Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)
1921-10-01 / nr. 179
ANUL AL XXIXNo. 179 și IAȘI PIAȚA UNIREA 50 Bani @râaa al pirtidalui EsmocraS Ungaria in Liga Națiunilor Declaratiile d-lui Take Ionescu Reprezentanții presei americane și franceze au cerut d-lui Take Ionescu motivele ce ri fi România să se opună la intrarea Ungariei in Ligi Națiunilor. — Există motive numeroase. Dar chiar in momentul Besatz Ungaria refuză sat execute tratatul de la Trianon față de Austria. Iată un motiv primordial și prin el singur suficient: De ea Ungaria a ales Austria ca victimă ? O sft v’o spun. Pontra ea e cea mai slabă și pontra este dezarmată Cfind un stat a rupt-o ca tratatul pe care și a pus semnătura, eare se sft ritmfinft in$«l in anticameră dinainte de a intra in Societatea Națiunilor. . O altă chestiune capitală este acea a Habsburgilor. Ungaria a convenit sfi depărteze departe de această dinastie da pe tronul definitiv Ștefan, o menține din potrivă lui Sf. chiar prin constituție. Cfnd aliiii au acordat armistițiul, au cerut înainte de toate ca dinastia Habsurg lor os și a Hohensollernilor sft fie decăzuta din drepturile lor Au fost socotite eitiminta dinastiile, au națiunile pe cari le cârmuiau. O dinastie poate fi înlăturată, națiunile nu. Un paternift primim restabilirea Habsburgilor. Delegatul cehoslovac, d. Csurky, posedă un dosar formidabil contra Habsburgilor Sa va expune, de va fi nevoe, in adunarea Ligii Națiunilor. Dar, cum vă spuneam, motivul primordial al neadmiterei actuale a Ungariei, este oft in restaua Austriei Burgenlandul, pe care trebuo să îl predea, profitând de el fibiciuma vacinei sale“. r Chestia tratamentului minorităților, pusă de un ziarist englez, a făcut apoi obiectul unor importante declarații ale d Iui Teke Jenesen. — „România e hotărâtă să respecte tratatul minorifiților in litera și spiritul lui, O Băță oifss două exemple: întreținerea tutulor bisericilor și eferuiulor cete in sarcina statului, oricare SF si confesiunile, ra șt pentru bisericile române. păstrat in slujbă chiar pe România , episcopii cari senotaseră proclamiții subversive fără să leseară inlocsiirea Sfrolii Sorin. Toleranța e cea mai bună limft. Șiroaiele săsigii sunt tot atât de numeroase ca, și pe vremea când Transilvania era B&l dominețiunea maghiară. Ei primesc subvenții importante de la eter. Cât despre chestia inzață văntului, problema e mai complexă. Ală dată invățălmintel confesional ținea union preponderent in Ungaria,prin 20 ani ungurii au început să secularizeze soraele confesionale. Această reformfi era in toi cănd a izbucnit războiul. Cănd am intrit in provinciile iberale, a'am vrut să relovăm in bloc și imediat problema gerul? 8 a eductiei laice, rău e libertăți invârsim&ntarii. Școalile confesionale și școala,'e statale» subs stft și continuă a fi trâ înecă paralel. Și utele și rit, o primesc aebaidii, subvenții ean sunt lubțtrota de atât. Am moșie» it patru mii de groape primare de otet. To ițe emu migbare. In toată Travei t ac:» §> in tit Bácsiul cu eta o șocaă primară de altă limbă de rít rugin. Feste 3 milioane rimani și 2 miioane slovaci nu dir pruniu de nici o șroii românâ iau elevă. Aatftzi peste 860 școala primare de stat sunt maghiare. Șocalele confesionale, Interane, tas vine, maghiari, retoico-imine, continuă să predea limba maghiară Școalele rotcSnic* nnite, șecalele greco-orientale predau româna san slovaca. Toate sunt subvenționate de stat. Au locutini ca minoritățile sftab& Șiroaie de limba lor sa fie o«i»’e oraș sau orftșal unde sânt in majoritate. Dacă minoritatea e suficientă, va fi o școală in limba acestor minorități, chiar dacă majoritatea orașului ean orfișanului vorbește altă limbă. Ca punct de vedere al școalelor secundare, sub ocupația ungară, toate erau maghiare și anele săsești. Rotsanii aveau patru școli secundare pe cari le întrețineau pe cheltuiala lor Slovacii n’evean nici ana Azi sunt două școli eecundara maghiare și 20 confesionala in limba maghiari. Proporția acessta nu va fi menținută. O să fixăm numărul școalelor secundare maghiare in raport cu populația ungară și vom cere ungurilor să aleagă chiar ei localitățile unde vor fi așazate aceste stabilimente de educație secundară. Ni se pare că soluția aceasta e cea mai bună și mai dreaptă. Nu e ia intenția României să des naționalizeze nici una din minoritațiie ce există in regat. Operația de altfel nici nu servește, fiindcă nu sa desnaționalizează nimeni. Cerem pur și etapia minorităților ca respecte legile țării ca toți cetățenii. Un eximplu tipic, mohae d. Take, Ionssan, vă va arăta pănă la ce grad este Împinsă ideia libertății la romăni. Pe cănd românii n’au putut vedea aici odată ca teatru în limba lor in Transilvania, pe vremea ocupației maghiare, acum peste 20 trepe maghiare circulă in provinciile liberala intr’ara scop irident, pe când nu sânt dacăt șase care joacă in romannegte“, întrebat ia această chestie, d. Take Ionescu a spus: „D-nul Naneea a venit em sft mă vadă și ma’a Întrebat dacă România ar putea piorara secară Rusiei Ase teîsgrafiat imediat in România ca să știu de ce cantitate de acoasă putea# d spune pentru exporț gi in cât tip ar putea fi transportată intr’un port de pe Dunăre sau marea Neagra. România înțelege că și ia partea ei un cheltutenio și răspunderile națiunilor față de foametea mari. Dar nu trebue să ne fanăm meri finalii Dacă sărăcia e foarte mare, consumcațiile sent aja de primitive, incăt ajutorul nu va putea fi egal navelor. Nu există totuși motive ci să nu facem tot porcibil lui Bpie a veni in ajutorul nenorocitelor populații russpii. Sa povestește hashul eplood din timpul acestor tratative in Varșovia și din care cât de puțin se arată simpatia de care in barmii ei in Polonia. Aici delegații ruș i sunt oUlut cei mai confortabil instalați ru și luxos. Pă* ț' de o sentință poloneză S’a întâmplat însă că tânărul Carahan, șeful delegației, să intârni iart’o nospta prin oraș, și am întors pa întuneric a gisait bșs pistului închisă, a început să tuns cu dsperare, săoatinela până săi cunoască a spus : „Nu am suna degeaba domnule, nici o c.moă nai liberi; toata scut o capătă ds porcii cei de bulgovici, veniți să tratezi cu România“. COI»and«inul armatei roșii a declarat că Aneta nici gândește a invada vir România unde n’ar avg» sorți de isbândit. 2) Al doilea vecinul da la sud, Balgarul, find desarmat și nsputând a eși la luptă dreaptă — face ea acel vestn de casă, care știindu-se neputinaios de a te chipa pe față, aruncă oale sparte și tot felul da zdrențe pasta gard in ograda ta — trimm bande da countig.i pesta graniță la noi. Apoi mai știm că Sârbul aliatei nostru ne va sări In ejator 3) Al trails» veninul dala Apa», Ungurul, asceta aste intr’un vrșaic neastâmpăr, e trufaș și indrăineț, presăndu-se cel sasi nenorocit după resboiu nenorocire ia cea mai mare pisrte, zia și aceia si, din causa noastră : „Dintre toate statele vecine, România a produs Ungariei cea mai adâncă rană prin faptul că a anexat un teritoriu mai mare ce toți cei beiți vecini“. Doctrine Ungurilor eât« saiitarismul, visaiere,bunares, ambiția, restaurarea monarhie in vechile granițe. Intc’un cuvânt vii?ar fi să recapete provinciile perdute prin forța armater, puțin păfându-le dacă vice c^rea lor de recuparire care să deslănuiască un alt resboiu. Până acum nefbind desarmat, conform tratatului de pace, și fiind alintații Franței nu știm de ce — s’a pus de pricină și cu Marea Antantă, nevoind a ceda Austriei un anumit teritoriu. Cu aceasta ne-a servit și nouă. Acum vâd Marii aliați cu cine ea de stues și i za Unguri și pe ei contră-le. Trafișat de multe ori’și gonește pedeapsa in propriile sale fapte, ea ni-i duc la umilință și la rușine, fără voe, din lipsa puterei ne prevăziati da el — vorba sfântă : „Cel ce se înalță paine sa va înjosi“. • De asum vor îi disambli, umiliți, respinși din Liga națiunilor, și dând un atac al lor împotriva noastră este esolua din cauza diferenței da forțe, și știind și pe vacinii Cehoslovici aliații noștri. Neputând a ne ataca fățiș până la zid» revanșei, cum cea ei — întrețin o intensă propagandă in atrăin state contra noastră, iar la noi (în Ardad) o vie iridentă la care da altfel le dăm chiar noi prof j, căci mențînem de nevoe in slujba mai alea la căile ferate funcționari ungari din o»zi unii nu știu nici limba română, fiinsă »’am avut și nici n’avem Brominten funcțonari români de ajuns, spre a i ii locui, din capsa fa» tinderei țerii noastre Întregități măriți. Primejdia externă fiind deci #stingă, mai mult să ne temem de vreo primejdie internă, din causa neunireșiriskr dintre partidele politice; aga dar din causa lipsei unei cald ssneur și nntsntsa pstrif tiem, Szechil . • llglll mwmnnannraw VECINII NOȘTRI După ce o gospodărie particulară are vecini bou și rei, așa și nu stat. Noi avem 3 vei iui buni și 3 rai și cu toții ne stingem la granițe Drr fiiuoa după verbi : „Nici pe dram că vezi, nici o vrea că ți fa«tu eșa și România prevăzătoare a întmeiat altul la defensive cu vecinii buni, in caz de un atac din partea teor »ei — alianța, politiae imagi destul de firești; si toi toți aceștia patru vecini avem interese comune, mționale da apă'ut centru celor rei, deci aistțe destul de stratuse, de puternice, ca interesul tuturora cer m fi desfănite , încât politica non- a >tă externă este pe deplin rația« fă otă Să v'deam acum, dacă putem fi alti ruiți de vie o primijde externă. 1) Tețicrl d ila Nord-set, Rușii bolșevici plânuiți« a lovi din An cr • bta, spre a a prăda , a introduc» g «iar doctrina și ploarea cotauista. Să exsmisem posibilitatea scertei invasii, , Un tistratic tttbre a prempune din partia lor o organizație militară și o forță morilă — de care sunt lipsiți. Apoi la f sce să sunt bărțuți de contre revolt ț c neri, de foamete și de beli , in plus tă și iută aliata noastră Felonia le va sfiri in spate. Osebit tă arum auntr» și in tratatva politice»! con cm.' ce cu câc ■I—l.y ......................... Prinderea unui vestit bandit Vestiul bandit Cărățină D.truzia M'tr'ță pare vilei« trecute in complicitate », aici, după ce au dat o lovit tură in Com. Citirea undea au forest bani și imbăffminte, su mușcat ia Galeta pe jindfimul Cețu N. a fost prins ori in Ciurrhi in urma unei mărturisiri făcuie de un tonos de al Isi, prins cu câtva timp inai?: ta s Sinucidere Individul Gh. Căprea din Trăetsleni Scnîeții b’a sinuciseri noaptea perna lui Prutu ri zzgramăndu’ne cu o sfoară tigută de picior, Cumle puse otnoBC, B— INSERȚII ȘI RECLAME 2 lei rândul Un număr vechiul leu INFORMAȚII A șaptei aniversari de la suirea pe tron a M. S. Regelui, e la 29 Septembrie St. Vichi, adecă la 12 Octombrie st. n. și nu eu, după cum au ■ fit unele ziare. Ambasadorul Angliei la Washington* a informat pe secretarul de stat Hughes, câ d-nii Lloyd Giorge și Lord Curzon nu vor putea să participe la conferința dezarmării, din cauza importantelor probleme de politică internă ce reclamă prezența lor in țară. Președintele Harding va depune mâine in Senat tratatul de pace cu Germiniia. «*<v 2 Prin mijlocirea Ministerului instrucțiunii publice al Franței, cărțile franceze cari ne vin din Franța, vor suferi o simțitoare scădere de prețuri. Mai multe case editoare din Franța vor furniza special pentru țara noastră cărți. Ca un preț mai scăzut. Se vor înființa de asemeni și biblioteci ambulante bine aprovizionate și la îndemâna tuturora. ■ La Galați prețul manufacturelor sa menține, din cauza lipsei ce se resimte pe piață. Așa, zefi ’ui se vinda intre 12 150 lei, America cn 14 18 lei, dramba 10 16 lei, satin negru 30 lei, barehoturi 14 16 lei. ”— D nagrafr. Si Teodorescu roagă colegii, conosauți și pretend a lua parte la parastasul ds un an de la moartea regretatului său soț, Prof T. Teodorescu ce se va oficia la biserica Sf. Spiridon in ziua de Duminică 2 Octombrie a. o. ora 10 jam. B. m. Eri inaintea Gaiței de apel senț. Ne venit in deshateri procesul D-nei Antonia ca opropietara unui otel din P. Neamț pare obținând o decizia de evacuare in contra chirieșului sfia, acesta până in momentul evacuarea, cumpărând acțiunele altor poopărtiși și face contestați», motivând că numai pe caisa unei eșiri din indiviziite mai poate fi scos din imobil. Prima instanță a dat câștig de dîu îă chiriașei»!, admițându-i contestația la Cartea de apel. Din partea Dre. Antoniu sa pledat D-jsi L. Pilat șî M. Drăsșinitami iar din partea chiriașului a pledat dl. avocat Neii Ionoson. wai Tribanaiul sec ț. I » confimnat a*i mandatul de arestare al lui C-tin Brioeăna pentru crimă, Siguranța a înaintat Parchetului pe Ștefan Snate pentru loviri gipa C. tin Florea zis Lupușor pentru furturi de bani. Astă coapte prin ruperea unui lapăt de la prăvălia Zaida Herșcovici din Anastasiasnu s’a furat de către Recunosovți suma de 300 lsigi o cantitate mare de murit. Se fac cercetări. Azi are loc la Primăria ședința conailiului de igienă a oreșului. Un grup de locuitori din comuna Besti, au pătruns pe moșia d lui Musceleami, gi sa început să are terenul ca dupft expropiere rimase proprietarului. La aomsți# autoritatțelor locale, de a se retragv, sârzii au refuzat Pisidiatul a a trasportat la fața Iccolui. Curtea cu fari a judecat ori protesul depozitarului de ziare Geldernberg acuzat de calomnie prin presă contra D’rei Sami Steinberg croitoreasă. Conform aprobărei Ministerului Comunicațiilor, pentru călătoria dela orice stațiune din România Mare la București Nord Fileret a particularilor cari vor expune obiecte la ,Expoziția Tărg—1921 București, posedând certificate individuala de culoare galbenă, cu cupoane de ducere și întoarcere ambele semnate de Comisarul General al nuntei Expoziții purtând și sigiliul respectiv presum și semnătura posesorului se vor vinde la fiecare pe baza prezentării cuponului de duseră al certificatului jumătăți de bilet de carton a clasei indică un cupon care vor fi valabile și pentru inspolere pe baza presentării cuponului de Întoarcere Atăt pe cuponul de ducere cit și pe cuponul de întoarcere, casierii de bilete vor aplica stampila etsțimei și data zilei fără insă a le reține, lăsăndu in mâna călătorului spre a i servi la legitimare in tren. Cuponul de ducere se va reține’de personalei da tren inaintea stației de destinație, iar cuponul de întoarcere sa va semna odată cu biletul tot înaintea stației de destinație. Pentru călătoria persoanelor care vor vor să viziteze numai Expoziția se vor vinde la ducere pentru aceleași stațiuni biletele întregi de carton care vor fi valabile și pentru inapoiera dacă vor fi valabile și pentru Înapoiere dacă vor purta pe veri BB visa și stampilat comisariatai ai Exposiției aceasta dovedind că au vizitat expoziția. In lipsă de bilete de carton directa pentru București călătorii respectivi fie “expozanți fie vizitatori vor cumpăra bilete întregi ‘fftrS nici o reducere până la prima stațiune mare da unde apoi vor cumpăra ji pentru București. Expozanții jumătăți de bilete și vizitatorii bilete intregi ambele fiind valabile și pentru viappere conform cormator ,stabilite mai bob pentru fiecare categorie din acești călători. Pentru participanții expozanți aceste dispozițiuni intră imediat in vigoare și vor fi valabile pănă la 10 Octombrie inclusiv, iar pentru vizitatorii Expoziției de la 8 seutembrie an, inclusiv ,pănă la & Octombrie inclusiv. Maestrul Soreanu in fruntea unei echipe din cei mai valoroși artiști ai Teatrului Național din București, va juca Luni 10 Octombrie p., in sala Teatrului Național „Rața Sălbatecă“ piesă In 5 acte de H. Ibsen. Biletele la Agenția Teatrală Brașov. Duminică a avut loc logodna D Ici Gh. Moisiu funcționar la Tribunalul Iași ca D-ra Marta Maria Baston fi ca D'nel și D-lii Gh. Baston proprietar. Căsătoria religioasă va avea loc Duminică 25 Octombrie a. p. 7—7— #*»•• Q O»5g Sâmbătă 1 Octombrie 1921 — 8 — Spargerea de astă noapte Niște necunoscuți prin chei potrivite au pătruns astă noapte in casa bancherului Haim Leib zis Illo din C A. Roseti unde on unelte perfecționate au spars caseta dedesuptul poliței pe care se aflau banii. După aceea hoții scotocind intr’un dulap, au furat de acolo rable și bani după care au di s‘ părut. Eri s’a declarat pa str. Păcurari și Lăpușneanu două cazuri noi de soarlatină. Bolnavii au fost izolați. Consiliul tehnic al pădurilor, examinând antenejamenta! pidurii Cot» nar (lași), proprietatea casei Sf Spiridon, l’a găsit bine întocmit și a aprobat garanția de împădurire la 150 lei de hterar. A redat Societatea pentru profilaxia tuberculosei, secția Tg - Neamț, a intervenit la Epitropia Sf Spiridon, să’i one la dsposiție două camere gata amena[jate in Spitalul Spiridoniei din acei ’ oraș, pentru tratarea și isolarea tuberculoșilor. Pe de altă parte direcția generală a serviciului sanitar a făcut și dânsa intervenții pentru a i se ceda din acelaș spital, două camera pentru isolarea scarlatinoșilor. , — s -