Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)

1921-10-14 / nr. 190

IA Ș­I PIAȚA UNIREA, ■•v<UV’ . ■' k % AMVI, Ad. XKm-No. §0 Bani titai al partidului democrst D. Take Ionescu în țară 0. T* * *ke Ionescu s’a reîntors la țară. Deși concediul ministrului de externe fusese acordat pentru căutarea sănătății, totuși d. Take Jimescn s’a ocupat in străinătate și de afacerile departamentului său, înainte vreme, când România era infeodată in tripla alianță,când armata ei n’avea s­ t rol de­cât a­­cela de a apăra flncul drept al armatei germane, in cazul unui râzboi cu Rusia, însemnătatea ța­rei noastre era redusă. Miniștrii de externe și corpul diplomatic român aveau un rol strict proto­colar. Astăzi, România este unul din cele mai importante state mij­locii ale Europei. In politica ex­ternă, mina ei este liberă. Poate si'și aleagă, conform numai in­tereselor naționale, aliații și prie­tenii. Rolul ministrului de externe al Țărei a devenit de­­ importan­ți țcovârșitorie* 0. Take lom­seu a înțeles acest rol și a lucrat ast­fel in­cât, in toate chest­unile europene, curta­tul României este pus in cumpă­na factorilor decisivi isi politica internațională. Așa mulți s'au mi­rat de ce d. Tak­e Ionescu a fă­cut declarați in chestia Sileziei de Sus. Ce avata noi cu Silezia ? Acei cari pun întrebarea uită că România are o alianță defensivă cu Polonia și că interesele româ­­nesti cer ca Polonia să fe cât mai puternică. Este clar de la sine înțeles că ministrul român al afacerilor străine s’a pronnunțat, in chestia Sileziei, in favoarea Po­loniei. D. Take Ionescu a avut con­vorbiri cu șefii de guvern ai Fran­ței și Angliei. Aceste convorbiri erau necesare, pentru că in țară la noi există un partid ceva dace campanie împotriva Altelior, cam­panie al cărei eseu a ajuns și in Apus. Este evident că atacurile parti­dului liberal față de Aliați au nu­mai o savoare de politică internă. Ministrul nostru de externe, care reprezintă Țar», era dator să ri­sipească a tmosifr* de suspiciune pa care presa brătienistă se în­cearcă s-o creeze l» cercurile po­litice ale Aliaților. Se mai spunea, de aceeași pre­să, că d. Take Ionescu este „O­­mul Franței“ și... anglofob." Da­­ci necesitatea ca ministrul român să se întâlnească și cu oamenii po­litici englezi. Tot in interes m­ărunt de poli­tică internă, oficioasele liberale vor deschide campania impotrivatd lui Take Ionescu pe »unv cunoscut« tema a vânzurei Țârei d­e străini. După ace­ași imaculată presă d. Take Ionescu nu e ministru al României, ci ageniul străinătății, care vrea­­ să ne robească econo­­miciște. Negreșit ast­fel de campanii per­sonale n'au nici o însemnătate și d. Take Ionescu la neglijează. Nu tot acelsș lucru putea să facă insă cu cam­paniila­­ liberaților împotri­va Aliaților. Dar, de­sigur, d. Tike­lout­sen va vorbi presei, căreia îi va co­munica "impresiile sale da con­vorbirile cu oamenii polii­ci ai A«­pusului, reducând la zero campa­niile Interesate ce in lipsa sa din Țară s’au dus ia spotriva’i de po­liticianii invech­ți in­­ rele, dar nici de a ajunge din nou la putere și de a face, cum știu e», fericirea Neamului. ., nărei, lemne pentru marină din Boa­­g I­ni» și Ungaria, iar ehemte«ua din­­­­ munții Serei și Mureșului, cănd «nun­­­­ții noștri g?n de asemenea materiale? ! Nu e o rușine nn să importăm pro- 1 dane secondare ca : pă­ buni, coji de­­ stejar, coji de tei, rășină, smoală etc. ! cănd toate acestea le avem in țară ? | Da am avan­tas bilit stea !?an?por* 1 b­loi s’ar pune in valoare și filoane 1 la tmtolifere ccm și diversele jad»­­­mente ascunsa in sânu­l munților noș­tri nădi, Bă sa gte că camfii exploa­tând bogăția noastră națională, vom putea progresa și scăpa de miserie. Administrația domniilor coroanei n’a pr­itat de a face căi da transport la pădurile ce are in munți. La Bi­­oas n’au cheltuit pa timpuri 500 mii lei și n’au făcut șosele până și pa că-­t zărite pe unde nici călare nu se pu­fi tea umbla ~~ și exploatările rentează. I De ce statul nu face nimic ,urmai, pănfi 1 acum a exploatat numai, in schimb I I nici o ameliorare nu se vede. Silvicultorii noștri, ott și distinșii­­ forstieri francez­­ Da la Gray, Hütfel § și Brsillard, eu atras atențiunea gu­­­­vernului că nu avem drumuri in­­ ț I munți și deși nu vom putea exploata 1 ț I și aplica »menajamentele. In congresul silvic s’a arătat că­­ fi lipsa aproape totală a căilor de co­ I I man fosite in munți, este onoart singur­a­­­ra și principală a imposibilităței ex-­­­­­ploatărei pădurilor, pe base adevarat­e­­ științifice și rațional economice. Toate insă au fost frământări ste­­­­rile și fără nici un efect practic­­ ON­­­ ne era să sa ocupe de economia noea­­s­tră forestieră și in asemenea condi­­§ țiuni cum vreți «a in țară să­­ nu fie l­a atâta suferință și m’îerie ? Statul, ca cel mai «ara proprietar ! trebuia sa ia măsuri din timp, , asi­gurând transporturile și evitând ast­fel o desordine economică ca se arată și care poate la naștere le tulburări anarhișa căai. ohostinnna e complif­i­cată și atinge diverse interese. E timpul ca indolența noastră să inceteze, patriotismul cere a ne În­griji de tra­ul urmașilor noștri, spre a le da puterea de viață ce face tă­ria neamului Sa se numească ec-misiuni cere să studieze pădurile din­­ regiunea mun­toasă, kăuduse in considerație mai ales pădurile a căror situație permite emorb­srea cheltuelilor pentru pa­cerea lor in valoare Se vor face­­ cheltueli, dar foloasele sunt incaJcn­­i labile In timp ce pădurile din a­inți I vor deveni exploatabile, se vor ame­­­­liora masivele din cămpie și podgorie Î și lenții consumaț unei va fi ns­ I­I întrerupt. Din creștetul cenușiu al munților I ce vine strigătul argintiu al codrilor, I ce ne zshiamă la datorie Trunchiurile­­ lor îmbătrânite gi sb nefumate de , I vănt, trăâneea gi eu mei pot resisti. I Se vor prăvăli la pământ arborii sâ­­­­s­culași eulesundase unul pesta altul și-l I­albiți de vremuri, răscopți de putre­i fi sire vor ingraga pământul in loc să f­im viitor, arâtăndu i drumul tel bun. Darul Universității din Iași este un simbol. Veacuri în­tregi poporul român a indurat roata s hinjuirii și astăzi in locul plânsului de odinioară se înalță Imnul gloriei. Dl. D. Călugăreanu, a mul­țumit in numele Universităței din Cluj pentru darul trimis, spunând că nici nu se putea găsi o mai bună podoabă pen­tru aula Universității, ca acest tablou. Spune, că acest tablou va fi un îndemn și mai mare pentru ca să păstrăm­ amintirea trecutului. lui Citește o telegramă a maestru Gheorghe Popovi­ci, care fiind bolnav, regretă că nu poate fa parte la acestă so­lemnitate. Dl. Călugareanu citește o a­­dresă care va fi trimisă maes­trului pentru măreața operă in care se vede nu numai talentul artistului, dar și sufletul ro­mânului. D. I. Lupaș ține o fru­moasă­ conferință despre Horia, descriind viața acestui martir și arătăm­ rolul important pe care el Va avut In istoria nea­mului românesc, pentru deștep­tarea conștiinței naționale. Icoana lui ne va fi steaua că­lăuzitoare care o va purta prin intunerecul viitorului.­­ Încheie muțumind trimisului Universității pentru acest fru­mos dar, spunând că Universi­tatea din Cluj il va păstra ca o dovadă de veșnică amintire a marelui erou al neamului nostru. ?adurile din regiunea muntoasă Scumpstan lemnelor a stans o ca­lamitate, toți se Întreabă unda o să ajungem ? Păduri aera in vindeau on 600 lai hectarul, trecut la azi sa viind on 10 000 lei. Vagonul de Im­n­ plătit milă dată cu 200 lei, azi in multe pă­ți e 3-4 mii lei. E fabu­los 2 Starea aceasta de Znoruri e În­grijitoare, e o mare nenorocire, căci Ură lemne, nu putem trăi. Se știe că speom­e, lipsa vagoane ■­r, valuta, seumpștea mancei, taxele auzului etc. contribuesc la ridicarea prețurilor și ne-au adus soi, dar o­­sebit de acestea mai este o cască de care puțină lume ’și dă seama: nimi­cirea pădurilor. Ia adavlr In regiunea câmpiei mai »a rămas păduri d­es, ei au defrișat pentru a fere lanuri de «râturi, in ragiane« podgoriei, din păduri au re­­peș m­eie și pari și somai in­fragi­­­ane» munților mai găsim adevărații «odri. Cum voiți dar o« lemnele să­re bhine, cănd pădurile dispar și an­elite* saraiul de suportat ? Admițând ast­­ă Sto i­renii ar dispărea ori s’ar ameliora, totuși lipsa pădurilor va fi o causa permanentă da seumplrt* Ce • da făcut ? Să ne aruncăm din timp privirile spre munți, acolo s scăpa­rare* noi­tri. Numai grația terenului accidentat și lipsa­ căilor de transport, s’au con­­servat zidurile din regiunea munți­lor. In această regiune ța’au explotat piast acum numii lemnele de con­stracție, care prin valoarea lor așo perem­ cheltuilile de exploatare— lemnul de foe * rima* insă intapt estel, prodnes similare sa găseau pâ­nă seam in abondență in regiunile din vale. La munți in regiunea pă­unii găsim imense păduri seculare de fag se se topesc pe loc, pe când in câmpiile Dunării locuitorii ard bunuri și n’au nici ca ce nă’și facă un bordei. La munți s tesaurul nos­tru forestier, acolo sunt di­sipule cantități enorma acumulate de mate­riale care revărsate .n vals ne ar putea ușur­a traiul­ dar n’a­veau căi ferate nici drumuri forestiere pentru transport. Nimini nu s’a ocupat serios, ca o estim­e geamnă, să se une sieste păduri in valoare, din cere pansă criza de lemne va fi din ce nu se mai simțită, ca exemplu să luăm pădurea Baia de aramă din Mehedinți in suprafa­ță de 5000 hectare. Vizitați această pădure și veți remănca »imiți de fru­­musețea și grandoBria ei. Fagi ,ss­­culari cu o creștere minunată, ne o­­feră un lemn de foc de prima cali­tate Stejarii, brasii și frasinii ne o«­feră lemnul cel mai bun pentru fe­lurite con etrupții civile și navale. Unii arbori au ajuns la dimensiuni consi» , derabile de 1 m, 60 diametru și 40 50 K. înălțime, așa că privindu-i ne deser­parim și’i admirăm. E o pădure ca vitoreasi saci de milioane in lim­­nltă de secole, o pădure vergină cer­cetată numai de vănt și soare, o bas da aur ce nu ne poate expiată din lipsa căilor de co­niesi­e. Asemenea păduri ea mai gasees in marții Vul­­canelui, Păringului Lotrului, Făgă­­rașului, Bucegi, Berău, Vrancsa și Tarcău până dincolo de Bistrița și care nu produc nimic din goeles și cause. De s’ar putea exploata menții, am avea lemne și de export, ceea ce er ameliora simțitor starea noastră eco­nomică atât de sdruncinată. Nu e păcat să aducem lemne de fop din Bulgaria pentru regiune» Da­ 11 fie recoltați și­­ utilizați. jj ! Este cineva care ea audă ? Darul Universităței 11 El. Apostolesc | Inspector silvic _ — d\n |gr|---------­1 I ■ [UNK]­­....MB——....... I Cu evaziunea solemnității deschiderea cursurilor Uni­versităței din Cluj, care a avut loc Duminica trecută. Dl. 1. Găvăn­escul, delegatul Universității din Iași, care a fost însărcinat să aducă darul și „Executarea lui Horea“ ad­min­bila operă a maestrului G. Popovi­i, a luat cuvântul spunând că adne salutul bă­trânei Universităței din Iași celei din Clij, căreia, ii trimite acest dar, pentru ca legăturile intre cele două universități­­ să fie și mai strânse. Spune că tabloul „Executa­rea lui Viorea“ este ca o mus­trare adusă trecutului pentru atrocitățile lui și o lecție pen- Vineri 14 Octombrie 1924 - Situa{ia agricola din Ardeal, Banat și ținuturile ungurene Du pă rapoartele consiliaratelor a­­gricole sosite la Direcțiunea curisul­­turii, situațismea agricolă din Ardeal, Banat și ținuturile ungurene, situație care as început era amenințată, din cauza ploilor să fie rea, in urma ploi» lor oasEte in ultimul timp s’a îmbu­nătățit mult întreaga recoltă a anului aceasta, somprosaigă la inceput din causa secetei care o amenința, ne faca să operăm acum când toate cerealele au fost strânse, intr’o îmbunătățire a si­tuației noastre economica. Exceden­tul răasss pentru export va fals, ca valuta noastră să se ridice, măriri bu­ne totedasa și creditul nostru, până acum dubios, in strâmftate. Semănăturile de toamnă Cele din urmă ssc arături de toa­mnă ts’au terminat in regiunile mun­toase insă din luna August. Treera­tul continuă cu multă intensitate , in cele mai multe părți fiin pe sfârșite. Recolta da grâu se remarcă pretu­tindeni că e frumoasă cantitativ, afară de câteva eseuri de boale cripto­­grafice ceri încă nu au fost proporții mari. Rspița a dat rezultate frumoase astfel putem cita județul Mureș Turda, Bistr­ița Năsăud etc. dar această plan­tă e semănată pe întinderi mici. Sămănăturile di primăvară Făicașele sunt secerate și treetate afară de acele din regiunilor mun­­toasa unde iscă decurge seceratul. Produția grâului de primăvară este in general inferioară celui de toamnă din ptușa secetat, totuși in mai mul­te județe a trecut peste mijlociu. O­­rfisul semnat in luna Main­e gata eeperat, se remarcă mult tăciune in <e\ »naMHMMI INSERȚII ȘI RECLAME rândul din 1 leu cât și fasolea au dat o producție mediocră, pe aioaurl assets a impede­­cat dezvoltarea boabelor, cari au ră­mas miei. Floarea soarelui asta In curs de recoltare. Inul și mai ales cânepa ca plante textila obișnuite in Ardeal sunt smulse și puse la topit. Recolta acestora e frumoasă și pro­mite să dea un fuior bun calitativ. Plantata furajere artificiale ca po­rumb furajer, trifoi, boroaag mei etc. deși au drat o producție bună in une­ia părți, nu vor compensa lipsa­­ finețe­­lor naturale arsa de asceză. Dintre plantele prăsitoare, porum­bul se prezintă foarte slab in urma secetei îndelungate din prima deca­dă, in e 2 decadă in multa părți starea acestuia s’a ameliorat puțin mai ales la câmpia in urma ploilor căzuta. In alte părți din județele unde se­ceta a fost de tot mare, porumbul n’a fopt înainta­ta vreme. Cartofii și sfecla de zahăr au resiatat au esxis­­tat mai bine la seastă ; in unele părți se scot din psimfint. Producția zarzavaturilor in gene­ral este slabă din lipsa de ploi, in­stalații artificiala de irigat neaxlatând in ținuturile transilvănene, decât pe suprafețe restrânse. Viile și pomii roditori Viile sunt anul acesta între cultu­rile cele mai favorizate, da timp. Dt pretutindeni sa anunți rod Imbelșu­­gat. Varietățile timpurii cu struguri da masă er au copt și sunt deja și cu­tate. Cașuri de maladii criptogramien au fost foarta rara §i fără importanță. Accidentala climaterice, asemenea au produs puține stricăciuni. Pomii sa prezintă puțin mai slab, in multe părți fructele au căzut din cauza secetei și a vânturilor. Dintre varietăți cu deosebire drupi­­cacele sunt viermănoase din cauza secetei. Recolta in general va fi buni, unele varietăți abundă in canti­tate. Fânețele și pădurile Fânețele și pădurile au suferit mult din cauza secetei. S’au îndreptat pu­țin in urma ploilor căzute. Pășunea s’a îmbogățit in iarbă odată cu căde­rea ploilor. In general nutrețul a foarte puțin și sătenii sunt îngrijorați de hrana vitelor la iarnă. Trifoiul |f lucerna eu fost consumate in stare verds. a* Starea vitelor Vitele sunt sănătoase, dar sunt slabe din șansa lipsei de nutreț. Mai periclitate vor fi la iarnă. Vinzările de vite sunt foarte rele, târgurile neanimate. In județul Turda Arieș, o pereche de boi bani s'a vândut cu 5000 lei, o vacă cu vițel de la 600 la 2000 lai. In târgul de la Bistrița, doi grași n’au vândut cu 5 lei kgr. De asemenea transacții de vite a’au faecî in județul Bihor. In comuna Teaca din județul Cojocna e’au aem­­nalat mai mults cazuri de antrax, iar la Câmpie anghina ia pasări. In ju­dețele Târnava mică și Turda Arieș bintue epidemia de pestă intre porci. S’au luat măsurile de combatere. Muncile agricole Prețul f­ectura­ ogoarelor in ju­dețul Cu­joasa e de 60—200 la 1­da ju­găr. Brațele sunt in număr suficient. Se plătește 12—15 lei pa­și fără mâncare. Observațiuni generale Aspelia priios­elor de toamnă și primăvară intrece toate așteptările, atăt cantitativ căt și calitativ, teimfi­­nănd un excedent disponibil pentru export In urma ploilor căzute starea porumbului s’a ameliorat mulțumitor, 8§a in multe părți la simple este peste mijlocie. Viile sunt excelenta dănd o pro­ducție de 14 heatolitri de sugar oa de strat. Fănețe!e insuficiente și se prevede o mare lipsă de nutreț pentru vite și o mare scădere de prețuri. prin­ chimw iiiiii=iiiiii

Next