Evenimentul, iulie-septembrie 1921 (Anul 29, nr. 106-178)

1921-07-01 / nr. 106

ANŰL. AL 3ILIX LEA NO. 106 a I­A $ i 50Bä V) I .....will I ni—mi­l— ii mi I .......mi in......ii n'r' ,i­ i mil —finul If ilium—iilfi POLITICflLE In loc de „Articol de fondu In București apare un ziar gre­cesc Ethnos. Ziarul e venizelist și atacă pe regele Constantin. La Progres cere ca d. Take Ionescu să iea măsuri împotriva lui Eth­nos și sugerează ministrului nos­tru de Ezterna Husara expulza­rea directorului ziarului, pe lângă confiscarea foaiei. Dacă d. Take Ionescu ar as­culta de sugestiune, cei d’intru­ care ar protesta cu energie ar fi Le Progres, care, in numele li­bertaiéi presei, ar „înfiera“ și „vesteji“ pe ministrul nostru de Externe. * * Partidul liberal se laudă in gu­ra mare că el a împroprietărit pe țărani. Iată că un șugubăț con­sultă statisticele și află că libera­lii au dat la țărani ceva mai pu­țin as 32,000 hectare, iar cos sal­vatorii, fără si se laude, au dat aproape 600,000 hectare. * * * In urma campaniei din 1913, d. Ionel Brătianu, gelos pe suc­cesele guvernului Titu Maiorescu- Take Ionescu, a publicat in ofi­­cioasale liberale o scrisoare prin care preconiza exproprierea. In curând liberalii vin la putere și se constată că n’au studiat chestiu­nea, că abia atunci se numeau comisiunile cari s’o studieze și ci ea a rîm­as in cartoane pină astăzi. Vine guvernul Averescu și re­zolvă chestia agrară, împarte la săteni peste 600 mii hectare, iar Generalul Averescu declară că da­că se va constata că exproprierea și limitele Constituantei Iași nu va fi suficientă, va de­ la mări ceva expropriabili spre a inspro­prietări pe toți sătenii. In modes­tia lui, guvernul, prin glasul șe­fului lui, spune că nu face o ope­ră dafinitivă, ci numai una pe 40 — 50 de cai. Liberalii sar de la teșghelele Băncilor lui Vintilă și țipă că re­forma agrară este a Ioi, dar c’au realizat’o alții. Liberalii se mulțumesc cu puțin. *5sc D. Al. Marghiloman, pe șeful partidului „progresist*, lăngă­­ președintele ,­Crucea Roșii“ mai și vice­președinte la Jockey-Club, al cărui președinte este M. S. Regele. In aceste din urmă calități, d. Marghiloman se duce in audiență la Suveran, câte odată imediat un ziar din Iași anunță constitui­rea unui guvern naț­onal. * $ sf. M. S. Regele va pleca la curâad­ia străinătate spre a se odihni. Desigur că d. Marghiloman, ca și alți fruntași politici, se va duce la Rege spre aT­ura călătorie bună. Ziarul din Iași neuitat va anun­ța din nou constituirea guvernu­lui național. * * Presa de opoziție in întregime aducea laude d-lui N. Titulescu, ministru de finanțe, cind depunea la Cameră proietele sale fiscale, dar își exprima neîncrederea in votarea lor. Astăzi cănd impozitul pe venit a fost votat, aceeași presă «puste că lucrarea d­oar N. Titulescu e o compilație fără valoare, iar pro­­ectul asupra impozitu­ui pe capi­tal va fi retras din cauza „reac­­ționarizrațilui“ guvernului. D. Titulescu a cerut Camerei ca discuția asupra impozitului pe capital sa înceapă mâine. Vineri. Serma și cetitori! Black a apar si mai am seam­­aă in Rîmă, una de an­ trăiam sub două regimuri deosebite. O anumită presă da partid a văsul si in­­ cerată incoroare a noastră de legiferare concesionari pentru anu­mite persoane. In tributul mea ca am nimic care sa dea bunnislă la asemenea aser­țiuni. Utilizarea sosi trebuea să nu ră­mână la o pricini flagăruia și de a­­ceeam am stabilit in principiu că apa­să de domeniu public. Legea de azi este o lege de lichi­dare a trecutului și da­­ perspectivă a viitorului. O sa dă pilă numeroasele râuri ,cari la curgerea lor in pro­vinciale unite sânt de domeniul public gi­gari de Îndată ce intră in rechini regat devin­­ proprietate particulară. Dacă bogățiile subsolului sunt dec­larate de utilitate publică apune ‘d ca cu atfit mai mare cuvânt trebue sa să de apele. Face exterie al exploatărei­­ căilor noastre ferate, conchizănd ca pentru Koein a prevăzut și d-la concesiunile, concesionarii insă nu trebue să fie străini. Sper spune d-sa­r că această lege nu se va mărgini să crească vraful legilor noastre și că va fi o piatră că va rămâne, 9a căupreBft B. Celin­dacke tine să educi in­­gAinitoare „Opinii” sprijinul au­­torității sale morale. In privința a­­ceasta cei ce știu multe, dau urmă­­toarele relațiuni: D­ea vorbește despre contractul de tahar Petrova, contract ce a rămas in stare de proiect, împrejurările din Ucraina ntingăduind executarea lui, și a­fir­mă că ar fi existat o ofertă mai avanta­joasă, cu o garanție de un milion. Inexact, a existat o altă ofertă, mai puțin avantajoasă, fără nici o garanție materială și cu o garanție morală mai mult decât indoelmed. Atari numai dacă of­er­tan­tul era pri­etenul­­ lui Celibidache. Mai vorbești despre bănci și intre­prinderi industriale din Ieși păsuite de Bl. Negruzzi, deși dovedite că au comis diferite contravenții. Exact, B. Negruzzi a iertat odată contra­venția morii Granspan, dovedită a fi pus in vânzare făină ,de cea mai proastă calitate, atunci când dl. Men­del Grünspan i a dovedit că făina provenea dintr-un vagon de grău stri­cat pe care dl. Manea, ajutor de pri­mar, b­d vinduse cu 400 lei mai scump deci costul curent. In s­himb dl. Grünspan a donat două vagoane lemne pentru săraci. dl. Celibidache mai afirmă că dl. Negruzzi e tovarăș cu un domn Ca­­remlău la cumpărarea unui imobil cum dovedește, zice ă.sa actul tran­scris la trib. Iași sub No. 715 din 11 Martie 930. Nu știm dacă faptul e exact. Ceia ce știm e­r­ă in Martie 930, dl. Ne­­gruzzi era un simplu particular, că avea ca oricine și nu tovărășia oricui dreptul să cumpere un imobil, că d. Negruzzi dacă cumpără un imobilil cumpără in tovărășie cu alții și îna­inte de a intra intr’o funcție, pe cănd dl. Celi­bida­ché obicinuește să l cum­pere cănd ese din funcție ș t atunci nu mai are nevoie de nici un tovarăș. CERCETĂTOR Regimea apelor la Senat, âăm­ăzi a venit in dis­ecția generelă proeptul de legi asu­pra regimului apelor, care s’a și luat in considerare. Cu nosaetă ocaziun­e, d. Ion Petro­vici ministrul lacririlor publice, a In­et cuvintul In­eprijind­ cecetni proeoti spunând următoarele, după ca a mul­țumit tuturora acelora țari au luat parte la disecție. In genere — spune d sa — noi m imprumißtat mai toată atm­ofera noas­­t­ă legislativă din etrem­itate gr­a și putea spune că in nici o ordine de idei nu am rămas mai in urmă ca sub raportul regimului apelor. Era absolută nevoie de legiferare Se aduce la cunoștință că au apărut deciziile ministeriale au condiț­inile relative la ad­miterea la liceele ți școlile mi­litare. Misiumlel­e vor avea loc la 1 August e., pentru licee și la 16 August pentru școlile pre­gătitoare. Relațiuni se pot cere la co­minduirile de garnizoană, la prefecturi, la comp­anile de stii­darmi și comandamentele­­ de corp și divizii de armată, unde s'au trimis broșurile cu aceste condițiuni. D. general Zadik, comandantul Cor­pului 4 armată, se află actualmente la Cernăuți. Da aici d-sa va placa la Rădăuți—Suceava. La Cernăuți a fă­cut inspecția trupelor din garnizoana, Ministrul Bucovine’, d. dr. Dori Popovici, s fort primit intr’o lângă audiență de M. S. Regele Ungurii din județul Odorhei s’au organizat in­fracțiune politică, ade­­rând la Uniunea maghiară din Cluj. D-gearele și d-aii studenți ieșeni sunt rugați a lua parte la ddonarea Cercului studențesc ieg’n, ce va avea loc Vineri 1 Iulis a. o., ora 7 scare, in biblioteca societății studenților in Agronomie, avănd a se disoiîa asupra banilor de la Tg.. Frumos, Cheme«» de la Copou­­i activitatea din timpul verii. Comite­tul „Ziarul „Farul” din Constanța,­cara iși câștigase un loc de seamă in pu­blicitatea noastră periodică și a efirii încetare a fost via resimțită in toată Dobrogea, iși va reîncepe apariția la 1 Iulie e,­a, zilnic, in­ostra pagine, complect renovat și sub o nouă bi­­direcțiune. Urăm confratelui dobrogean viață lungă și un desăvârșit succes. Epit­rop­ a­oanei Sf. Spiridon a luat măsuri să se ingradească o porțiune de ter.­» de 135 u. a., de la cimitirul de la Gehta, cere’i aparține. Pelerin&ghi h Putna După Inălțătoarea manifestare de închinare a pelerinilor ieșeni, la mormăntul poetului Alexandri, iată ne apropie cea da a doua, la mor­­măntul marelui străbun, de la mănăs­tirea Putnei Plecarea va avea loc Joi 14 Iulie, ora 9 seara, iar sosirea in șina da 15 Iulie ora 6 dimineața. Pelerinii vor ră­sări lângă marele mormânt până la ora 2 p­m, cănd vor pleca «pre Rădăuți, unde vor rămâne noaptea. Sâmbătă 16 iulie, la ora 8 dim.vor pleca apra Cernăuți, unde vor rămâ­ne da la ora 4 p. m., până a doua zi Duminică, la același oră, când se vor înapoia la Iași. Și la Tutova, și­­n Rădăuți și la Cernăuți, vor avea loc Șezători ar­tistice, cu mare folos, sub raportul național, pentru populația din acele locuri. Se vor produce cele două coruri, al Mitropoliei și al Ateneului, profesori de la Conservatori artiști ai teatrului Național, etc. Costul drumului, dus și întors, ca reducere as 75 la sută, este de 45 lei. Numă­rul pelerinilor va fi mare. Ei vor dace din sufletul și conștiința lașului—in ds!«și Bucovină—sara Încă stă crab înrâurirea străinismului, ce amenința odinioară s’o desna­­ționalizeze. I­. general Averesm va ple­ca curând la Mb­adla, unde va urma o cură. Trenurile pentru Ungh­eni In urasa dispozițiilor luate de d. Lestaro, trenurile de plăcere pentru Prut, vor cîrcala de Duminecă. Vor fi două trenuri pe săptămână. In fiecare Duminecă va circula un tren după itinerarul umător ! Plecarea din Iași la ora 6 dimineață. Sosirea la Ungheni la oara 718. Sosirea la Ungheni-Basarabia la 740. Plecarea din Ungheni-Basarabia la 9.40 Plecarea din Ungheni la oara 10. Sosirea in Iași la oara 11.18. In fiecare joi, trenul va pleca după itinerarul următor . Plecare din Iași la ora 4.12 p. m. Sosirea la Ungheni la oara 5.30. Sosirea la Ungheni Basarabia la 5 52 Plecar­ă din Urgheni-Bacar. 8 20 seara Plecarea din Ungheni la ora 8.45 Sosirea in Iași la ora 10 03 noaptea. Duminicale și sărbătorile, vor și r­­enla ambele trenuri. Sa vor elibera bilete Întregi, pen­trru toata clasele, care vor servi și le intearsera, ceia ce Însemnă o re­ducere de 50 la suti. Primul tren pleacă Duminecă 3 Iulis, ora 6 dinlasața. Resmințim pentru a dem­oară știrea, dată de astă dată de un ziar din Capitală,­­despre demisiunea d­lui M. Negruzzi, din calitatea de președinte al comisiunei interimare. Autopsia cadavrului lui Zotti Eri in fața d-lui procuror Zorga s’a făcut de către d dr. Hortolomei, autopsia cadavrului moșierului Zotti. Autopsia a arătat că nu post­ & la mijloc o crimă, prin fsptar că s’a oonstatet, că primul foc gi l’a tras in inimă. Glontele insă n’a pătruns In inimă, așa că a mai avut puterea să-și mai tragă și al doilea foc in cap. Aci glontele, intrând prin tâmpla dreaptă, traversează tot orecuml gi­ese prin țeasta capului. Glontele a fost găsit. S’a entomet inmormântarea cada­­vrului. Tribunalul Secției IIa a confirmat a fi mandatele de arestare a bandei de hoți de vite, compus din Roman Mărgineanu, G. Vrabie, Gh. C. Vrabia, Mihai Sarosi, O. Monar­gi Gr. Gh. Beja, pentru furturi de vite făptate in județ. Din Praga sa anunță, ai guvernul a dat ordin că in administrația si­tust­ției Slovaciei pe viitor să sa fo­losească limba aîovasy. VI­NEB­I 1 IULÍ Marile serbări sportive din ROMAN Zilele de 18, 19 și 20 Iunia am dat prilejul pașnicului public Romașcan să trăiască clipe de emoțiuni puter­nice Din inițiativa Regimentului 8 Obu­ziere și sub patronajul Diviziei 7 a s’au organizat mari serbări ce au lu­at un caracter național. Toate Regimentele ce compun Di­vizia locală și au trimis echipe care in frunte ca ofțerii lor au concurat la concursurile sportive. In dimineața zilei de 18 serbările s’au deschis printr’o măreață proce­siune. Un splendid ost­alagorie re­prezentând sportul a impresionat pro­fund publicul, apoi echipele de spor­turi pe Regimente, au complectat an­samblul ireproșabil și fără precedent in acest oraș. In după amiaza acelei­­și zile, la ora 4, ia arena sportivă din grădina pu­blică. Înțesată de un numeros public ce încep concursurile Varietatea spor­turilor căt și lupta Intre oonourenții destul de serioși sa inț­vaaat publi­cul intr’o măsură așa de mare ci si un moment dat tribunele erau nein­­oăpăttoare pentru publicul amator de sport. Orașul Roman se înscrie printre •riștile mari ale țărei, singurele care au acest fericit prilej. Seara o gran­dioasă serbare venețianit, atrage prin organisația ei ireproșabilă tot ce pra­­gul Roman ars mai select. Se obser­vă in special activitatea neobosită a doamnelor din societatea Romanului care nu an­afrmat odată mai mult că nimic din ce sa raportă la frumos, măreț și mai ales național nu poate fi străin de ele. In ziua de 19 au urmat sporturile după program, iar seara aceleași ser­bări venețiene au atras publicul spre grădina mari. S’a remarcat on satis­­facție că și o parte din populația ru­rală a județului a ținut să comple­­­taze măreț a serbările prin presan­ta lor. In ziua de 20 dimineața au urmat def ultivele întreceri la sporturi cu rezultate ce fac o cinste oonom­eni­lor. In special lupta s’a dat intre echipa Regimentului 83 Infanterie din Cluj și echipa Regimentului 8 Obuziere. Echipa Regimentului din Cluj s’a a­­­rmat șa o superioritate de două pun­cte față da ceia a Regimentului 8 O­­buziere, cel dinții luând 18 premii, cel si doilea 16; restul premiilor s’ea împărțit intre echipele celorlalte Re­­gimente. Dintre ofițeri s’au distins on vădite oalitiți sportiva căpitan Bole^chi și Socot. Mania din Regimentul 83 int Sublopot. Neida din Reg. 14 Infan­teria, Locot. Molubei din Regimentul 4 Artilerie și Sublopot. Nicolen din Regimentul 8 Obuzieri. Seara scelei și serbări au avut loc compleotate fiind cu dansuri naționale de pe tot cuprinsul Ardesnnla*, exe­­cutate de echipa Regimentului 83 In­fanterie. In special dansul moților din munții Apuliene au fost primite de publicul spectator în ovațiuni nes­fârșite. In ziua de 21 ort. 3Q încheie marile serbări en Materi­ne de foot­ball in­tre cele două mai t&ri eori pe a Reg. 83 Infanterie si Reg 8 Obuziere. Cupa a fost câștigată de Reg. 83 Infanterie qi 3 / puncte contra 1 a Regimentului 8 Obuziere. Tot in ziua de 20 Iunie pe platoul din fața Reg. 54,Inf. au avut loc mari alergări de cai,­ ca o comple­tare a vastului progran al serbărilor. Incă de la orele 14, publicul in gru­pe, trăsuri și automobile se Îndrepta grăbit către locul curselor. La orele 15 cursele încep in fața unui public ;mens gi ae desfășoară in cea mai perfectă ordine, emoțio­nând puternic spectatorii. Orodcatra simfonică a Reg. L. Inf. prin executarea impecabilă a celor mai frumoazee arii a dat prilej publi­cului că asculta muzică de o calitate destul de in­altă.

Next