Evenimentul, iulie-septembrie 1921 (Anul 29, nr. 106-178)
1921-09-16 / nr. 168
ANUL AL XXIX- NO. ^ex acdia ^tumosVcatta IAȘI PIAȚA UNIREA 50 Bani -■mmm mmmmm meă^LEBBmwi^^mx t Oran al partidului Democrat INSERȚII ȘI RECLAME 2 lei rândul Un număr vechiu 1 leu și Generația sacrificiilor Opinia publică e agitată de la o vreme din causa degringoladei leului nostru și din aplierea noilor impozite, impotriva cărora se duce o vie campanie de presă de opoziție. Natural, guvernul e făcut răspunzător și se cere retragerea lui, spre a veni alți oameni cu experiență cari vor îndrepta sarea de lucruri. Chestiunea sa pune in mod prea simplist. Nu e guvernul divină de scăderea valutei. Statul, nu numai că nu’și plătește creanțele in străinătate, dar nici măcar nu achită dobînzile lor. Așa fiind, creditul statului român a »sust nul. Ziarele anunță că Ligiituoile romine din Apus sunt asaltate de posesorii bonurilor de tezaur, cari cer plata dobânzilor, iar personalul nostru diplomatic e redus la extremitatea de a face promisiuni de achitare intr’un viitor apropriat. Guvernul a căutat să’și procure mijioftice pentru plata datoriei publice, de aci necesitatea de nici impozite. Este adevărat acum că avem un budget bine întocmit, care,fiind seamă de valută, nu întrece prea mult budgetele din timpul când Țara era misă In chestia economiilor, d. ministru Tituscu a făcut toate sforțările, insă a fost impedecat la intențiile sale de interesele politice ale partidului poporului. Avem prea mute ministere și sub-secretariate. Nici Anglia, nici Franța, n’au atâtea. Unele departamente au fost scindate, spre a se crea miniștri din „amici politici“, cari prin nimic nu corespund ambițiunilor lor. Avem apoi prea multe direcții regionale de tot felul, din cari unele de nici o utilitate, ca direcțiile regionale de C. F. din Cernăuți și Chișinău, adică un număr de 1600 de funcționari cari grevează destul budgetul. Avem secretariatele generale din Basarabia și resorturile din Ardeal, menținute fără nici un folos altul decât cazarea partizanilor politici. D. N. Titulescu intenționa să facă însemnate reduceri și iu budgetul Armatei; a fost impedecat. Din acest punct de vedere, guvernul este criticabil, pentru că, cum arătăm aoi, economii budgetare s’ar mai fi putut face. Cifra lor insă nu prea e mare și ea nu poate influența valuta leului. Spre a îndeplini angajamentele statului, luate de d. Ionel Brătianu, pe când, în tovărăși de nepoți și alte rude, reprezenta Țara la Congresul din Versailles, guvernul s’a gândit la monopolul exportului cerealelor. Măsura nu ni se pare salutară. Mai întăi se descurajează producătorii, cari văd că muncesc degeaba, pentru că roadele muncei și chelinelilor lor le da statul. Aceasta pune in joc viitoarea producție agricolă, pentru că, necâștigând anul acesta, agricultorii nu mai fac imbunătățire pe moșiile lor, nici nu mai dau extindere culturilor. Speranța câștigului este imboldul unei culturi raționale și intensive. Prin monopolul exportului, acest imbold va lipsi. Finanțarea acestui export de băncile liberale va aduce câștig, nu statului, ci consorțiului de bănci. Iată de ceam emis ideea ca exportul cotei disponible din recolta cerealelor să se facă de producători, cari cunosc mai bine și piața mondială și știu momentul tranzacțiilor favorabile lor. Statui să perceapă o taxă mare la vagon, care texi poate fi proporțională cu prețul obținut de exportatori. Experiența trecutului apropriat pledează pentru această soluție. In ceea ce privește noile impozite ale reformei Tudescu, agitația de care am vorbit nu este îndreptățită. Dificultățile perceperei lor vor fi înlăturate. Deja s’au înființat pe lângă toate percepțiile din țară birouri speciale, de unde contribuabilii pot obține toate lămuririle. Suntem generația sacrificiilor. Realizarea idealului național al romănismului cere generației de astăzi încă destule sforțări și jertfe de tot felul. Nu putem lăsa prea mult in sarcina celor viitoare. Să le facem cu dragă inimă. Congresul german din Cernăuți După congresele germanilor din România Mare, ținute in anul 1919 la Timișoara și 1920 kt Sibiu, urmează cel din Grnăuți, care va avia los in isihie dela 17 pană la 19 Septembre 1921. Organul consiliului german din Cernăuți „Deusche Volkszeitung“ explica scopul acestu emigres in următorul mod: „Dacă Germanii ei cetățeni ai unui stat negerman se adună intr’un congres, nu însemnează nimic altceva decât apărarea intereselor naționale in cadrele statului și aceasta numci ín mamra, cari este compatibilă cu interesele patriei. Noi nu voim,c?- și formăm un stat in sfat, noi ne înrolăm fără nici o rezervă in rândul cetățenilor cu depline îndatoriri dară firește și cu depline îndreptățiri ai României mari, și toate năzmnții, pe cari o vom afirma la congresul iminent al poporului nostru, nu numai ținta neclintită: „ Ce am putea noi întreprinde cu cetățeni loiali ai patriei mei»", pentru a ne păstra naționalitatea Statele Unite și Germania . La 25 August s-a încheiat în Berlin tratatul care este«fișn«ște pacea dintre Statele Unite și Germanii. Lucrurile ea mers mai repede decât se aștepta opinia publică americană. Eats desti de notat faptul că Americanii au ținut cu o insistență semnificativă, ea tratativele să fie duse in secret. Tratatele in concordanță cu moțiunea Knox Partier, sancționată inca din primele zile ale lui Iulie de Harding Atăt in America căt și in Germania a produc nute mirare faptul că președintele Harding ga lăsat să treacă ătea vreme fără, să incunoștiințeze Germania de nesaltă rezoluție, și fără să Întreprindă cele necesare pentru realizarea ei. Acum s’a văzut insă că a preferat să se cinefi tratati vele in Berlin, și oricine urmărește viața politică a Statelor Unite poate să-și dea numai decăt sema de cauzele acestui procedeu. Președintele republicei traduc eă dobândească in vederea teoastei chestiuni o majoritate de două treimi in Senatul actual, in care se bat cap in cap trei curente. Unul aprobă ieaderarea la tratatul din Versaces și neparticiparea in Societatea Națiunilor, altul se mulțumește on partea care’i «revine Amatric si in urma tratatului din Varsailes, și altul in fina oara si dori intrare» Statelor Unite in Societatea Națiunilor. Curentul împotriva unui amestec in afacerile europene a luat proporții atăt de considerabile, incăt Harding nu poată să întreprindă nimic la problemele europene care n’ar avea legătură cu interesele americane. Statele de război dintre Germania și America încetează de a mai dăinui. Statele Unite își merită dreptul asupra proprietăților și a erilor supușilor germani și a statutei german. Atăt acest punct căt și recunoașterea datoriilor impuse prin tratatul din Verssilas, care este pomenită și la tratatul de pace germano american, va da naștere la oarecari nemulțumiri in sernarile germane. Situația anterioară, in care timp nu era nici pace, nici răsboiul intre America și Germania, era pe căt de nenormală pe către neplăcută. Acum se vor relua relațiile diplomatise și consulare, și ca căt se va efectua această răvășire la normal mai repede, cu atăt mai bine va fi pentru ambele părți. Acest lucru însemnează pentru Germania un progres, dat fiind că Statele Unite aveau da mai mult timp un agent la Berlin. Deasemenea are mara insemnătate pentru Germania faptul că se ușurează condițiile da călătorie, care fac posibila fregăturila comerciale. Problema cea mai de căpetenie pentru Germania sunt averile considerabile ale Germanilor din Amarn sa sechestrate in Șntele Unite. Ultimul dunot al tratatului spune că tratatul de pase dintre America și Germania nu este decât un cadou profesoriu, in care aa vor efectua o susaedanie de tratata și de convenții parțale. Va urma deci un tratat asupra averilor germane și apoi desigur ca sa va simți ei nevoia unei convenții comerciala. Prin adoptarea taboiului Forăency, tatele Unite și-au presat ln politica comercială bate nouă la sens foarte protecționist. Germania e din nou legată prin tratat la mai multe Îndatoriri in «cea ce privește clauza fărei cai», mai favorizate. Nu va fi prea ușor, ca pa asemenea temelia să se dădeadsă o convențe comarablă care sa fia o rasă sigură a unor reații întinse comerciale germano-americane. Principalul este desigur spiritul in care tratatut va fi executat și impreciat. Ca sesst lucru atârnă intro oarecare măsură starea Garnsnlef, deoarece tratatul restabilește relațiile «alent cel mai puternic stat; dâtía posib,■litatea ambelor părți să șe descurce afacerile și costurile înmălcite de un răsboi îngrozitori Iu actuala situație, de politica ce o va duce A nartea depinde dacă aaset tratat va fi nu atăt iu fololosul Germaniei cătrn folosul refacerei și imtHOspătărei Europei. Ooameni de stal din Statele Unite, după cum ne arată faptile lor. nu cutat de principii Wilsoniane, cel puțin din discursurile și declarațiile lor se poate vedea pe vor. lu fiu c» nu sa intămpla cu mnssigiile lui Wilson. E de dorit ca acest nou tratat să inaugureze o oră de relații prietenești intre Amerte», și Gvissania. Cotele de 63 La Universitate au fost aduse cotele de 63 la sută. Cotele constă in titluri ale Împrumutului intern din 1920, de 5 lasulă blocate, adecă nu pot fi negociate matoarea iotelor in tirere de 1507.000 lei pe baza care s-a mai adfungat 43,000 lei la numerar. La îrepartisarea pe ffacultăți, cea mai mare parte din sumă, aparține facultaței de medicină. — z — Vineri 16 Septembrie 1921 INFORMAȚII Astăzi s’a deschis sesiunea cursei cu juri, din Septembrie, sub presidenția dlui Eugen Petit. Amintim ieșenilor că la 27 Septembrie are loc la Teatrul Național reprezentația in onoarea vete I ranului artist P. S. Alexandrescu, care a făcut deliciul atâtor generații de spectatori. hon a%uia la timp programul acestei reprezentații care promite a fi splendidă. La Banca Națională a sosit dispoziția de a se înceta achitarea cotei de 40 lă sută pentru ruble și coroane. Funcționarii Siguranței D. Huzărescu inspectorul general al siguranței din Basarabia a trecut ori prin localitate. Gu tranul de seară a plecat la București. D. Husărescu se va prezenta ministrului de interne pentru a cere imbunsă Sțîre in situația materială a personalului siguranței și mărirea acestui personal. D. Husărescu va adăuga, că altfel nu și poate asuma răspunderea. Campania începută la București pentru resturnarea guvernului a determinat pe dl. General Averescu să strângă rândurile și să recomanda tuturor partizanilor săi să renunțe la spiritul de intrigă și vanitate pentru a avea in primul loc o cât mai mare armonie intre membrii partidului poporului și colaboratorii lui. in consecință dl. General Averescu își dă toate silințele pentru a satisface nemulțumirele îndreptățite ale democraților. Se înființează pe șina de 1 Septembrie p., un post de Învățător in sățișorul Boroșcaie, comuna Pângari, județul Ieșal și se desființează postul de la Doroșceni, comuna Popești, județul Iași. Pa ziua de 1 Septembrie, a fost numit un postul vacant de cântăreț la schitul Tărfțu, d. I. Popovici. Intre chestiunile discutate de congresul eparhiei este și înființarea „Academiei Teologice“ in Chișinău. Referentul respectiv a citit processale verbale ale comisiei, care a studiat organizarea Academiei ’și a Întocmit prosetul ei de statut și bugetul erartonal congresiștii vorbind pentru, au arătat că o Academie Teologică este «bsolut necesară atăt pentru compleetarea studiilor teologice ale seminariștilor, căt și pentru apărarea temeinscă a ortodoxiei noastre simpotriva atâtor secete și rătăciri dăunătoare națiune. La votet apoi și bugetul din sume eparhiala pentru anul întâia al Academiei, care se ridică la jumătate milion lei. Rămăne cu eparhia si intre in legătură cu Ministerul Cultelor ca să se ia cuvenitele măsuri pentru înființarea Academiei, chiar din toamna aceasta. Partidul national din Ardeal a hotărât ținerea de adunări poporale in toate județele Ardeenului. Seria adunărilor va fi deschisă la Alba Iulia, Duminică, 18 Septembrie. Cu acest prilej dl. Irim Miniu, prezidentul partidului național, își va ținea darea de sași&. Astăzi la ora 4 p. m. la Cimitirul Sft. Vasile are loc înmormântarea regretatului iancu Filipescu membra ■ al Societăței „Jubileu Carol I“. - a — naea Testamentul Arhiereului Șerban Regretatul arhiereu Șerban, fostul egumen al bisericei Sf Spiridon, a lăsat un frumos testemant, pe care ne grăbim a-1 publica : TESTAMENT Nădejdea mea este Tatăl, scaparea mea Fini, acoperământul mea este Duhul Sfănt, Treime Sfăntă, Slavă Ţie, Ea smeritul Arhiereu Alexie Șerban Craioveanul, domiciliat in Iași, strada I. C. Brătianu, ograda bisericii Sf. Spiridon, găndindu-mi la sfărșitul vieței mele pământești, m’am hotărât sfi dispun de mica mea avere pentru pasul invetărei mele din viață spre a domni pacea intre ai mei, in modul următor . Am două filea > -Elena D. Ionescu, instrutoare și Maria D. Breviman, singurele mele moștenitoare. Astăzi patrimonial meu ponaistat din : 1. Veșmintele mele arhierești. 2. Un capital de 20.000 lei in titluri de Stat 5 la sută. 3. Locul viran situat in Iași, strada Vovidenia, in întindere de 288 metri p strafi. 4 Cărțile in două dulapuri de biblioteci și 5. Icoanele, mobilile și alte lucruri din casă. Aceate bonuri le-am agonisit in timpul vieței mele prin manea și economiile mele. '.Numesc executoare testamentari pe Maica |Xania Chelele, ruda mea de a fuge actuala stanță a Sfintei Mănăstiri Răsboeni din județul Neamț, căreia ii pun următoarele însărcinări: Las și leg mănăstirii Resboeni veștminte temele Arhierești și anume un sacos de mezisă albă cu flori galbene și cu fir de aur, un osaotor mare și unul mic, o neberdoniți, un stihar de natasa albastră, o pereche de manicuțe, o poală da patifea pentru cârjă brodată cu fir de aur și argint, o păreche de triohele de argint aurit și 5 pomoje arhierești, un Epitrafir, un engolpion cu lanțul său de argint aurit, o cruce cu lanțul ei de argint suflat cu aur. Tot mănăstirii Resboeni ii mai lua și leg cărțile cu cele 2 dulapuri spre a servi la instruirea și educarea călugărițelor,veștmintele se vor trece in inventarul mănăstirei și se va comunica Sfintei Mitropolii și Casei Bisericilor. Pen îndatorire mănăstirei legatară să-mi facă in fiecare an de Sfântul Alexie in timp de 7 ani un parastas pentru acea pomenire. Executarea testamentară va ridica veștmintele și biblioteca la retragerea mea la mănăstire și le va preda mănăstirii la 2 luni de la încetarea mea din viață cu inventar formal. Pentru inmormăntarea mea și a grija ter mele softetești in decurs de 7 ani potrivit etărei și rangului meu, destines din averea mea 7500 (șapte mii cinci ante lei) pe care ii va intrebate la executarea mea testamentară cu religiozitate și fără să fie obligată a da samă cuiva decât bunului Dumnezeu in ziua cea înfricoșată a judecătei. Numitele mele fiice vor lua din averea mea pri executarea testamentară căte 5000 cinei mii lei fiecare in tuism de Stat după două luni de la moartea mea, losul viran aratat mai sus, toate mobilile și lucrurile din cază de care m’am diepus altfel prin acest testament și afară de un pat de tablă en toate accesoriile vii, un fotoliu, toate hainele și lenjeria mea pa cari se voi lua cu mine la retragerea mea definitivă In mănăstire, unde doresc că mi petrec zilele ca sai va dărui Dumnezeu și tot atunci fiicele mele vor lua din iconostat câte trei icoane fiecare. Pentru serviciile și oatsnelile sale cu îngrijirile mele la bătrânețe și la boată in tot timpul vieței mele, Sfinția Sa merea Xenia Chelsie va primi din averea mei cu remunerație suma de 2500 două mii cinci suta lei și bastonul meu arhieresc cei cu matestat și legat cu aur, iar celelalte două, unul H va da arhiereului care va