Evenimentul, iulie-septembrie 1921 (Anul 29, nr. 106-178)
1921-07-01 / nr. 106
ANŰL. AL 3ILIX LEA NO. 106 a IA $ i 50Bä V) I .....will I ni—mil— ii mi I .......mi in......ii n'r' ,i i mil —finul If ilium—iilfi POLITICflLE In loc de „Articol de fondu In București apare un ziar grecesc Ethnos. Ziarul e venizelist și atacă pe regele Constantin. La Progres cere ca d. Take Ionescu să iea măsuri împotriva lui Ethnos și sugerează ministrului nostru de Ezterna Husara expulzarea directorului ziarului, pe lângă confiscarea foaiei. Dacă d. Take Ionescu ar asculta de sugestiune, cei d’intru care ar protesta cu energie ar fi Le Progres, care, in numele libertaiéi presei, ar „înfiera“ și „vesteji“ pe ministrul nostru de Externe. * * Partidul liberal se laudă in gura mare că el a împroprietărit pe țărani. Iată că un șugubăț consultă statisticele și află că liberalii au dat la țărani ceva mai puțin as 32,000 hectare, iar cos salvatorii, fără si se laude, au dat aproape 600,000 hectare. * * * In urma campaniei din 1913, d. Ionel Brătianu, gelos pe succesele guvernului Titu Maiorescu- Take Ionescu, a publicat in oficioasale liberale o scrisoare prin care preconiza exproprierea. In curând liberalii vin la putere și se constată că n’au studiat chestiunea, că abia atunci se numeau comisiunile cari s’o studieze și ci ea a rîmas in cartoane pină astăzi. Vine guvernul Averescu și rezolvă chestia agrară, împarte la săteni peste 600 mii hectare, iar Generalul Averescu declară că dacă se va constata că exproprierea și limitele Constituantei Iași nu va fi suficientă, va de la mări ceva expropriabili spre a insproprietări pe toți sătenii. In modestia lui, guvernul, prin glasul șefului lui, spune că nu face o operă dafinitivă, ci numai una pe 40 — 50 de cai. Liberalii sar de la teșghelele Băncilor lui Vintilă și țipă că reforma agrară este a Ioi, dar c’au realizat’o alții. Liberalii se mulțumesc cu puțin. *5sc D. Al. Marghiloman, pe șeful partidului „progresist*, lăngă președintele ,Crucea Roșii“ mai și vicepreședinte la Jockey-Club, al cărui președinte este M. S. Regele. In aceste din urmă calități, d. Marghiloman se duce in audiență la Suveran, câte odată imediat un ziar din Iași anunță constituirea unui guvern națonal. * $ sf. M. S. Regele va pleca la curâadia străinătate spre a se odihni. Desigur că d. Marghiloman, ca și alți fruntași politici, se va duce la Rege spre aTura călătorie bună. Ziarul din Iași neuitat va anunța din nou constituirea guvernului național. * * Presa de opoziție in întregime aducea laude d-lui N. Titulescu, ministru de finanțe, cind depunea la Cameră proietele sale fiscale, dar își exprima neîncrederea in votarea lor. Astăzi cănd impozitul pe venit a fost votat, aceeași presă «puste că lucrarea doar N. Titulescu e o compilație fără valoare, iar proectul asupra impozituui pe capital va fi retras din cauza „reacționarizrațilui“ guvernului. D. Titulescu a cerut Camerei ca discuția asupra impozitului pe capital sa înceapă mâine. Vineri. Serma și cetitori! Black a apar si mai am seamaă in Rîmă, una de an trăiam sub două regimuri deosebite. O anumită presă da partid a văsul si in cerată incoroare a noastră de legiferare concesionari pentru anumite persoane. In tributul mea ca am nimic care sa dea bunnislă la asemenea aserțiuni. Utilizarea sosi trebuea să nu rămână la o pricini flagăruia și de aceeam am stabilit in principiu că apasă de domeniu public. Legea de azi este o lege de lichidare a trecutului și da perspectivă a viitorului. O sa dă pilă numeroasele râuri ,cari la curgerea lor in provinciale unite sânt de domeniul public gigari de Îndată ce intră in rechini regat devin proprietate particulară. Dacă bogățiile subsolului sunt declarate de utilitate publică apune ‘d ca cu atfit mai mare cuvânt trebue sa să de apele. Face exterie al exploatărei căilor noastre ferate, conchizănd ca pentru Koein a prevăzut și d-la concesiunile, concesionarii insă nu trebue să fie străini. Sper spune d-sar că această lege nu se va mărgini să crească vraful legilor noastre și că va fi o piatră că va rămâne, 9a căupreBft B. Celindacke tine să educi ingAinitoare „Opinii” sprijinul autorității sale morale. In privința aceasta cei ce știu multe, dau următoarele relațiuni: Dea vorbește despre contractul de tahar Petrova, contract ce a rămas in stare de proiect, împrejurările din Ucraina ntingăduind executarea lui, și afirmă că ar fi existat o ofertă mai avantajoasă, cu o garanție de un milion. Inexact, a existat o altă ofertă, mai puțin avantajoasă, fără nici o garanție materială și cu o garanție morală mai mult decât indoelmed. Atari numai dacă ofertantul era prietenul lui Celibidache. Mai vorbești despre bănci și intreprinderi industriale din Ieși păsuite de Bl. Negruzzi, deși dovedite că au comis diferite contravenții. Exact, B. Negruzzi a iertat odată contravenția morii Granspan, dovedită a fi pus in vânzare făină ,de cea mai proastă calitate, atunci când dl. Mendel Grünspan i a dovedit că făina provenea dintr-un vagon de grău stricat pe care dl. Manea, ajutor de primar, bd vinduse cu 400 lei mai scump deci costul curent. In shimb dl. Grünspan a donat două vagoane lemne pentru săraci. dl. Celibidache mai afirmă că dl. Negruzzi e tovarăș cu un domn Caremlău la cumpărarea unui imobil cum dovedește, zice ă.sa actul transcris la trib. Iași sub No. 715 din 11 Martie 930. Nu știm dacă faptul e exact. Ceia ce știm eră in Martie 930, dl. Negruzzi era un simplu particular, că avea ca oricine și nu tovărășia oricui dreptul să cumpere un imobil, că d. Negruzzi dacă cumpără un imobilil cumpără in tovărășie cu alții și înainte de a intra intr’o funcție, pe cănd dl. Celibidaché obicinuește să l cumpere cănd ese din funcție ș t atunci nu mai are nevoie de nici un tovarăș. CERCETĂTOR Regimea apelor la Senat, âămăzi a venit in disecția generelă proeptul de legi asupra regimului apelor, care s’a și luat in considerare. Cu nosaetă ocaziune, d. Ion Petrovici ministrul lacririlor publice, a Inet cuvintul Ineprijind cecetni proeoti spunând următoarele, după ca a mulțumit tuturora acelora țari au luat parte la disecție. In genere — spune d sa — noi m imprumißtat mai toată atmofera noastă legislativă din etremitate gra și putea spune că in nici o ordine de idei nu am rămas mai in urmă ca sub raportul regimului apelor. Era absolută nevoie de legiferare Se aduce la cunoștință că au apărut deciziile ministeriale au condiținile relative la admiterea la liceele ți școlile militare. Misiumlele vor avea loc la 1 August e., pentru licee și la 16 August pentru școlile pregătitoare. Relațiuni se pot cere la cominduirile de garnizoană, la prefecturi, la companile de stiidarmi și comandamentele de corp și divizii de armată, unde s'au trimis broșurile cu aceste condițiuni. D. general Zadik, comandantul Corpului 4 armată, se află actualmente la Cernăuți. Da aici d-sa va placa la Rădăuți—Suceava. La Cernăuți a făcut inspecția trupelor din garnizoana, Ministrul Bucovine’, d. dr. Dori Popovici, s fort primit intr’o lângă audiență de M. S. Regele Ungurii din județul Odorhei s’au organizat infracțiune politică, aderând la Uniunea maghiară din Cluj. D-gearele și d-aii studenți ieșeni sunt rugați a lua parte la ddonarea Cercului studențesc ieg’n, ce va avea loc Vineri 1 Iulis a. o., ora 7 scare, in biblioteca societății studenților in Agronomie, avănd a se disoiîa asupra banilor de la Tg.. Frumos, Cheme«» de la Copoui activitatea din timpul verii. Comitetul „Ziarul „Farul” din Constanța,cara iși câștigase un loc de seamă in publicitatea noastră periodică și a efirii încetare a fost via resimțită in toată Dobrogea, iși va reîncepe apariția la 1 Iulie e,a, zilnic, inostra pagine, complect renovat și sub o nouă bidirecțiune. Urăm confratelui dobrogean viață lungă și un desăvârșit succes. Epitrop aoanei Sf. Spiridon a luat măsuri să se ingradească o porțiune de ter.» de 135 u. a., de la cimitirul de la Gehta, cere’i aparține. Pelerin&ghi h Putna După Inălțătoarea manifestare de închinare a pelerinilor ieșeni, la mormăntul poetului Alexandri, iată ne apropie cea da a doua, la mormăntul marelui străbun, de la mănăstirea Putnei Plecarea va avea loc Joi 14 Iulie, ora 9 seara, iar sosirea in șina da 15 Iulie ora 6 dimineața. Pelerinii vor răsări lângă marele mormânt până la ora 2 pm, cănd vor pleca «pre Rădăuți, unde vor rămâne noaptea. Sâmbătă 16 iulie, la ora 8 dim.vor pleca apra Cernăuți, unde vor rămâne da la ora 4 p. m., până a doua zi Duminică, la același oră, când se vor înapoia la Iași. Și la Tutova, șin Rădăuți și la Cernăuți, vor avea loc Șezători artistice, cu mare folos, sub raportul național, pentru populația din acele locuri. Se vor produce cele două coruri, al Mitropoliei și al Ateneului, profesori de la Conservatori artiști ai teatrului Național, etc. Costul drumului, dus și întors, ca reducere as 75 la sută, este de 45 lei. Numărul pelerinilor va fi mare. Ei vor dace din sufletul și conștiința lașului—in ds!«și Bucovină—sara Încă stă crab înrâurirea străinismului, ce amenința odinioară s’o desnaționalizeze. I. general Averesm va pleca curând la Mbadla, unde va urma o cură. Trenurile pentru Ungheni In urasa dispozițiilor luate de d. Lestaro, trenurile de plăcere pentru Prut, vor cîrcala de Duminecă. Vor fi două trenuri pe săptămână. In fiecare Duminecă va circula un tren după itinerarul umător ! Plecarea din Iași la ora 6 dimineață. Sosirea la Ungheni la oara 718. Sosirea la Ungheni-Basarabia la 740. Plecarea din Ungheni-Basarabia la 9.40 Plecarea din Ungheni la oara 10. Sosirea in Iași la oara 11.18. In fiecare joi, trenul va pleca după itinerarul următor . Plecare din Iași la ora 4.12 p. m. Sosirea la Ungheni la oara 5.30. Sosirea la Ungheni Basarabia la 5 52 Plecară din Urgheni-Bacar. 8 20 seara Plecarea din Ungheni la ora 8.45 Sosirea in Iași la ora 10 03 noaptea. Duminicale și sărbătorile, vor și renla ambele trenuri. Sa vor elibera bilete Întregi, pentrru toata clasele, care vor servi și le intearsera, ceia ce Însemnă o reducere de 50 la suti. Primul tren pleacă Duminecă 3 Iulis, ora 6 dinlasața. Resmințim pentru a demoară știrea, dată de astă dată de un ziar din Capitală,despre demisiunea dlui M. Negruzzi, din calitatea de președinte al comisiunei interimare. Autopsia cadavrului lui Zotti Eri in fața d-lui procuror Zorga s’a făcut de către d dr. Hortolomei, autopsia cadavrului moșierului Zotti. Autopsia a arătat că nu post & la mijloc o crimă, prin fsptar că s’a oonstatet, că primul foc gi l’a tras in inimă. Glontele insă n’a pătruns In inimă, așa că a mai avut puterea să-și mai tragă și al doilea foc in cap. Aci glontele, intrând prin tâmpla dreaptă, traversează tot orecuml giese prin țeasta capului. Glontele a fost găsit. S’a entomet inmormântarea cadavrului. Tribunalul Secției IIa a confirmat a fi mandatele de arestare a bandei de hoți de vite, compus din Roman Mărgineanu, G. Vrabie, Gh. C. Vrabia, Mihai Sarosi, O. Monargi Gr. Gh. Beja, pentru furturi de vite făptate in județ. Din Praga sa anunță, ai guvernul a dat ordin că in administrația situstției Slovaciei pe viitor să sa folosească limba aîovasy. VINEBI 1 IULÍ Marile serbări sportive din ROMAN Zilele de 18, 19 și 20 Iunia am dat prilejul pașnicului public Romașcan să trăiască clipe de emoțiuni puternice Din inițiativa Regimentului 8 Obuziere și sub patronajul Diviziei 7 a s’au organizat mari serbări ce au luat un caracter național. Toate Regimentele ce compun Divizia locală și au trimis echipe care in frunte ca ofțerii lor au concurat la concursurile sportive. In dimineața zilei de 18 serbările s’au deschis printr’o măreață procesiune. Un splendid ostalagorie reprezentând sportul a impresionat profund publicul, apoi echipele de sporturi pe Regimente, au complectat ansamblul ireproșabil și fără precedent in acest oraș. In după amiaza aceleiși zile, la ora 4, ia arena sportivă din grădina publică. Înțesată de un numeros public ce încep concursurile Varietatea sporturilor căt și lupta Intre oonourenții destul de serioși sa ințvaaat publicul intr’o măsură așa de mare ci si un moment dat tribunele erau neinoăpăttoare pentru publicul amator de sport. Orașul Roman se înscrie printre •riștile mari ale țărei, singurele care au acest fericit prilej. Seara o grandioasă serbare venețianit, atrage prin organisația ei ireproșabilă tot ce pragul Roman ars mai select. Se observă in special activitatea neobosită a doamnelor din societatea Romanului care nu anafrmat odată mai mult că nimic din ce sa raportă la frumos, măreț și mai ales național nu poate fi străin de ele. In ziua de 19 au urmat sporturile după program, iar seara aceleași serbări venețiene au atras publicul spre grădina mari. S’a remarcat on satisfacție că și o parte din populația rurală a județului a ținut să completaze măreț a serbările prin presanta lor. In ziua de 20 dimineața au urmat def ultivele întreceri la sporturi cu rezultate ce fac o cinste oonomenilor. In special lupta s’a dat intre echipa Regimentului 83 Infanterie din Cluj și echipa Regimentului 8 Obuziere. Echipa Regimentului din Cluj s’a armat șa o superioritate de două puncte față da ceia a Regimentului 8 Obuziere, cel dinții luând 18 premii, cel si doilea 16; restul premiilor s’ea împărțit intre echipele celorlalte Regimente. Dintre ofițeri s’au distins on vădite oalitiți sportiva căpitan Bole^chi și Socot. Mania din Regimentul 83 int Sublopot. Neida din Reg. 14 Infanteria, Locot. Molubei din Regimentul 4 Artilerie și Sublopot. Nicolen din Regimentul 8 Obuzieri. Seara scelei și serbări au avut loc compleotate fiind cu dansuri naționale de pe tot cuprinsul Ardesnnla*, executate de echipa Regimentului 83 Infanterie. In special dansul moților din munții Apuliene au fost primite de publicul spectator în ovațiuni nesfârșite. In ziua de 21 ort. 3Q încheie marile serbări en Materine de football intre cele două mai t&ri eori pe a Reg. 83 Infanterie si Reg 8 Obuziere. Cupa a fost câștigată de Reg. 83 Infanterie qi 3 / puncte contra 1 a Regimentului 8 Obuziere. Tot in ziua de 20 Iunie pe platoul din fața Reg. 54,Inf. au avut loc mari alergări de cai, ca o completare a vastului progran al serbărilor. Incă de la orele 14, publicul in grupe, trăsuri și automobile se Îndrepta grăbit către locul curselor. La orele 15 cursele încep in fața unui public ;mens gi ae desfășoară in cea mai perfectă ordine, emoționând puternic spectatorii. Orodcatra simfonică a Reg. L. Inf. prin executarea impecabilă a celor mai frumoazee arii a dat prilej publicului că asculta muzică de o calitate destul de inaltă.