va a tmoo un baldist in Sala da öfm Inastică sa Societatea 8tsd8»i'lor in Litera și Filosofia in scopul măririi fondărilor pentru Bibliotssa SimmagilJor da Litere și Fitosofa, D na Natalia Oh Latiș și f«*nilia roagă prietenii și caii ?știțele si bina !, voaecă a hi a porta tepera*ta*ul de 16 ani de la moartea molt regretatului lor Gheorghe G<. Lateș Servietei religios se va vâsta Da 1 minimă 8 Noembru ora 11 la Biserica 1 Sf. Hwalimbiai. In șina de 35 Noimbrie ora 3 p .». se va țin.o adunarea Generală a Societății „lardizii din Attaboi“ Secția Regională laș'. Doînaii membrii si acestei Societăți căt și toate persoanele care se intamează de banul mers sl ei, sânt rugate a lua parte la aciastă adunare care va avea loc in localul Loc. Incașul 40 Sfinți Loso, .. v .. Comitetul de estisma el Societăței pientru profilesia tiber«itios*S, filiala 1 Iași, imruuit ateită, a ascultat interesanta comunicare făcută de d. dr. 1 Hnngsiösaxba, medicul dispensarului, 1 care ia timpul șsolarei sa!» la Paris 8 a vizitat epinie, sunătorii, dispensare și a urmat cursurile făcute de specialități. Comitetul a hotarât ca d. dr. Harmuzasha să țină o conferință pentru a împărtăși și atarelui public, cum sa duse aiersa și cusi ar trebui duși și !a noi lupta împotriva taber mlesei. Prima conferință din anul seista 1 va fi ținută de Parnntsîe Tordachescu 1 Duminica 5 De embrie ora 4 p. n. 8 in Aula Universitaței, ? D'rsețtenea licentei „Național“ din Iași roagă pe părinți, tutori legați g con responder ții eltviter, ea măuie2l Noembrie fiind patronul liceului, să ia parte la serbarea școlisâ care va avea loc la ora 10 si?, dimineață, in sala ds gimnastică a ligeniui. _ Astăzi dimineafă tu sosit telegrafic decretele de numire *id d lor N. Fredovici și I. Solomon ca musibri la Curtea te AdH din Uși. in locul dlui fanssî Teodorescu și C. Buzdugan și a dlui Eogan Petit ca prim-preșe dsiîte al tribuistelului in local d-lu N. Radovici. Dumnealor au depus tifizi cuvenitul jurâmint. Toate treia numiri sunt excelente. Iașul cu poate mândri cu asemenea magistru. Mișcaea parsificază pe d. Gh Grigoriu, sjuior da primar, pentru că și a permis să doneze o sumă importantă unei școli inființate din inițiativă particulară. Qratul acesta, după Mișcaisa atrage admirația gură casailor. ca afi evite nefastă nenproa’tă Si vecii, eventualitate, liberalii, nu espera frați Brătinu, se sbțin de cănd îl știm da la altfel de gesturi. , 0 FEMINISM ȘI [IFEMINISTE Miria Jr. Gavrilescu Pisciina faministă, nu irtp]Ma oare exsaple de muncă desinteresată pentru bin sie psbia in ciuda prejudecăților ce insătugesză femeia in jurul căminului casnic? iată ce au înțeles conducătoarele Asociației feminista de Îs jf.noi. Evidențiarea acestei intanți,a însemnată de activitatea membrelor acestei Asociații. Printre ele d-na Maria ár. Gavrileanu e te un fericit exemplu. Ieșenii știu ca Etanșa a depus d sa pentru Crucea Bogie. Începând da la 1913, înud zilnic la esdiul societății, unde se pregăteau cele necesare pritr’a spitale. In 1916 cănd s’a inseput războiul nostru, intr’o săptămână a fost orgmisat spitalul Brusii Roși de la Sfatul Național, inzastrat cu prisoanță cu iscate cele necesare, remust al muncii și al prevedere! femelor, intre cele d ntăi fiind d-na M Clivriîescu, care luănd diresuția acestui spital a înțeles să muncească neobosită și cu rar devotament. L’a condus păcă cănd e’a tranaforsait in epitaful francat cu organizație proprii. A trerot apoi parte din comisia interimara a orașului Iași—cea dintâi festiee numită In virtutea decretului lege, care daso hipaa femeei române primul acces la viață publică-netngăduind i se să facă parte din această comisie. Dna Garbessű este de mult cunoscută ca o delicată scriitoarei imprejurări și fapte mari au dat avânt și dideșe condeiului său Astăzi dea conduca dispensarul de la Sonola, primar infiistrat de Asociața cerearilor de gospodine, ințelegănd si “ia neîntrerupt parte la toate manifestările de activitate publiă folositoare, puoot pa oara se sprijină revendicările Asociației feministe din sfârtii corniței face parte. Mamă bună giduioasă, își va fi inscris nemție, intre mincitorii mode ti și conștiincioși o» luptă nu intrarupt pentru ridicarea sfemcea (,Acțiunea Femenistă") Membrii Cercului funcționarilor publici din Iași, sunt rugați ca insistență a se intrimi la adunare generala extraordinară Duminică 21 Noembrie e. c, era 15 in sala de ședința a Camerei de Comerț din Iași, la ordinea silei fiind situat unsa eaonoaisă presară a mondosatorii public și m și alte chestiuni de administrație internă a Cercclin. ți Secretariatul General et Instrucționsi din Cluj m No. 28996 - 1923 s a for dat baree pentru studenții diferitelor fsporiții si ai Universităților din București și Iași pe emi și cler 1920 - 1921. Toți bursierii ajungând la București ce vor prezenta is Meisterul Transilvănean din strada Roștasă No. 74 spre a ii si fixa tocuvile in diferitele căminuri studențești de acolo. Studenții din Iași își vor primi baresi ® acordate prin Restorstul Universitățiîi. In legătură cu aceasta se aduce le cunoștiță studiuțlor că din motive de ordin mui superior nu se pot admite cererile de a li ne plati aceste bursă in samnă ? Solemnitatea deschiderei cursuriior universitare, insoțtita pentru roăul Duminecă Îs Universitate, nu va mai avea loc. Dea semeni nici conferind* dini A. C. Cuza nu va mai avea loc. Cursurile se deschid regulat poimfuni Luni, rnmm D D. A. Grecianu ministru de justiție, sosește măni dimineață Dumine,că in orașul nostru. wnoot cu» Ministerul Mancei și Ocrotirilor sociale /ace cunoscîat Prefecturei Poliției locale că orice cereri pentru autorisțiuai de biluri, chete și orice fel de organizațiaai, prin care si apelează la calitatea publică să fie adresate Prefecturei de Polițe din timp și avizul Prefectura să fie trimis Ministerului cu cel puțin 10 zile inainte de data fixată lor. Deci ceü istorescii sunt avizați a interveni din vreme ca și Prefectura să-și poată face cercetările necesare și să fi trimeată avizul in termenul fixat. la senischiabSrii ribliler Declarațiile d-lui General Averescu. — Ce spune d. ministru Niță:~TM Se va acorda un termen de declarare ? Cu ocasia călătoriei d: «encrot Averesia Ist Catatea Albă, o contisinuu formali da câteva perse»»# din orașul Catatea-Albă, s’au prezentei alăt d-salv, căt și d ministru N ță și r* insistat pentru revenirea asupra nodului «am s’a hotărât retragerea rublelor. D. Niță le-a declarat că: 1 Cotele pănă la 10 000 ruble, 50ntru cei ce arabsciarst mai mult da această nndă, cred« că ce va acorda și sa va aplica ecara progresivă, iar pentru 1*etal ne gtreisa peste 60,000 rubla, că să plătească prețurile stabilite mei d’inainte, da gl leu rubla Romanov și 0,30 ruba Livon 2 Iu #ais!10 privegti ponassiomd da 5 la sută e se va percspe la suma reală in lei, iar nu in robie. 3 Este mai mult un proba lei ca avându -si in vedere nedeclararea rublelor la țară și că țăranul a rămas in buzunar cu o bârfe fără furci o valoare. Guvernul va mai acorda un nou termen de declarare aceasta insă, pentru suma anii mici și pentru cazuri bine jasigoate, cari vor putea apreciate fiecare in parte. < 4 Că in direcți uman aceasta a lucrat și Dl. Ministru Niță și stăruie ca să sa pisații face ceva pentru țărănimeni lumea nevoiașă, ,dar că lucrările toata sunt in studiu la Buccurești și să nu se pot face decât de întreg Consiliul de Miniști, lucru ce va fi după integraerea La București a Dlui Prim Ministru gngineral Averasau le a declarat: Că sa va avesi in vedere numci paznicii pari n’au faspentul speculei și numai cisuri la onda instituțiunle sau mambrii aceeiaș’ fimili s»a flaut declarațienus in bloa ș« altfel prin su S aflanbursete și declarate au depășit cifra de 60.000 ruble și nu se ‘ pot bomba de cota progresivă. Totuși, a opus eS, chestiunea eta de ordin general, este prea importantă și privește întreaga Basarabie astfel ca raraaune a sa tranșa numai intr’un viitor Consiliu de Miniștri. , („Sfatul Țârei“) —zPrimăria Comunei lați, in urme ordinului circuar No. 89749920 a Mínietwumi de Intarre, fiod cunoscut foștilor funcționari care au servt la această Prmărie și cere in prezent eu o grupă nici o funcțiune precum șosinionarilor care la 1 Noembrie 1916 se găsiau in serviciul scestei Primării, să se prezinte la sceastă autoritate, până la 15 Decarabne e. o. cu cereri și verifinate (acte doveditoare de timpul servit arătat tiz, sae) pentru a fi tresuți la Statul ca se întocmește pentru cota de 63 la sută prevăzută in sus citata circulară. Cinemi MODERN. — Pissi* Ualrei gi Astăsi in mattnemi si sista 12 Un rondeze vaus LL5A ColINKEEm“A* Comedie bufă in 5 acte jucată de cei mai datinși artiști in frunte cu prăgălașa DIÓMRA JACOSINI.