Evenimentul, aprilie-mai 1921 (Anul 29, nr. 37-77)

1921-05-10 / nr. 65

I * I ANUL AL XXIX-LEA No 65 I 50 Bant MARȚI 10 MAI mi - 167M» Importanta ședință a Comisiunei Interimare C­omisia ULZiesta­ pro"Dd<Tred„em­lec3.­l,uLi3^£-XT egruzzi Spulberarea calomniilor aduse.—Au vorbit actele. DL M. Manea hrănește populara cu grâu stricat înfierarea unui consilier fost pușcăriaș—DL M Wachtel desaprobă politica de intrigi a demisio­­națiior.—Demisionații fug de lumină.—Amănunte complecte asupra ședinței. Ședința Comisiunei interimare, hărăzită să aducă liniște la Pri­­mărie a luat sfărșit Sâmbătă. Cetățenii Iașului nedep­inși cu asemenea spectacole puse la cale desigur de o mână streină de orașul nostru, au ascultat cu multă răbdare cele ce s’au discutat in Consiliu, pen­tru ca sub prizma imparțialitătei și a binelui obștesc să sancționeze in ultimă instanță. Și acest Tribunal suprem cetățenesc au imbrăcat cu haina st­an­tuită de opozant flămând și dornic de binefacerile acelei „rara avis“ care se chiamă „puterea“ și nici făcăndu-se instrumentul vre-unui oare­care veneție, care fără a avea vre-o durere pentru această sfântă cetățile a românismului, caută numai și numai să-și satisfacă ambiții și interese care toate nu conduc de­căt la un singur drum, acela al stomacului,—acest Tribunal zicem al cetățenilor și-a spus cuvântul in mod hotărât că un infim număr de elemente discordante și incon­știente nu pot să paralizeze și să stânjenească activitatea rodnică și cinstită a unei întregi Comisiuni interia­are, compusă din ce are lașul mai priceput. Câtă naivitate trebue să aibă cineva ca să creadă că cetățenii unui oraș ca Iașii se vor preta la acțiunea nebunească a cătorva mediocrități intre care și un fost pușcăriaș, pentru a da crezare tuturor baliverne­lor iscodite numai de un d­ecr bolnav. Timp de două zile cetățenii Iașului și-au îndreptat privirile asu­pra Primăriei pentru a vedea pănă unde poate merge cinismul celor ce tentează a pângări demnitatea tradițională a orașului nostru. Și au văzut deoparte cinstea și munca, iar de cealaltă parte in­triga și calomnia S’a văzut deo­p­rte infimi minoritate aruncănd a­ l­euzațiuni sprijinite pe sim­ple vorbe inspirate de o vădi ă rea credinți, și de cealaltă parte Primarul cu ajutoru­­l sale expanămi un intreg program de gospodărie comunală, care nu se poate să se facă de căt cinste. Iar in ceia ce privește acuzațiunile, au fost spulberate prin producerea de acte cari probează până la evidență corectitudinea exemplară a celor ce conduc Primăria. Ce impresie penibilă a produs asupra tuturora faptul că atunci când se produceau in ședință acte doveditoare că cele debitate de demisionați sunt pure in sinupțium, d. M. Manea, vice președinte demisionat, răspun­dea că „așa i-a spus X sau Y“. Iată deci sursa de unde s’au alimentat acuzațiunile aduse contra Primarului. Și ce credit moral mai poate avea do ht domn Manta, port cuvântul demisiona­ți­lor, când in iml­ocul celoi mai desgustatoare atmosfere. Primarul a totit o declarație scrisă și semnată de I. Grünspan, proprietarul morei cu acelaș nume, prin care d. Manea fiind vice­președinte al Comisiunei interimare, a vândut o mare cantitate de grâu stricat, destinat populației. Iată fondul moral al acestui domn Manea, care se eruitază un moralizator public: Dar proverbul sună bine, când zice că Dumnezeu cănd vrea să piardă pe cineva îi ia mai intăi mințile. Așa s’a întâmplat și ca opo­­zanții din comisia Interimară, la amândouă ședințele și-au­­ portret complectamente capul. In­ceputițța lor, dacă nu puteau proba cu ar­gumente cele ce afirmau, in schimb se dădeau la tot soiul de intre­­ruperi. Și Doamne câtă rabdare i-a trebuit Primarului in prima șe­dință eu să asculte rechisite­rul de tartiă al d-lui Manea împestrițat de la in­cipnt și pană la sfârșit tu tot felul de neadevăruri și imper­tinențe. In adevăr Primarul a fost de o liniște adorabilă. Și ce con­trast, abia a inceput d. M. Negruzzi sa vorbească și întreruperile curgeau din partea celor, strânși cu ușa. Dar aceasta’i de când lumea, neputința este mascată totdeauna prin scandal, reia ce a determ­inat incă de la începutul ședinței pe d. Con­silier Nazar­e ca să remarce scandalul la care se dicau demisionații, rugăndu­i ca să păstreze aceiaș liniște ca și cei­l*lți membri ai Comisiunei interimare. Această constatare a fost de alt­fel recunoscută de d. Gheras,un consilier demisionar care a făcut amendă ononbilă in numele tuturor demisionaților. Cu toate asigurările date, întreruperile au continuat mai departe. Momente de tortură au fost pentru membrii Comisiunei Interi­mare și pentru cetățenii asistenți prezența in mijlocul Consilierilor a condamnatului Gh. Gligor­u Dar Primarii in ihibzuința­­ sale a cre­zut că pentru tradiția orașului rostru trebue de dat o satisfacție ieșărilor, in care scop, d­. M. Nigrii ca o profesiune pentru prezen­ța in m­jlocul Consiliului a acel­ui condsimat, la votare ru i­s luat votul și a suspendat ședința ca cuvintele „ceta­te nu a putut pri­mi un caz ca Ceganii, tu i este ingăduit să o­ată lașul“. Cuvintele d-lui M. Negruzzi au fost acoperite de aplauzele și urd­eie muțîmei din sală. Interesarii au fost coisfatfrife fierte de dl. coluilir M. Wachtel, om cu multă gmitate in eresul festin, care a­r fi r­irat ca acțiunea în­treprinsă de cei de m­­isim ți mii case de la distanță s intrigă politică și d-sa ca un om ce nu face politică, rm mărind totc i­nteresul general al acestui oraș, nu­beste decât să dezaprobe această acțiune, blamând mn'j'ofceie nepernise și ț­inte de cea mai rea credință mai ales fii ceia ce privește pe t­. M. Manea. Crezu­m cu aprecierile» d-lui M. Wachtel pun incă cdstă h­âr’o vie Urnită scepil ce se urmărește prin campania dusă contra Primarului. Dar momentul culminant a fost atanci, cănd d. M. Negruzzi pen­tru a așterne și mai multă lumină in acuzațiunile aduse, a propus constituirea saei e­misiuni de specialitate din sănul com­sianei Inte­rimare și compusă din persoane cu totul streine de politică pentru a studia in amănunțime actele și dosarele referitoare la acuzațiunile a­­duse. Ei bine, a fost o surpriză generală, înverșunata opozițiune a de­misionaților de a se vota această comisiune. Din cei șase demisionați nici unul nu a votat pentru această sub-comisiune și toată lumea se întreba, dar pentru ce ? Cum ? Se duc campanii prin ziare pe tema necinstei, se aduc acuzațiuni in Co­­misia Interimară bazate pe considerente culese din neant și când este vorba de a cerceta dosare și acte cari singurele au menirea de a face lumină in asemenea dificile chestiuni, acuzatorii dau înapoi. Iată deci care este moralitatea și lealitatea campaniei întreprinse contra Primarului, o­f eră meschină de intriganți și calomniatori, întreaga Comisiune Interimară, exceptând cei șase demisionați, , a împărtășit­ modul de a vedea al d-lui M. Negruzzi, votând suboom­isiu­­nea propusă, fapt care a pricinuit o vădită consternare printre demi­sionați, cari au văzut că întreaga lor țesătură de intrigi a eșuat complect. Credem r­ă ovațiunile făcuta a­ lui M. Negruzzi la sfârșitul ședinței sunt cel mai bun indiciu de încrederea ce-i acordă cetățenii, și deza­probarea acțiunei întreprinsă de asei căți­va nemulțumiți fii vitregi ai acestui oraș. Ședința de Sâmbătă 7 Mai­ ­ — Deschiderea sedusei — Ședința­­ o deschide la orele 4 jura, s­ub președenția d-lui M. Negroes! Sunt prezenți toți membrii afară de d-na Matia Petrovici, d nii Ing. Kon­tern și Ing. Țințu. Asistă un numeros public la ședință. D. NAZARIE cere cuvăntul, protes­tând contra tenu ni violent și al in­treruperilor cu care consilierii demi­sionați au întâmpinat in ședința tre­­aptă cuvântarea d­lui M. Negruzzi. O sa termină spunând că ecefagi at­tu­din­a demnă pe care o are Întrea­ga Comisie interimară, că o aibă și consilierii dimisioneț­. D. GHERASIM in numele demisio­­nerilor recnnoegtespele afirmate de d. Nasarie și făcând amendă onorabili promite că da data aceasta vor păs­­tra cea mai mare liniște. Cuvântarea d-lui M. Negruzzi D NEGRUZZI luând cuvăntul spu­ne că nu răspunde membrilor demi­­sicafți, oi leșului. Administrația co­munală condusă ,do mine dacă este bună sau rea, o dovedrea numai re su­tatele, pentru că la mine vorbște ceia ce am făcut pentru Iași timp de un an de m­ie, at­ac vorbele pornite din urs și patimă. Și țin să vă fac mărturisiria, con­tinuă d­oar că din prima zi a­­ veni­t ei la Primărie a d Iin Maria simțeam că a venit rău li­ențiind­, intru căt­ru te comports simt ț Erei ce i se in­­credit țese și prin rimate pentru mi­re astăzi cănd se debiteas­ă asemenea reușt ț­rii, nu s unt de’oo tur prins. Chat­anea furajelor Tiscărd­ia îl­ă cidre de idei, d. IS. Fegruzzi spune că chestunca pe cere consilierii diminicmi o ti pica testă mai mu­t și o considera mai gravă este iheet,arta fun­j>lor, altă­tui preț far h merit in dauna comu­nei tu de la sire putere. In această chestiune d. Negruzzi aiată că zimțîndu-se nevoie de fursi la Primărie a ținut trei lic .tații la cete nu a’ă pr­ezen­­t nimenea, apa că s’a văznt­revest sA aleagă una dir, o­­fertele ce ce prezentere Cea mii a> venitțonă hind r unui pere­care Aron Avram, a intervenit respectivul con­tract intre seneta și Primare. După cât­va timp insă furnizorul Aron Avram prezintă o cerere Pri­măriei prin care spunea că este in im­posibilitate să execute contractul, in­tru­căt prețul maximal al furajelor de pe piață este cu mult superior ce­lui din contract și a executa mai de­parte contractul înseamnă un dezas­tru pentru el. Pe această cerere d. Negruzzi pune rezoluția că d. Celibidache ajutor da Primar va studia chestiunea și refera in consecință. In adevăr d. Celibidache fsost un referat in osie găsește înte­meiata considerentele din petiția fur­nizorului Aron Avram și in opd­­eealri referă că este de părere de a majora prețul la furaje. Față de acest referat d. Negruzzi consultând și pe d. Manea ajutor de primar, dispune majorarea prețului la furaje, pe care preț Comisiunea Interimară intr’o ședință din acel timp il aprobă la unanimitate. Iată deci zice d. Nigruzsi­ corec­titudinea din toate punctele de ve­dere a acestei furniuri, care dove­dește până la ev:dar ță staua credință a sec ora ce nu cordea cimpania de otomnii contra mea. Dacă d. Mania este de bună cre­dinți1, pentru ce n’a protestat atunci când am misorit puți­n sau inședin­ța Conferunei Inter­nate cind s’a ro­tit această ar­gi mintare de preț Der este fapt cin că pe d Maura nu l­­u­pa goepodările temunală, ci cu to­tul alte chest­uni a roi­eioK crea leșului D. M. I­EGFFIZI­rontinuănd sei­­na că d sa va­de lămuriri numai in ceta ce privește principii 1 ds care era călăuzit in aprovizionarea leșulu , ră­mărănd ce chistiurile teihnice și de de­tetin să se di a ajutorcl­­d­eele d­lu ion Boiu cere este delegat sepso­al cu aprovinonirea, intru tăt d, Ne­­gruszi in­ calitate de Pr­unar dă numai directive, iir execupe privește pe con­silierii căr­ora le a dat delega­ții. In Buteile de aprovizionare — zice d. Negruzzi - am adoptat principiul că Fr­măria nu este b­ne să facă ne­geț, ci numai să garanUzi contrac­tele Încheiate de morile ce eu meni­rea să alimenteze populația L gulți. Așa de exemplu intre contractul in­­dic­at intre furnicorul Neculcu §1 moara „Dacia“ in jurul căruia sa faca atăta zgomot, pe Primăria privește numai garanția de 100.000 lei și asi­gurarea păinei pentru populație, iar modul de executare al contractului ii privește pe contractanți. D. NEGRUZZI iudiază apoi asupra greutăților ce se întâmpină pentru procurarea grâului. Arată străduințele uriașe ce a depus pentru a­ procura cele 1500 vagoane de grău de care are nevoie orașul nostru pe timp de un an de zile, cu toate că unii din morarii din localitate spuneau înainte de Crăciun că Iașul este amenințat de complectă lipsă de pâine, intra­cât greutățile pentru procurarea grâului din Oltenia și Muntenia sunt foarte mari. Ba mai mult, pâinea fabricată din grâu adus din Dolj și Caliacra se vindea cu acalag preț cn care se vin­dea pâinea in acele localități. Asupra modalităței procurărei gri­ului, d. Negruzzi spune că a moștenit situația dala administrațiile comunala oara l’au precedat. Cu privire la con­tractul Adamescu Neculau d. Negruzzi zice ofi moara Dada a Încheiat un contract ca eneasta firmat pentru fur­nizarea a B00 vagoane grâu din Băi­ Iești (O tema) Moara Dacia a dat un avans de 100,000 fum sorilor, avane garantat de Primărie. La intimplă sat ca intervine imobilizarea cereale­­­lor și­ numita firmă nu mai poate executa contractul. Intervine insat o altă transacție in­tra moara Dacia și Adameacu Neculau pentru furnizarea a 20 vagoane. 2*ee din aceste vagoane au fost deja diri­jate pentru incă soare, așa cft Primăria va avea cu prisosință de unda sft­aa iideatulejo pentru a acoperi avansul de 100.000 lei ce a garantat. Iată deși situația clară și precisă a acestei furnituri de grău, din oara Primăria nu poate să iasă prejudi­ciată in nimic, ci din contra dove­dește nemi eforturi făcuta pentru a­­provisionarea populației. Contractul Mărculescu- Vizanti D. M. NEGRUZZI, continuăndu-­i expunerea apune că in urma insisten­țelor depuse a obținut de la d. Mi­­nistru Atanasiu 100 vagoane grăui din consorțiul Vizanti pentru Iași. Intre timp insă de inginer Mărculescu ob­ține de la acelaș Minister 200 vagoa­ne pentru C F. R. și o aodistște „Alimentul“. D­risanti deși recunoș­tea că va da Primăriei Iași griul ce i ce destinase, imputa insă că nu este obl gzt să predau imediat acante va­­goane. Fiță de scetstă sh­esțiune și pen­­­tru a­ asigura berine popciției im convenit ta tde 100 vegoane des t­nete lașului să fie inglobete la cele 200 iig­ene obț nete se d. inginer Maret­li seu, convenit d cu erecta prin­tr’un contract cu­­ ai Întâi gi de ur­gență st fie birt te țt șuiei cele ICO v»goene, nuhărănd ca interior s& u­­t­ireze grăzi pentru societatea rA limentul“ Ș­i cest ta insemnă un sot dă rea edminist» tție, cănd f» ți cu lipsa de pine de care era asenințit Iașul, eu­­ zice d. Regrizzi ot pene?» tozte uid îrțe e­u» recurge?» la toate mo­dalittile nu»ii și numai ca pima să nu liprească din Iași. Căt privește ecosaț­inea că ași fi fost de conivență cu d»lega lui Ne­­cu­lu, afirm că nu l’am cunotent de căt cu câteva luni in tracă in calitate dl» Primar, neavănd nici o cunoștinți as­pra persoanei sale. Expunerea d-lui Lucian Boiu D. M. NEGRUZZI se rest rft din nou la faptul că d:ta di des numai direc­tive, iar in ceia ce privește execu­­țiunea reneta era inert du față *­ju­tói­ilor d-sala cărora le-a dat dele­­grim­ii fx\pft si ceialfiiti.

Next