Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)
1922-01-17 / nr. 264
t fI IAȘI PIAȚA UNIREA ANUL AL XXIX-lea No. 26450 Bani ,fiu al partidului Democrat mmm mmmmmmmmmm Intre țărăniști și liberali Partidul țărănesc a întreprins o cimpenie de iatiuniri publice, un scop de propagandă ,ia vederea viitoarelor alegeri. Se semnalează ia multe din aceste intruniri unele scandaluri provocate de agenți liberali. Mai ales la Drăgășani și la R. Vâlcea aceste scandaluri au avut un caracter mai grav. Viitorul, relatând incidentele de la Drăgășani și R.Vilcea, pretinde că ele sunt rezultatul „indignărei” cetățenilor împotriva oratorilor țărăniști cari ar atacat Coroana. Oficiosul liberal mai adaogă ca la întrunirile s’ar fi strigat’, trăiască revoluția rusă ! Da cind partidul țărănesc se află sub influența dlui C. Stere, care a întocmit un program a la Lanin și Zinoviev, spune Viitorul, opinia pubica, revoltată, manifestă violent, cu pie tre și ciomege, împotriva fruntașilor țărăniști. Pină in acest moment, n’am putut controla veracitatea știrilor Viitorului. Să presupunem că ele sunt conforme cu realitatea. Dacă partidul liberal conștient de primejdia țarănismului bolșevic, vrea s’o combată, aceasta nu trebue să se facă prin «cetățeni indignat»“, cari amintesc vremurile glorioase ale lui Popa Take, Toboc, Ulmesnu, Clipa ’a nas și alți iluștri matadori liberali din trecut. Vremile aedea le considerăm inmoniibili* te pentru totdeauna, iar gradiîl nostru de civilizație săt facăm imposibila reînviere a lor. N’avea partidul liberal dea-l sâ convoace întruniri publice in aceleași orașe in care țărăniștii au atacat Coroana și au proslăvit revoluta rusă și să combată, cu argumente, nu cu pietre și ciomege, ideile nesănătoase ale d-lor dr. Lupu și C. Stere. Dacă astăzi când n’avum alegeri, liberali procedează cu »cetățeni indignati“, ce să credem de perioada electorală și când partidul liberal s’ar găsi la putere ? Se poate ca incidentele de la Drăgășani și R...Vlcea să fie rezultatul zelului onor agențiiberali, fără îndemnul șefilor politici. Dar Viitorul nu dezaprobă intervenția contondentă a acelor agenți, ci, dimpotrivă, o scuză și o indreptățeșie. Pe de altă parte, din lagărul opus ,se afirmă că d. I. G. Duca, șeful liberalilor vănceni nu e străin de gestul „cetățenilor indignați* de la Drăgășani și R.Vilcea. Titorul merge și mai departe, •1 cer* "guvernului să împiedice intrunirile țărăniste prin măsuri administrative. Partidul liberal vrea să se pună la adăpost de campania țărăniștilor împotriva lui, sfătuind guvernul să calce Constituia, care garantează exercitarea libertăților cetățenești. Aceasta ne arată ce ar 'face partidul liberal, dac’ar fi la guvern. Oficiosul brutienist se plânge mereu de Coilița erei* împotriva partidului pe care’l reprezintă. Venirea la cârmă a partidului e considerătot de toate celelalte partide ca o catastrofă nnți onală. Conferințele politice ale d-lui Vintilă Brătianu,cu toate restălmăcirile Viitorului, dovedesc că democratizmul liberal e numit o „vorbă. PatudinUle turbulente de la Drăgășani și R.Vâlcea nu sunt de natură a potoli resentimentul public împotriva partidului liberal. Departe dinoi ideea de a lua apărarea d lor Lupu și Sore. Am combătut totdeauna volențele de limbagiu ale celui d’intăi și idealurile siberiene ale celui d’al doilea. Dir nu putem admite ca partidul liberal si’și i‘a rolul de cenzor dn oficiu al manifestărilor politice de la noi, mai ales la felul cam icidege s'o facă, prin organizarea de [„cetățeni indignați“, cari astesptă la așa sălilor de întruniri să aplice corecții adversarilor partidului liberal Nu citim articol in ziarele liberale in care să nu si spună că opinia publică e de [partes ] lor Brătianu, cari sânt așteptați cu nerăbdare să v ni 1a putere spre a locui rănile prezente și a face fericirea Țărei. Dacă ge așa, apoi e lesne pentru part dai fraților Bătinnu R combate, un chip civilisat, prin întruniri cetățenești, ră’ tăcirile admiratorilor „lumnei ca*re vise de la răsărit.“ De ce n’o face ? INFORMAȚII D. N. Cananău deputat, P. Bogdan prefect de jud și Negruezi, sinat or, au pecateri in Capital. D. docent dr. Ștefan Qrnoski a fost numit profesor , tinlar la catedra da clinică Infantilă de la facultatea de medicină din Iași. Eri după amină a avut loc inmormântarea regretatului dr. Octav Rapovttis a fost medic primar al județului Dorohoi. Sicriul arangeset pe na catafalc in mijlocul bisericoi Sf. Spiridon, acoperit cu coroane. Prohodul a foat oficiat de părintele Qoton Kr soțir da un «obor de preoț.D. dr. Dlamandi in numele regiunei sanitare și a madicilor cosbd’ nali a rost’t o cuvăntare mișătosre relevând comoara sufleteasă și no* bleța osraoterului regretstului, gata ia ort re imprejertra de a cșnra cu bunatitea mîmei *si e 8* cu cunoștințele ca la durerile și suferințele altora. întreaga ea viață a fost căliazist de spiritul de jertfă. Termină rugând familia a găsi in durerea și regretel tuturora o ușoară măngăera a grosBvei lovituri ce au suferit. Sicriul a fost in urmă rădicat pe brațe de prietini, și agasat pe carul funebru acoperit cu corpene, pintre care una din partea medicilor comunali din Iași, și alta din partea ma’ dieilor din Dorohoi. Prinit la cimitir, carul a fost mu st de tot ce lașul are mai distins. In fețe mormântului in oft dead's. d lansa, d' rettorn gooalei normele din Dorohoi, unda regretatul fasste profesor, a rostit o wigcătoara cu* Țintare, care a stors lacrămi din ochii tuturora. La 15 teuneris se va deschide In comuna Bucova, Jud. Timiș, o exposiție de produse viticole. Prima ședință a Curțiii Internaționale da just ție a fost fixată pentru 31 Ianuarie la Hugo. D. senator I. A. Bărseanu, a fost numit din nou director regional al învățământului, la Sibiu. 3 - D. miniciu Cihodariu s'a înapoiat in Capitală alglieri Sâmbătă, după o ședere de două zi t h Iași. imO*CS Prețul de cumpărare al aurului in Germania pentru Reichsbank, in ultima săptămână, a fost da 720 mărci pentru o piesă de 20 mărci. In Iaca Iulie, cănd Banca Imperiului a încasat cumpărările de aur, ea a plătit 260 mărci pentru piesa de 20 mărci. Prețul maxas ura atins Intra 24 Noembria și 4 Decembrie era de 850 mărci. Unii din membri ai comitetului asocisței eedloilor din orașul și județul Iasi, Biint rugați a se intarni Marți 17 Ianuarie Ü22, seara, ora S tura., in localul serviciului sanitar, strada Pfiourari. La ordinea silei: Modificarea asociației generale a medicilor din țară după proestul d lui profesor Mezin oa«eu, director general al serviciului sanitar. Dl. Ion Vdrlănescu, institutor, a fost numit membru in comisiunea interimară, in locul ă lui Victor Munteanu, demisionat. Teatrul Național va sărbători iniino Marți 17 Ianuarie al 8-lea Centenar de la nașterea lui Moliere. In matineu la ora 3 se va juca „Viclenii',e lui Soapiri, iar seara „Avarul“. Bpagraionul de seară va fi precedat de o conferință asupra ini Moliare, țintită de d. profesor dr. G Bogdan. La acesta spectacole vor asista, representanți de ai Legațiunei Franceze și ai tuturor societățlor pentru răspăndirea culturei fransste. 0. General Pétain la laji D Gjuoral Pétain, atașatul militar al Franței la BuvaragiS, a ieșit azi dimineață in localitate. D sa a vizitat parcela eroilor fran‘ ceai din Cimitirul Eternitatea. Mâine seară, va asista la festivalul de la Teatrul Național, in memoria lui Mol &.e. Hramul bisericei Sf. Vasile din Tatarași Sâmbătă ’’a oficiat cu o deosebită solemnitate hramul bhericsi Sf Vasile din Tataragi, serviciul religios a fost oficiat de către Protoereul Niculea asistat de preoțî Florescu, DimHresan și diacon Stupcsan. După terminarea serviciuloi religios, în ffița unui foasta mare număr de credincioși, Protoereul Nealee a ținut o frimoacă cuvăntara vorbind despre Iuportarța zilei, pre Dim gl ds faptele mărița făcnta de către Fărutela Găncă, care a păstorit 40 ani cu deosebită vrednicie această parohie, apoi despre fapta dlui Cocet. O Supă, Șef degax& CFR care a restaurat scesetă biserică aarm doi ani cu propria se cheltuială. Pentru toate acestea Pivintele Protoereu Niculia a conferit Crucea da Stavrofor precum și medalia de aur cl. I cu decretul Regal Părintelni Găasă, asemenea gi d lui Const. Ghel Fa conîsunt medePa de aur a I cu decret Regal. După aceasta intregul clar au luat parte la o inimă eg?pe «casă ia yonetabilul "preot psonom stavrofor O. Sanafi. Alecu D. Vârlănescu, numit membru in Comisia Interimstă, in locul d'lui Victor Munteanu, a depus a fi cuveni tnf jurământ. D. Vărlănescu a fost deleget ca ofițer al Siftrei Ciile. Eri a sosit in loc&îiteta prima soțisoare recomendetă din Rusia. Soriaosrea e expediată din pragu. Prosportț ti poartă obicinuitele elaml pile sie oficiului pogtal din acea localitate. Pitoni poartă șase mărci, eoristice, a câte 1000 rube fiecare. Scrisoarea a intrat la noi via Polonia. Marti 17 Ianuarie 1922 ! INSERȚII ȘI RECLAME 2 Ie! rândul Un auior vechiu ! Iea Logodna de la Sinaia Convorbire cu d. Take Ionescu - D T.Ka [Ionescu a făcut moartearele declarații confratelui „EPOCĂ”. ~ „O căsătorie regală in vremurile noastre este incontestabil un act din vița de familie a Dinastiilor care se înrudesc. „Nu este mai puțin adevărat insă, că aceste căsătorii regale pot avea o mare influență asupra raporturilor politice dintre țări. „ Căsătoria Principesei Maria cu Regele Sărbior, Croaților și Slovenilor, nici nu cutazi o situație politică, nici schimbă o asemenea situație. „Intre cele două țări există o alianță d'sdă pe comunitatea ..................""".....iimnil».mi«»iliiin.g^|||||| de interese și pe legăturile tradiționale de veacuri. Această căsătorie întărește alianța existentă. n Principesa Maria întorcând la Belgrad după veacuri vizita pe cars Principesa Sârbă, soția lui Neagoe Basarab a făcut-o Munteniei, va sluji în cea mai înaltă accepțiune a cuvântului o cauză patriotică. „Alianța intre cele două țări este o absolută necesitate pentru amăndouă. Unirea celor două Familii Regale, — amăndouă acoperite de gloria războiului din urmă, — încoronează alianța dintre cele două națiuni“ De la Athénéul Popular In seara revelionului Atheneul Popular din Tsitaragi, reîmprospătând vechii datina au organizat o „urare” da Anul Nest. Intr’un ost frumos împodobit cu 4 boi au luat bo corul Atheneului iar in lături waerg sau membri Atheneului aurplugngorul. Și in „astazisimul populației au pornit spre locuință d lui Gh. Lațcar Președintele Comisiei Interimare, Bratu rectorul universităței și la coamandament. Congresul proprietarilor urbani La Cinema Modarn s’t țicut ori dimineață Congresul proprietarilor urbani. Raiatat multă lume. Adunarea în clamă ca președinte ps dl. Gh. Castofor, președinisie Sn*dicatului proprietarilor din Iași. Rostesc cuvântări d'nla Ghama, delegat din Cernăuți, Mogărdici, delegat din Chișinău, apoi din Iași din Fiucholstein, Neturu, Șerbii, Axinte, dr. Wittner, susținând drepturile proprecarilor și formulând cererile cunoscute. In sensul celor vorbite, se votauă o moțiune, de unanimitatea membrilor prezenți, D. Mihail Nicodim comerciant din Strada Lăpușneanu No. 28 nu are nimic gemen ca individul cu acea v nume arestat zilele trecute. Una din măsurile luată de DM Anibal Ciurea Prefectul Poliie facea că Sigurarțft ireală supremă cu circumscripțile respective că iscă in tot timpul sărbătorilor in timpul nuptei, emite orez’e in diferite puncta ala orașului si in imprejurimele lui. Și ca urmare de 4 sila nu s’a mai inregistrat in arhivele Sgurantii — nici un furt noi o spargere. Salutăm cu bucuria ecesetă măsură binecuvântată. D.nii Romul Bratu din Tiligea gi Adalbart Negy din Treiscaun», cel dintruiu ît Megania, al doilea fort locotenent de eviație in armata austroungeră, au realizit o perfecționare a motorulnou bensdifi, in urma căreia cu ceea o cantitate de benzină se desvoltă o putere și o viteză de trei ori mai mare decât la motoarele obișnuite pândt acum. Su«muniții eu construit in stmn modelul, pe care voesc sun 1 tresute in Arsenalul armatei, curând pentru aceasta spriniullui general Per tale. Noul motor va putea fi aplicat la automobile, tereptana și la orice mrgini economise I. P. S. S. Mitropolitul Platon al Moldovei continui a fi întărind. Dra Ana Severin profesoară la a școala formilor de fete din Iași, fost numită inspectoare ie» «indura. In Cehoslovacia La o populație de 13 milioane gi jumătate,Cehoslovacia are 2 milioane și un efort de lucrători ..Întrebuințați in Industrie și 3 milioane de lucrători agricoli. Po toată politica economiei a guvernului, Îndreptată către cel mai bun esh libra intre capital și muncă, gi ca tot exportul intensiv, [șomajul, care a urmat după război In toata țările industriale, nu a cruțat nici Republica Cehoslovacă. Insă in timp ce in marile țâri industriale din Ronia, o&t ;§i in Austria, cn toate măsurile ținate de guvernele respective pentru a impiedica șomajul, nu a a ajuns la ranaltate definitive, republica cehoslovacă a reușit ca să treacă prin această criză mondială și să învingă definitiv, restabilind o stare normală in viața<conemică. Incepind din 1919, cănd numărul pdor fără de lorn, pe cari Ii erata Statal, atingea cifra de 267.000 persoana, însemnând cea mai penibilă perioadă a acestei crize. De la această epocă, numărul celor fără de lucru a scăzut mereu, invnngănd in 1920 la 92 248 și in Februarie 1921 la 47.328 persoane, cari așteptau ajutorul dela Stat. Sforțările guvernanților au fost incoronate de succes, înfrângând crize, deoarece :In Octombrie 1921 erau numai 13.000 fără lucru, iar țin Noemb?le a caligl an an rfimes 10 000. Da atunci și pănfi in prezent nttrărul lor a scăzut atăt de mult iroit nici nu mai este luat in semă. Neputind să le procura de lucru, Statul a acordat ajutoare bănești nu numai muncitorilor, ci și familiilor lor. Această măsură deși a costat pa Stat mulți bani, a dat revistata foarte bane mai alea dacă se ține in seamă, est intr'un interval destul de scurta’a înlăturat intreaga criză. Statul a cheltuit cu ajutorarea celor fără da lucru in 1919 ,suma da 346568892 coroane, in 1920 suma da 85.747.070 coroane și in 1921 suma de 62.000.000 adică In total 494 milioane 300OCO coroane. Măsurile pentru Înlăturarea orizei șomajului eu fost numeroase. Astfel, demobilizarea nu a’a făcut in bloc, din etape, pentru a împiedica sporirea numărului celor fără de lucru; intreprinderile cari luorau pentru armată au primit ordinul să continue munca pentru a nu concedia lucrătorii; a început construirea denstări publice urgente și de un interes general. O altă măsură aaluarii a fost acela de a trimite iupratori in alte țări, mai ales in Franța, on care a Inchaiat și o converse, trimițând și in Austria muncitori agricoli. In decura de trei ani ,Cehoslovacia și a ridicat producția și a învins înaintea celorlalte țări industriale priza sonejului,