Evenimentul, iulie-septembrie 1921 (Anul 29, nr. 106-178)

1921-07-22 / nr. 122

«*» IANUL Al­ XXIX-LEA. NO. 121 \ 50 Ban! Capul lui Motoc Manevra liberală cu retragerea opoziției d­e Parlament a fost de­ jucată. In urma votărei reformei agrare ca peste două treimi in am­bele Corpuri Legiuitoare, situa­ția guvernului devenise atât de fermă, in­căt brătieniștii se ve­deau amenințați să rămână incă mulți ani intr’o opoziție nerenta­bilă pentru ei. Atunci au incercat si dea o lovitură in stil mare. Profitând de un incident de o Cameră intre ministrul de interne, d. C. Argetoianu, și un deputat țărănist extrem de limbut, pe cănd se discuta ratificarea Soc. „Reșița*, liberali», conduși de d. Al. Constantinescu P. și tând la experiența politică explor­a „Fe­derației”, au pus la cale, ea foc bengal și tremollo la orchestră, retragerea opoziției din Parlament și cererea unei audiențe comune la Suveran, de la care se ceară dizolvarea Parlamentului și schim­barea guvernului, ori măcar capul lui Moțoc, adică „sacrificarea“ d-lui C. Argetoianu. Programul acestei vaste însce­nări s’a executat aproape cum fu­­sese plănuit. Diferiți oratori de zile mari au citit diferite declara­ții in Parlament, in numele gru­părilor respective, și pe urmă au părăsit ședința. Unii membri ai opoziției, ca social-democrații, mai m­ulți țărăniști basarabeni și arde­leni, precum și unele personalități ca d. Zamfir Arbore n’au înțeles insă să se solidarizeze cu opozi­ția grevistă și au continuat a par­ticipa la lucrările Adunărilor. Prea erau odgoane de corabie ițele liberalilor, ca să nu se vadă de la distanță. Ba chiar d-nii I. Mihalache, dr. Lupu, C. Stere și alții au luptat din răsputeri îm­potriva inscenărei liberalilor, că ei nu voiau să se facă instrumentele inconștiente ale reabilitărei parti­dului jafului și ceruterăsărilor vin­­tiliste, totuși pentru moment s’au unit cu părerea majorității. S’a lăsat insă să planeze un echivoc asupra duratei retragerei opoziției. Este această provizorie, ori definitivă­­ retragere iată la ce nu s’a răspuns, căci Camera și Senatul erau hotărâte să decla­re vacante mandatele celor rstrași. Față de îndrăzneala Șobolani­lor, reacțiunea n’a Întârziat să se producă din partea guvernului. Președintele Consiliului, generalul Averescu, luând cuvântul 1a Ca­meră, a declarat că consideră ar­mistițiul politic cu liberalii denun­țat și ei pune chestia răspunde­rilor guvernului liberal din timpul neutralităței și răsboiului. Imediat s’au și făcut primii pași in aceas­­tă direcțiune și Monitorul Ofi­­cial a și publicat comisia milita­ră numită pentru cercetarea ches­­tiunei răsboiului. Entuziasmul liberalilor s’a po­tolit ca prin farmec. Tengi Vii­torului, care terfelea pe genera­lul Averescu, prin pana Fratelui Vintilă și a inconștientului dr. Sion, a scăzut mult și abia se mai po­menește de incidentul care a fost luat ca pretext al retragerei opo­ziției. Guvernul a ridicat mănușa a­­r unestă de partidul liberal. El nu s’a intimidat de mascaradele­­ po­ziției și a înțelege să remănă la postul său de răspundere. Căt despre capul lui Moțoc, nici vor­bă nu poate fi. Prea multe mente și-a câștigat actualul ministru de interna la recunoștința Țorei, pe care a salvat’o de dezordine și a­­narhie. Guvernul remăne și cu dânsul și „Omul pumnului”. Tribulațiile d-lui I­­culeț . D. Ion Inculeț are dreptul la toată recunoștința ziariștilor. Chiar in cea mai teribilă secetă de su­­biecte, fostul ministru al Basarabiei le procură teme de articole. D. Inculeț, pe care soarta Va făcut vre­o 3 septămăni președinte de re­publică, vreai să remănă toată viața măcar președintele unui partid căt mai aproape.. de putere. In acest scop, fostul șef de stat face tot felul de evoluțiuni politice, osci­ind intre limit­ele cele mai ex­treme. E țărănist și face turte li­beralilor. E țărănist și totuși și totuși nu poate suferi pe d. C. Stere care și d-sa e țărănist; de asemenea »« face haz de țărăniștii din vechiul regat. In ultimul timp d, Inculeț a voit să se urce in trenul liberal, dar l’a scăpat. Șeful partidului liberal din Basarabia e de dr. Ciugureanu și d. Inculeț, cu ajutorul d-lui Mir­cescu, voia să înlăture ca doctor de la știre și să s­tea locul. A avut ghinion și n’a îsbutit. Dar fostul președinte de republică nu era la sfârșitul crudelor încercări ale soar­­tei politice. Iată acum că țărăniștii basar­a­­beni, in majoritate, fuzionează cu țărăniștii din regat și d. Inculeț remăne numai cu d­nii Pintea și Barcă. In disperare de feaută, d. In­­culeț­­ dă o notă unui ziar de di­mineață din Iași că M. S. Regele Va chemat in audiență și ziarul o publică cu litere grase, trezend că prezintă o mare importanță. In reali­tate lucrul stă astfel : cu prilejul prezen­trei parlamentarilor opozițio­niste la Palat, a citut și d. Inculeț audiență, iar acum un aghiotant regal ii anunță de ziua și ora au­dienței acordate. Așa­dar Suveranul nu cheamă pe d. Inculeț in audiență, ci acordă­­­lui Inculeț o audiență solicitată E un distinguo. Și iată cum noi, gazetarii, vom avea ori­când la nevoe un articol cu titlul celui pe care Vați citit acum, nu va­­ Stingherit din tembelismul lui; alții se vor lupta pentru el și-l vor apăra. Grecii, acum și Marii Aliați din Occident, oa măne poate și rivalii lui de odinioară. Românii și Sârbii etci se vor opune la invasia Kemiliști­­lor și Bolșevicilor asupra Constanti­­nopolaini și deși vrănd -nevrănd vor apăra și pa norocosul da Selten, fă­ră ca el măcar să-i poftească Soldații pentru sporirea invasiei proectate, o’a găsit da o oam dată prin neutralizarea orișului și apelor constantinopolului și in curând gloa­­ta a tuturor strănutorilor. Intr’adevăr, prin această soluție nici unul din ba­­ligareații actuali (Kemaliștii și Gre­cii) nu va putea să formulása pre­tenții asupra Capitalei turcești asupra împrejrau­rilor ei; aici un vapor greu sau turc nu va area dreptul să sta­ționez:; și nu ei să treabă măcar ; nici o trupă greacă t­au turcă as va fi autorizată să remănă in Constantino­­pol Iar dacă din Întâmplare, vreu­­nul din ei ar încerca să violeze a­­c­eastă neutralitate el va grai in fața lui pentru a apăra nu numai pe ce­lalalt beligerant, dar incă și mai ca samă pe toți Aliații da mai sus. Iar or­ai norocos an se sineheseșta da nimica; aici o grijă au s­prava apă: „Fu-mă mamă cu noroc și m’arun­­că și ia foc.* Dar pe de altă parte, așa noroc fie la el acolo,­­c?ei dacă Constenti* nopolul cu strănatoriie r*măn*lui, ori le vor păzi alții, el iacă se tot străm­,­torează in țara și capitala lui, pănă intr’o și cănd prietenii nepoftiți’i vor turti fesul și Jen un sictir turcesc’l vor trimite «colo de unde a­­ vsaii, și de unda nu se va mai pute intrar­ea alei odată și atunci : „Aferim Alah, ferește-mă de prieteni, să de ghiauri mă păzesc eu* ! Ezechil Omul norocos Altădată i as zicea: „omul roș, o­­mul bolnav“. Astăzi se discută, se ceartă, se bat împrejurar­ea, pe dea­supra capului lui și chiar aproape din causa lui; dar el fals pe „n’aude, nu vede, greul pământului*, fiindcă știe, „cănd doi sa sfădesc, al treilea câștigă“. Turcii Kemaliști, la unire cu Rușii bolșevici vor să pună infiua pe Con­­stantinopol, iar omul norocos și mă­nâncă liniștit pihtul și caraibia, soar­be in tihnă cafeaus, trage cu nepă­sare din narghio­ea, o sută cu volup­tate de harem, habar n’are ea și c’aci nimica extraordinar nu s’ar petrece in jurai vii; așa făceau și predece­sorii lui, o știe prea bine. El știe că Informații Întreaga presă din Bucovina a aduce mari elogii corului Me­­­­tropolitan din Iași, care a luat parte la pelerinajul de la Putna. Aflăm cu părere de rău, că eri a inei­tat din vieța, la Piatra N., D na Eleonora N. Albu, soția D.lui Nicu I. Albu Avocat. Din Galați nu anunță: Vagonul „General Tourner", sub pavnlion spîn­ol, care a plecat Vineri din Galați pentru Grecia, a’s lovit, in dreptul portului Caliacra, de o taină plutitoare, care a făcut explozie și a sfărmat vaporul. Tot echipajul compus din 80 de per­soane, b’b înecat ca și numeroase vita de export și o mare cantitate de che­­restea și cereale. Pagubele sunt de căteva sute de mi­­lioase. — e — Se apuca la cunoștința tuturor au­torităților civile și militare că ori de câte ori vor trimită bolnavi spre a fi intreținu­ți In Spitalele Casai Sf. Spi­ridon, odată cu biletul de Internare să trimeată și o dad­arsi­e prin cara se obligă a plăti in­treținarea bolnavului pe tot timpul o­t va sta in spital, con­fom regulamentului bolnavilor cu plată in spitalela Casei Sf. Spiridon. Toți bolnavii ce vor fi trimiți spre internare fără declarația de plată vor fi refuzați și nu se vor primi in spital. S’a primit la Directoratul de Agri­cultură o circulară relativ la obliga­țiunea expropriere! căt mai urgente a pădurilor din Basarabia in folosul Statului. Primele exproprieri se vor începe săptămâna viitoare in jud Hotin, unde se află cele mai întinse păduri. Brigada de Siguranță a înaintat parchetului pe N. Croitoru Secretarul Comunei Bucium pentru falsigoarea unui mandat de­ arestare și a unei cărți de judecată. — e — — s — Prafaairul Lwis pe care laseau­ l’au admirat in ședința de Dumineca tre­cută, va ține astă seară la Teatrul Na­­țional,incă o ședință ca ultimele ex­periențe ps­hofisiologice, hypnotism in mifta etc. Ultimele bilete la magazinul Brassu. — s — Inspectoratul Ministerului Muncei și Ocrotirilor Sociale (Strada Vasile Alexandri No 3­­ legi) aduce la oli­noștirța patronilor fabricanți și ma­­striași, moșierilor și arendașilor pre­­orima |și lucrătorilor și muncitorilor de tot felul, că pe elăngă acest Ini1­pectorat fu­ncționează­­ un birou de plasare gratuită unde ea îpot adresa pentru găsire de lucru și fu­prător. Comitetul general al Athensului Po­pular, organizatorul pelerinagiului din Bacovina, a înaintat o adresă de mulțumiri, d­e un director regional, in­giner Spatara, in numele celor 1000 pelerini, pentru fapta da ban român ce a revărșit,­­ndrumind trenul cu­i pelerini spre Putna, deși Ministerul Comunicațiilor refuzase acordarea u­­nui tren special. La Administrația financiară, schim­­b al biletelor Eunoei generale se face in fiecare zi, intre orele 3 -6 p. a. In județ schimbul se fa­ca la oficiile de percepție. Sâmbătă, la ora 6 seara, are loc o întrunire a sovaitetului ligii chiriași­lor, sub președinția ciai D. Di­mit­riu. La ordinea zilei diferite chestiuni im­portante, Autoritățile din țară au fost inf ștințata cu serbarea de la 24 iulie, are a se mărgini numai la sărbători­rea faptului intrărei in vigoare a le­gii agrare și in consecință vor im­piedeca ori­ce Încercare de a se fals politică, in jurul acestei chestiuni la grădinița din fața Grursi a’a așezat aseară­na far ori trei mari lămpi electrice, ce luminează splendid toată gara. îmbunătățirea re­istorește stăruin­­ței d-lui inginer Mendelsohn. La conferința 09 ara loc azi la mi­nisterul de comunis­ț­i și la care iau parte toți directorii regionali, as va disocia și trecerea rețelei de căi ferata din Basarabia la regiunea din Iași. Administrația comunală a fixat o nouă liciteție pentru aprovizionarea pomanai cu imprimatele necesare pe timp de un an da zile. Moartea Mi Leon Coșnevici O veste foarte tristă a"­ aflat astăzi dimineață . D­rul Leon Coamovici, a însetat din viață. Știrea morței sale a prov­o­­cat un mime regrete. De­ș­i bol­nav de mai multă vreme, se credea că va scapa și grație cântăreț­­­erioase mediale, il vom avea din nou in mijlocul nostru. Boala insă­­ se agra­va din si in si și este și dimi­neață iubitul nostru ami* și distins cetățean al Iașului,­­bu­nul romăn dr. Leon Cosmo­­vici ne-a părăsit. Îndurerați peste măsură de moartea acestui ales cetâțean al Iașului, rugăm mult îndu­rerata famil­e să primească expresia viilor noastre regrete. —­­ăti-Va noti­e biografice — Născut la 29 Ianuarie 1857 la Sas­­ca Suceava (județ Sucfavi). Școala primară in Iași in pensionul Arvas . Liceul in Institutul Academic Studia­z­n medicina la Facultatea de medicină I din Paris. In acelas timp (1874 -1880) VINERI 22 IULIE 1421 3 trecut mii intru­ licanți in științi na­turale la Facultatea de științi din Paris (1877) și apoi doctoratul in­știind­­tat la Paris (1880). Chemat in țară de d­ral Qiurea pentru incepe­­rea cursului de Zoologie și Satanica medicin st la Facultatia de medicină ce se inbinia ia Iași (1880), părinii cariera medieilA și sa dedă exclusiv calei didactice. Primar sah­d reiter școala­ normale a aperioare tot la 1880 inființată la ligi. Fondatorul lab­oratoriilor de ZZoologie, Morfolo­gie și Fiziologie la Facultatea de Științi din Iași; astăzi predă nanul Fizioloogia. Fsat 14 ani profesor-au­­picaltar și la Facultatea de medidat. Profesor 14 ani la institutul ,fina­­pil“ și mai mulți la „Institutola Unita“. Societățile din care face parte-Membru al mai­ multor aparatAț* științific* străine. Membru corespon­­dent al Academ­ei Române. Foat ia­ două râ­nduri deputat al coleg II Iași Fast Prim ajutor de Primar Iași Feat președinta a mai multor soaie* toți­eniturale și economice. Membru fondator al eesiste­ii ști­ințifice și literare Qaster al acestei sonietăți de Ia 4 Dej. 1609 pAaA aatAsi, Membra al ligii culturale pattra «aliste* tuturor românilor. Membru in aceietatea pentru invă­­țătura poporala­ romia. Membru fondator al coereticei coo­­perativa „Renașterea din Iași Membru fondator al aceletății „Ca­sa Artelor" din Iași, etc. Recompense : Decorat ca ordinal Comandor al coroanei și Cavaler al Btelei Româ­niei Scrieri didactice, științifice, sociologice Publicat in reviste străine și româ­ne numeros*« studii științifice și na* miroasa cârți didactice de științi na* tarați. Numerosae aărți didaotic* de științi natarata „entra h­ota­­l nai* vanitate In „Arhiva“ a publicat malta stan­dii din rara aotAm : Ce trebau să înțelegem prin sistem agulfer, organe segmentare, excreto­rii, napridii. O iaparcare asupra cla­­sificării regnului animal. O priviră asupra concepției moderne da atras« tura a­sista­mului nervos și fenome­­nele psihice. Științele naturale. Ade­vărul la știință. Confirmarea teoriilor meta­morfologice și funcția organe­lor segmentare. Rolul universităților. Fiziologia ca Știință, îndrumare și foloase. Un moment de inalțare ea­­floteazaA.* D-rul Leon C. Cesmevici a fost și deputat și prim-ajutor de primar al Iașului și atunci nu s’a gândit decât numai pentru binele și inălțarea acces­­tui oraș. A fost pe vremuri un asiduu colaborator al ziarului nostru. Ca decan și profesor al făcui­­țâței de știință, a luptat pen­tru văcidmrea acestei facultăți­. D­rul Cosmoviei a fost si membru ordinar al soc. Impe­riale de științi naturale din Moscova. In 1883 Octombrie, a fost numit profesor de Zoologie și Fisiologie, deci a funcționat 38 de ani in această calitate. Inaugurarea unei noi linii Inaugurarea liniei ferate Buhăești- Roman, a fost fixată pentru Luni 26 Iulie. D­nii general Tălcanu, ministrul comunicațiilor, general Ionescu, direc­terii general al căilor ferate și, direc­ți unei regionale, vor sosi la Buhăești cn un tren special la orele de di*­mineață. In timpul zilei d-nii generali Vă­leanu și Ionescu vor vizita leșul, iar seara se vor inspoia la Bucureftij

Next