Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)
1921-12-06 / nr. 232
ANUL AL XXMI-lea No, mmmk și 3^&m\mstra\u IAȘI PIAȚA UNIRgA mmm** 50 Bani Őr|Mi perfidului Surogatul literal A a citit ori Viitorul pe toate pigmele. Eram nerăbdători să ne informăm despre „campania extraparlamentară“ ce se anunțase ca toba mare de către liberali, imediat ce au văzut că n’au venit la putere. Dar oficiosul liberal vorbește de „Dezarmarea statelor mici“ și tot feiicii chestiuni ce n'au nici o legătură cu campania de răsturnare. Să se fi resemnat brătieniștii așa de curând ? Intriga la Palat ca „revolta primului ministru impotriva Coroanei“ a căzut in baltă, ca și grandioasa manifestație comanditată de băncile vintiliste. Nici cu greva parlamentară nu le-a mers. Chiar d. Inculeț, cel care a oferit adeziunea sa b „memoriul“ dlui Brătianu, a deslenat pe parlamentarii țărăniști care tl mai urmează de «avântul dat, invoindu-i să participe la lucrările Corpurilor Lichiuitoare. Pentru voluminoasa individualitate a dlui Iucaleț nu e destul o luntre spre a plați in apele turburi ale politicei ;i trebuia două. Pe de o parte, pact cu d. Bisutiama, pe de alta încetarea grevei parlamentare ! D. Ionel Brătianu puse« mare temei pe .. consequent» dlui Iu* cul»ț și a celorlalți șefi ai „Partidelor Uuirei” ca să vină la putere. Calcurile sale au dat greș Nu sjunge numai pactul ca etern ministeriabilit sub toate partidele, d-nii Iocuț și Nistor, după cum nu mai ajunge amiciția d-lui N. Mișu, ministrul Palatului. Am fost cei d'intăi cari am anunțat intențile d lui Ionel Bătianu in cazul când ar fi venit la guvern. Eram informați din sursa sigură, din chiar anturajul șefului liberalilor. Pe cale de decret-lege, d. Brătianu ar fi modificat legea electorală, desființând reprezentarea proporțională a minorităților șiducând si alte restricțiuni legei in vigoare. Planurile liberalilor fiind dejucate, guvernul a remis la cârmă și Parlamentul s’a redeschis. Astăzi, de unde la Congres d. Brătianu se declara „gata“ de a lua răspunderea situației, se spune de un membru marcant al partidului brătienist următoarele: „Partidul liberal nu voește să vină la putere; el vrea să i se dea satisfacție contra verbelor injurioase proferate la adresa sa de către șeful guvernului și siguri că această satisfacție suntem si va fi acordată. Nu vom dezarma inainte de a o fi obținut și nu vom da unapoi înaintea nici unui mijloc“. I Declar* ta aceasta o îng'streazi ziarul Le Progres. Va să zică liberalilor le este indiferent astăzi ce formațiune ministerială va urma celei actuale. Dar mai aialtă eri d. "Vasile P. Sassu, șeful liberalilor vâslueni și deputat, iși sârșea intervenul său din Adevărul cu o declarație cu totul centrală. D. Sissu spunea: „De anul nou vom avea guvern nou și nu format de partidele nude. Este adevărat că fruntașul liberal de la Vaslui făcea rezerve asupra rolului ingrat de profet. Știe și d. Sissu că „Toți profeții de după Gustos sunt... mincinoși». j Parlamentul actual «reia grijă * de a para lovitura pregătită de liberali votului universal LvQ«a e detora ă ce va fi vot*tă da majorități și da p«rl»mentari țarășiști va avea un art pt in care sa va prevede» că legea nu i* putea fi modificată prin decetlege. Toți acei cari râvnesc să guverneze Țara aceasta vor trebui da acum înainte să fie aduși la putere de voința națională, exprimată in alegeri prin vot universal direct, egal, secret și obligator. Știm că perspectiva aceasta nu se surîde liberalilor. Au fost de prinși timp îndelungat să vină și să plece de la putere alu sei cindi voiau ei, nu Țara. Succesul in alegerile cu coegii-cenzitare asigurau prin mijloace cari și - au făcut celebru numele biUrinulisi liberal N. Săveanu da la Focșani. Acele mijloace au trecut in domeniul istoriei. Din nefericire pentru ei, votul aniversar nu vor putea să’l subtileze, nici prin guvernl csimuflate de generali, nici prin acorduri cu așa zisele Partida al e Uairei Cam sunt insă desul de inventivi, liberalii vor incerca să facă opinia publică să creadă că partidul toc a primit o tinctură iar văpsitorul cel nou democratică, pare a fi d. Vasile Sassu de la Vasloi. E inutil să mai afirmăm să vfipseaua nu este veritabilă, ei surogat. n. tităUștii Acei cari critică pe d. N. Titulescu, să se rușinase, dar se pot rușina, citind următare de la discuția care a avut loc dăunări in Camera franceză, in chestiunea reformelor financiare, din Franța. Ida și telegrama oficială de la Paris: „La discuția situației financiare in Camera franceză, d. Heriot, președintele partidului radical socialist, a dat exemplu reformelor financiare ale dlui Totmescu și in special importul asupra capitaului. Lt. Herriot a spus Intre altele : Voi cita insă un exemplu spre a demonstra ră impositul pe capital combinat cu acela asupra venitului poate persista Acest temtlu ni-l oferă România, țară atât de latină, atât de sensibilă, atât de ușor impresionabilă, atât de asemănătoare cu a noastră. Ea are ca ministru de finanțe pe un om care sa format m Fiarța, d. 'hiulescu, fost student al făcui țarei de drept din Paris, care a adus in țara lui marile idi pe care te a cules aci spre a colabora la salvarea ei financiaă și pe eae te apucă in România până la capat, cu sincerii de ș curaj. După ce a anulat reformele financiare din România, omorul a concus in aplauzele fracției radical socialiste aste : „ tu cum se procedează când vei să salve și o țară și săi dai vitalitetea.“. voVio Eniil Serbarea de an ț(21 Nombrie st. T ), in onoarea Maicai Dumanini, se nomagte b sarițașia „Intrarea in bisednă a Mariei Divinolni“, popolit: B Vovid[nau f Iar in69[e]; dar ra a ooreat tradite a sa «mm „Dnoarea eî ta templa do le asal mu, pentru că la trei an* dinoft nașterea 0 Fecioara Maria e fost dusă te temuda îerasa m m zida d« 21 Noembrie și o da vătră pârtnții sfii și aft^osită lui Camnezon, câruia-i fi găduine că dacă vor avea un copil, i 1 vor adune la empla pantsn servirea neîntreruptă înaintea ea, și nade renissa 12 ani, dună aero in^orut i anunță că va naște pe Mântuitorul lume!. Maica „Domnului a fost venerată char din timpul Apostolilor, chiar de Apostoli care nimeau un rugăminte tot cătră Hristos ;B Născătoare de Dumneseu“, oara ncmie apoi 1 a'a dat da toată Bserica primitivă și preoa a tst formal in Sinoadele 1 și 2 epfimeniae din Secolul al patrulea. Contestăndui-sa apoi de el etiaim atributul de „Născătoare de Dumneeeh“, numind o numai „Născătoare de Hristos“ (iar na de Dumneneu), a fost nevoe de conronarea sinodului al treilea ecamenia la Efes in 431, ca sancțonară praatiaa și termenul bisericesc de „Născătoare de Dumnezeu“ și i recunoscură ea estu datorie "ea i se cuvine de respect și venerare, ca un drept universal. Atunci Bserica a început a celebra cu cele mai mari solemnități evenimentele cele mai principale ele vieței afla, pe te narare la Evanghelie (ca Buna vestire), iar parte transmise de tridit unia apostolică, ca ce este trei sărbători: Nașterea, Adormirea (moartea) și Ducerea ei la templa inovidenia) și corespund in enoarsa acelor even'mente imnari, laude diferite, in care Fecioara Maria se declară in o formă solemnă: ‘„Născătoare de Dumnezeu." Aceasta esti ceasa pentru care in ob • in stiolul al cinelea as vede an Minsasm așa de rar pentru onicul Sf. Fenoare. In legi asta b’serica „Vovidenta8 da Strada ca a«est nume iar in Bucurigti nB ser os D am jc “ din calea V «tore, unde se sarbea»ă hramul Ducere! Mateei D >mousi la templu (Intrarea m b esrivă). EfechU INFORMAȚII Rugăm pe toți acei cari au primit liste de subscripție pentru ridicarea unui statui neuitatului Dimitrie Grecianu, să le înapoieze negreșit până ’n ziua de 1 ianul tie 1922. Este ultimul termin până când aceste liste de subscripție vor putea circula. Intre Minnisteriul Massei, direcțiunea Oerotrai Sociile și Asistenței publice și Ep.topis ossoS Sf. Spiridon, G?ma»£, tratative pentru strângerea gi internarea cerșitorilor și vagabondlo din orașul glod. Iași, la asilu Gelati, pendinte de epitropia Sf. Spiridon, Direcțiunea Teatrului Național din lagi are nu o adat procedeu de a sprijini piesele noastre naționale,căci ca ne putem inchpai oft făr fi știrea ei, a*t știi R. D na ț *son și Brabore? u, Sâmbăta seara in timpul acnnni al doilea *1 piesei „Bioregtl“, an inboeuft intr’on râs sau ni&ativ, ce scotea in eviență aprecierea lor asupra acestei pesa. ^ubhool a râs ș el și !’• apiaudez <mu -i*pată ilertate, «era ce ne întăreștem «covinderea că la teatrul din Ieșire petrece bina, și, mai la samă, ce răda mult Le 12 și 14 Decembrie echipa Brezea ti și Topeanu la Avarei și D’als Carnavalului. Bilitera Sa agenția Bragoui Marți 6 semmbre 1921 Comitetul General al Son. „Coltul Morților“ales In adunarea din 21 Noembrie a, o ce a avut loc in sala Ateneului Popular din Tatarisi, I. PS 8. Mitropolitul Pimen, [P. S. S Vidar ai Mtropoliei Iasov, d. ” "gooat Primarul Iașului, d. General Zadic Co«, Corp. IV A., d Petrea Pref. Judițami d Volmschi Prim. PrHgidai Curții de Apel, d Bretu Rectorul Univfiiis Stăței, d. General Ghavulescu Corn, garnizoanei, Ga* ciueia sa Pr. Niculaa Protoereul Jud Jalai, d Cornel Tulea Comand, puței, d dr C. Tănăsescu mediant șef al orașului, d. V. Mirosea ca arhitect și șef al orașului, d. A. D. Ataca su delegat al Artelor, d. Petre Dragomirescu Damtat, d. Ch. Ifrim Prașed Arsnealui Popular din Tatarăgi, Un delegat al Bisericei Catolice, Un degat al Bsericei Protestante, Un delegat al Bisericii Armene, Un delegat al Soc. Invalizilor de război, Un delegat al Bociet, Ianof. Publici. Un delegat al Soc. Muncitorilor, O delegată a Soc. ortodoxe a Fem. Române, O delegată a Asociației Emincipă'ei Fem. Rom O delegată a Cercurilor de Gospodine, O delegatft a Soc Pâinea Săracilor, O delegată Cercului Româncelor din Tataragl, d. Abart Ghios. Econom I Tinovca, d Gh Lssor, d Rudolf Suțu, d Osvald Racoviță, d Vaalle Jara, d fc C. Tăunu Avocat. Au foat aleși membrii in Consiliul de Administrație . d General Zidim, d Albert Ghica, Pr Econom I Tinovca d C. N. Ifrim, d C Taun, d Osvald RicOViță, d, Rudolf Suțu CENZORI Econom I Goten, d Teodosia Mo« tăș, d I Șoi'-ec CENZORI 'SUPLEANȚI d I Giurgieon D r Banca Iașilor d. Alexandu Carksz, d Grigore Mihalcea Avocat, Conferința d-lui Victor Cădere Eri, la o a 11 dimineața, d. Victor Cădere ia seda C nema Eliabeta și-a dezvoltat conferința anunțată, cu subiectul Trei ani in Japonia. Conferința a fost ț netă, in folosul unei fast taleni școlare. In sală a fost foarte multă lume. D. Victor Cădere arată progresele rapide realizate de poporul Japonez inuitmii de ani, pe toate tărâmurile. Artă«i Japonia disipune^de instituțiuni mari, cuUarate, Industriale, și financiare, a fost rivali cu cele mai mari din Europa occidentală. Armata a ținat o dezvoltare mare și Japonia dispune azi de o hotă militară și anatomarcială, vrednice de invidiat. Japonezul este sobru și gata la orice sacrificiu pentru țara lui. In Japonia există azi 3000 siare zilnice și numeroase reviste. ț Vista de familie a foarte frumoasă și ceaiurile și mesele adună la un joc familii molossBte. La cale mai de seamă fami‘ Iii, ghsidele distrează „pe vizitatori cu dassurile și conversația ”lor. Fameia Japoneză e foarte elegantă. In politică, Japonezii numără gâzi mai multe partide, on J programa diferite. Partidul militar are o mare influență A si Japonia caută să sa modernizeze — nn toate Conferințe a fost *insoită de pro* acțiuni și ca un film, arătând chipul măreț in care s’a făcut primirea Prin* j* pelui Carol. Conferențiatul a fost mult aplaudat. ȘTIRI TEATRALE — Ordinea spectacolelor ce se vor da in sala Teatru îniizional Ma<"1 6 Decembr»a „Magda* premera, Joi 8 Dacemi b ’ie nHsm etB, V'neri 9 Decembrie al 9 ea Conert simfonic Pe program » siîpola 5 a da Beethoven- Concertul de Solo p, violoncel și orchestră, soldat Dl. Breviman. Danse macabre the Saint Sacos, violina Solo D. N. [.Zadir și după cererea generală Onvertura 1812 de Tschakowsky. 2 La oficial statrei civile Iaii locali,tate s’au înregistrat in eanul lunci Noambrie 234 nașteri, 189 .morți, 13 căsătorii, 6 diversuri. INSERȚII ȘI RECLAME 2 Iei rândul Un număr vechili !«a CRONICA TEATRALA Bujoreștii Teodorian Căton —— Critica D lui Wratislavius, apărată Vineri in Opinia, despre Bujorești, îmi amintește întâmplător, o discuție avuta astă vară, intr’un corp de consilieri comunali, din orașul P, unde relevând cu vehemență, atârea deplorabilă, in care se găseau băile de acolo, mi se reproșă, că discut cu patimă. Recunoscui in parte, drepțiatea lor, căci deși băile in aparenți, nu sunt perfect noi, totuși e o instelație modernă, pe care alte orașe mai mari, nu le posedă. Dar aga e făcut cu ceva pretenții. Dorit să găsea foft totul perfect in jurul său, a izbit de aparență, nu eartă oareși care forme, trece ușor peste fond și condamnă cărând, ca l’a impresionat oricât de puțin, im mod neplăcut. Apoi criticul, ce agor e supus capriciilor !! Azi dacă, bine dispun, așezat comod in fotoliul său, vine să asculte autare piesă, va fi tolerant pentru autor, va găsi rosul artiștilor minunat, decorurile cu gust. Mâine insă plictisit, cu o piesă ce suferă de oare și cere lungime, cu idei puțin demodate pentru timpurile aotite, vă oferă un adevărat „harakiri“ in orfitca ce-o va face, și’n opinia sa, va rămână înmormântată, pentru „reainion pomenire“. Nu a fost insă aceasta și după mine artitoul teatral, trebue să fie imparțial, să nu confunde astorul cu piesa. Piesa proastă aa fond, relevă meritul netoralai, ce știe săt-i dea viață, să fie incordista atenția pubicului pom piesa bună avada din valoarea interpreta ni, daci el n’a priceput canotor Ei bina Bujoreștii face parte din categoria întâia. Deși conflictul dintre eiociști, grandomania militară considerată altă dată drept carieră de elită și noblețea intelecruală sunt trei panote importante, astăzi lămurite, când numai intelectualitatea formează da fapt noblețea, ce poate fi reprezentată, prin orice fa al țării, totuși piesa in sine interesează, prin unite figuri extern de simpatica oelacrează autorul, Boerul Bojoroecu (Radu Dematrescu) ce făgăduire, locotenentului Cribuneanu, pe fata lui, Olga, dar murindu-i unicul fiu, Își retrage savantul dat, căsătorind’o pe fată un’n farmacist, ce-i chema tot Bujorescu, ca numele neamului, să nu i sa stingă, s nn tip bine reușit, ce prin ind căpăținsresini de boer vechi, insă devine simpatia, fiind ceva sincer, inerent ftrei neamului de „noblesse oblige“. Dr. Soarlst (Vernescu-Vâlcea) pe ea... oricare doctor gaseste oriunde de operat, a o oraaiune ce faca cinsta autorului. _ D-ra Kronvald, in Olga, gingașă, iși cunoaste bine rolul (foarte important, in asara unti promit») dar ara o notă cam forțat si, de prea mult sentimentalism. D-na Bujorescu (D na Casinski) duioasă in rolul de mamă, cu isbucniri prea dramatice din când in când. Mențiune simpatică pentru locotenenta Cărbuneana (Nosek). Mai multă căldură in vorbă nu i-si strica cu atât mai mult, că fisipul său e pentru rolurile de prim amoros, unde se cere temperament. O apariție scurtă a lui Iulius (Stamsti) a cărui nume nu a menționat pe program, ne dovedește in degajarea on care joacă, in vocea dară ce-o posedă, că manuind, va ajunge. Și la urmă l’am rezervat pe Ampa (Braborescu) splendid in rolul spitalului. Arios pe care puțin poate l’au Înțeles, cu suflet fin și delicet, care lumea veche ii confundă soflatal cu borcanele prăfuite și erburile ușor:ta din sertarele lui, este omal științei, ce nu-și târâie sabia inbrăcat in hana elegantă de salon, știind s’ofere savant o floare, șoptind min* erini la unechile dicinelor, nu-i nici boemi trândav obicinuit să muncească vătrvii pentru el, ce-și petrece timpul făcând politică prin cluburi sau jucând cărți. omul ce aduca folosae reale, ce luoreasft’nliberatoare, pentru binele omenirei,