Evenimentul, iulie-septembrie 1921 (Anul 29, nr. 106-178)
1921-07-22 / nr. 122
«*» IANUL Al XXIX-LEA. NO. 121 \ 50 Ban! Capul lui Motoc Manevra liberală cu retragerea opoziției de Parlament a fost de jucată. In urma votărei reformei agrare ca peste două treimi in ambele Corpuri Legiuitoare, situația guvernului devenise atât de fermă, incăt brătieniștii se vedeau amenințați să rămână incă mulți ani intr’o opoziție nerentabilă pentru ei. Atunci au incercat si dea o lovitură in stil mare. Profitând de un incident de o Cameră intre ministrul de interne, d. C. Argetoianu, și un deputat țărănist extrem de limbut, pe cănd se discuta ratificarea Soc. „Reșița*, liberali», conduși de d. Al. Constantinescu P. și tând la experiența politică explora „Federației”, au pus la cale, ea foc bengal și tremollo la orchestră, retragerea opoziției din Parlament și cererea unei audiențe comune la Suveran, de la care se ceară dizolvarea Parlamentului și schimbarea guvernului, ori măcar capul lui Moțoc, adică „sacrificarea“ d-lui C. Argetoianu. Programul acestei vaste înscenări s’a executat aproape cum fusese plănuit. Diferiți oratori de zile mari au citit diferite declarații in Parlament, in numele grupărilor respective, și pe urmă au părăsit ședința. Unii membri ai opoziției, ca social-democrații, mai mulți țărăniști basarabeni și ardeleni, precum și unele personalități ca d. Zamfir Arbore n’au înțeles insă să se solidarizeze cu opoziția grevistă și au continuat a participa la lucrările Adunărilor. Prea erau odgoane de corabie ițele liberalilor, ca să nu se vadă de la distanță. Ba chiar d-nii I. Mihalache, dr. Lupu, C. Stere și alții au luptat din răsputeri împotriva inscenărei liberalilor, că ei nu voiau să se facă instrumentele inconștiente ale reabilitărei partidului jafului și ceruterăsărilor vintiliste, totuși pentru moment s’au unit cu părerea majorității. S’a lăsat insă să planeze un echivoc asupra duratei retragerei opoziției. Este această provizorie, ori definitivă retragere iată la ce nu s’a răspuns, căci Camera și Senatul erau hotărâte să declare vacante mandatele celor rstrași. Față de îndrăzneala Șobolanilor, reacțiunea n’a Întârziat să se producă din partea guvernului. Președintele Consiliului, generalul Averescu, luând cuvântul 1a Cameră, a declarat că consideră armistițiul politic cu liberalii denunțat și ei pune chestia răspunderilor guvernului liberal din timpul neutralităței și răsboiului. Imediat s’au și făcut primii pași in această direcțiune și Monitorul Oficial a și publicat comisia militară numită pentru cercetarea chestiunei răsboiului. Entuziasmul liberalilor s’a potolit ca prin farmec. Tengi Viitorului, care terfelea pe generalul Averescu, prin pana Fratelui Vintilă și a inconștientului dr. Sion, a scăzut mult și abia se mai pomenește de incidentul care a fost luat ca pretext al retragerei opoziției. Guvernul a ridicat mănușa ar unestă de partidul liberal. El nu s’a intimidat de mascaradele poziției și a înțelege să remănă la postul său de răspundere. Căt despre capul lui Moțoc, nici vorbă nu poate fi. Prea multe mente și-a câștigat actualul ministru de interna la recunoștința Țorei, pe care a salvat’o de dezordine și anarhie. Guvernul remăne și cu dânsul și „Omul pumnului”. Tribulațiile d-lui Iculeț . D. Ion Inculeț are dreptul la toată recunoștința ziariștilor. Chiar in cea mai teribilă secetă de subiecte, fostul ministru al Basarabiei le procură teme de articole. D. Inculeț, pe care soarta Va făcut vreo 3 septămăni președinte de republică, vreai să remănă toată viața măcar președintele unui partid căt mai aproape.. de putere. In acest scop, fostul șef de stat face tot felul de evoluțiuni politice, osciind intre limitele cele mai extreme. E țărănist și face turte liberalilor. E țărănist și totuși și totuși nu poate suferi pe d. C. Stere care și d-sa e țărănist; de asemenea »« face haz de țărăniștii din vechiul regat. In ultimul timp d, Inculeț a voit să se urce in trenul liberal, dar l’a scăpat. Șeful partidului liberal din Basarabia e de dr. Ciugureanu și d. Inculeț, cu ajutorul d-lui Mircescu, voia să înlăture ca doctor de la știre și să stea locul. A avut ghinion și n’a îsbutit. Dar fostul președinte de republică nu era la sfârșitul crudelor încercări ale soartei politice. Iată acum că țărăniștii basarabeni, in majoritate, fuzionează cu țărăniștii din regat și d. Inculeț remăne numai cu dnii Pintea și Barcă. In disperare de feaută, d. Inculeț dă o notă unui ziar de dimineață din Iași că M. S. Regele Va chemat in audiență și ziarul o publică cu litere grase, trezend că prezintă o mare importanță. In realitate lucrul stă astfel : cu prilejul prezentrei parlamentarilor opoziționiste la Palat, a citut și d. Inculeț audiență, iar acum un aghiotant regal ii anunță de ziua și ora audienței acordate. Așadar Suveranul nu cheamă pe d. Inculeț in audiență, ci acordălui Inculeț o audiență solicitată E un distinguo. Și iată cum noi, gazetarii, vom avea oricând la nevoe un articol cu titlul celui pe care Vați citit acum, nu va Stingherit din tembelismul lui; alții se vor lupta pentru el și-l vor apăra. Grecii, acum și Marii Aliați din Occident, oa măne poate și rivalii lui de odinioară. Românii și Sârbii etci se vor opune la invasia Kemiliștilor și Bolșevicilor asupra Constantinopolaini și deși vrănd -nevrănd vor apăra și pa norocosul da Selten, fără ca el măcar să-i poftească Soldații pentru sporirea invasiei proectate, o’a găsit da o oam dată prin neutralizarea orișului și apelor constantinopolului și in curând gloata a tuturor strănutorilor. Intr’adevăr, prin această soluție nici unul din baligareații actuali (Kemaliștii și Grecii) nu va putea să formulása pretenții asupra Capitalei turcești asupra împrejraurilor ei; aici un vapor greu sau turc nu va area dreptul să staționez:; și nu ei să treabă măcar ; nici o trupă greacă tau turcă as va fi autorizată să remănă in Constantinopol Iar dacă din Întâmplare, vreunul din ei ar încerca să violeze această neutralitate el va grai in fața lui pentru a apăra nu numai pe celalalt beligerant, dar incă și mai ca samă pe toți Aliații da mai sus. Iar orai norocos an se sineheseșta da nimica; aici o grijă au sprava apă: „Fu-mă mamă cu noroc și m’aruncă și ia foc.* Dar pe de altă parte, așa noroc fie la el acolo,c?ei dacă Constenti* nopolul cu strănatoriie r*măn*lui, ori le vor păzi alții, el iacă se tot străm,torează in țara și capitala lui, pănă intr’o și cănd prietenii nepoftiți’i vor turti fesul și Jen un sictir turcesc’l vor trimite «colo de unde a vsaii, și de unda nu se va mai pute intrarea alei odată și atunci : „Aferim Alah, ferește-mă de prieteni, să de ghiauri mă păzesc eu* ! Ezechil Omul norocos Altădată i as zicea: „omul roș, omul bolnav“. Astăzi se discută, se ceartă, se bat împrejurarea, pe deasupra capului lui și chiar aproape din causa lui; dar el fals pe „n’aude, nu vede, greul pământului*, fiindcă știe, „cănd doi sa sfădesc, al treilea câștigă“. Turcii Kemaliști, la unire cu Rușii bolșevici vor să pună infiua pe Constantinopol, iar omul norocos și mănâncă liniștit pihtul și caraibia, soarbe in tihnă cafeaus, trage cu nepăsare din narghioea, o sută cu voluptate de harem, habar n’are ea și c’aci nimica extraordinar nu s’ar petrece in jurai vii; așa făceau și predecesorii lui, o știe prea bine. El știe că Informații Întreaga presă din Bucovina a aduce mari elogii corului Metropolitan din Iași, care a luat parte la pelerinajul de la Putna. Aflăm cu părere de rău, că eri a ineitat din vieța, la Piatra N., D na Eleonora N. Albu, soția D.lui Nicu I. Albu Avocat. Din Galați nu anunță: Vagonul „General Tourner", sub pavnlion spînol, care a plecat Vineri din Galați pentru Grecia, a’s lovit, in dreptul portului Caliacra, de o taină plutitoare, care a făcut explozie și a sfărmat vaporul. Tot echipajul compus din 80 de persoane, b’b înecat ca și numeroase vita de export și o mare cantitate de cherestea și cereale. Pagubele sunt de căteva sute de milioase. — e — Se apuca la cunoștința tuturor autorităților civile și militare că ori de câte ori vor trimită bolnavi spre a fi intreținuți In Spitalele Casai Sf. Spiridon, odată cu biletul de Internare să trimeată și o dadarsie prin cara se obligă a plăti intreținarea bolnavului pe tot timpul ot va sta in spital, confom regulamentului bolnavilor cu plată in spitalela Casei Sf. Spiridon. Toți bolnavii ce vor fi trimiți spre internare fără declarația de plată vor fi refuzați și nu se vor primi in spital. S’a primit la Directoratul de Agricultură o circulară relativ la obligațiunea expropriere! căt mai urgente a pădurilor din Basarabia in folosul Statului. Primele exproprieri se vor începe săptămâna viitoare in jud Hotin, unde se află cele mai întinse păduri. Brigada de Siguranță a înaintat parchetului pe N. Croitoru Secretarul Comunei Bucium pentru falsigoarea unui mandat de arestare și a unei cărți de judecată. — e — — s — Prafaairul Lwis pe care laseau l’au admirat in ședința de Dumineca trecută, va ține astă seară la Teatrul Național,incă o ședință ca ultimele experiențe pshofisiologice, hypnotism in mifta etc. Ultimele bilete la magazinul Brassu. — s — Inspectoratul Ministerului Muncei și Ocrotirilor Sociale (Strada Vasile Alexandri No 3 legi) aduce la olinoștirța patronilor fabricanți și mastriași, moșierilor și arendașilor preorima |și lucrătorilor și muncitorilor de tot felul, că pe elăngă acest Ini1pectorat funcționează un birou de plasare gratuită unde ea îpot adresa pentru găsire de lucru și fuprător. Comitetul general al Athensului Popular, organizatorul pelerinagiului din Bacovina, a înaintat o adresă de mulțumiri, de un director regional, inginer Spatara, in numele celor 1000 pelerini, pentru fapta da ban român ce a revărșit,ndrumind trenul cui pelerini spre Putna, deși Ministerul Comunicațiilor refuzase acordarea unui tren special. La Administrația financiară, schimb al biletelor Eunoei generale se face in fiecare zi, intre orele 3 -6 p. a. In județ schimbul se faca la oficiile de percepție. Sâmbătă, la ora 6 seara, are loc o întrunire a sovaitetului ligii chiriașilor, sub președinția ciai D. Dimitriu. La ordinea zilei diferite chestiuni importante, Autoritățile din țară au fost inf ștințata cu serbarea de la 24 iulie, are a se mărgini numai la sărbătorirea faptului intrărei in vigoare a legii agrare și in consecință vor impiedeca orice Încercare de a se fals politică, in jurul acestei chestiuni la grădinița din fața Grursi a’a așezat asearăna far ori trei mari lămpi electrice, ce luminează splendid toată gara. îmbunătățirea reistorește stăruinței d-lui inginer Mendelsohn. La conferința 09 ara loc azi la ministerul de comunisți și la care iau parte toți directorii regionali, as va disocia și trecerea rețelei de căi ferata din Basarabia la regiunea din Iași. Administrația comunală a fixat o nouă liciteție pentru aprovizionarea pomanai cu imprimatele necesare pe timp de un an da zile. Moartea Mi Leon Coșnevici O veste foarte tristă a" aflat astăzi dimineață . Drul Leon Coamovici, a însetat din viață. Știrea morței sale a provocat un mime regrete. Deși bolnav de mai multă vreme, se credea că va scapa și grație cântărețerioase mediale, il vom avea din nou in mijlocul nostru. Boala insă se agrava din si in si și este și dimineață iubitul nostru ami* și distins cetățean al Iașului,bunul romăn dr. Leon Cosmovici ne-a părăsit. Îndurerați peste măsură de moartea acestui ales cetâțean al Iașului, rugăm mult îndurerata famile să primească expresia viilor noastre regrete. —ăti-Va notie biografice — Născut la 29 Ianuarie 1857 la Sasca Suceava (județ Sucfavi). Școala primară in Iași in pensionul Arvas . Liceul in Institutul Academic Studiazn medicina la Facultatea de medicină I din Paris. In acelas timp (1874 -1880) VINERI 22 IULIE 1421 3 trecut mii intru licanți in științi naturale la Facultatea de științi din Paris (1877) și apoi doctoratul inștiindtat la Paris (1880). Chemat in țară de dral Qiurea pentru inceperea cursului de Zoologie și Satanica medicin st la Facultatia de medicină ce se inbinia ia Iași (1880), părinii cariera medieilA și sa dedă exclusiv calei didactice. Primar sahd reiter școala normale a aperioare tot la 1880 inființată la ligi. Fondatorul laboratoriilor de ZZoologie, Morfologie și Fiziologie la Facultatea de Științi din Iași; astăzi predă nanul Fizioloogia. Fsat 14 ani profesor-aupicaltar și la Facultatea de medidat. Profesor 14 ani la institutul ,finapil“ și mai mulți la „Institutola Unita“. Societățile din care face parte-Membru al mai multor aparatAț* științific* străine. Membru corespondent al Academei Române. Foat ia două rânduri deputat al coleg II Iași Fast Prim ajutor de Primar Iași Feat președinta a mai multor soaie* toțieniturale și economice. Membru fondator al eesisteii științifice și literare Qaster al acestei sonietăți de Ia 4 Dej. 1609 pAaA aatAsi, Membra al ligii culturale pattra «aliste* tuturor românilor. Membru in aceietatea pentru invățătura poporala romia. Membru fondator al coereticei cooperativa „Renașterea din Iași Membru fondator al aceletății „Casa Artelor" din Iași, etc. Recompense : Decorat ca ordinal Comandor al coroanei și Cavaler al Btelei României Scrieri didactice, științifice, sociologice Publicat in reviste străine și române numeros*« studii științifice și na* miroasa cârți didactice de științi na* tarați. Numerosae aărți didaotic* de științi natarata „entra hotal nai* vanitate In „Arhiva“ a publicat malta standii din rara aotAm : Ce trebau să înțelegem prin sistem agulfer, organe segmentare, excretorii, napridii. O iaparcare asupra clasificării regnului animal. O priviră asupra concepției moderne da atras« tura asistamului nervos și fenomenele psihice. Științele naturale. Adevărul la știință. Confirmarea teoriilor metamorfologice și funcția organelor segmentare. Rolul universităților. Fiziologia ca Știință, îndrumare și foloase. Un moment de inalțare eafloteazaA.* D-rul Leon C. Cesmevici a fost și deputat și prim-ajutor de primar al Iașului și atunci nu s’a gândit decât numai pentru binele și inălțarea accestui oraș. A fost pe vremuri un asiduu colaborator al ziarului nostru. Ca decan și profesor al făcuițâței de știință, a luptat pentru văcidmrea acestei facultăți. Drul Cosmoviei a fost si membru ordinar al soc. Imperiale de științi naturale din Moscova. In 1883 Octombrie, a fost numit profesor de Zoologie și Fisiologie, deci a funcționat 38 de ani in această calitate. Inaugurarea unei noi linii Inaugurarea liniei ferate Buhăești- Roman, a fost fixată pentru Luni 26 Iulie. Dnii general Tălcanu, ministrul comunicațiilor, general Ionescu, directerii general al căilor ferate și, direcți unei regionale, vor sosi la Buhăești cn un tren special la orele de di*mineață. In timpul zilei d-nii generali Văleanu și Ionescu vor vizita leșul, iar seara se vor inspoia la Bucureftij