Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)

1921-10-26 / nr. 200

AN VL AL XXIX-lea No. 200 Organ al partidului Democrat Consolidarea politicei externe f “ salu de obște cei tineri își unelți opuesc cu lumea începe odată cu ei, că inaintașii lor n’au nici un merit și că toate îndreptările nu i pot veni de cât de la tineret. ” Abia in lasă, ziarul Aurora, de sub conducerea dlui dr„ N. Luipu, s’a pu s să orăcăiască impsi triva d lui Take Ionesco, t«*nd că succesul diplomatic cu fixarea graniței României spre Ungaria este numai un „blutt". Aurora merge atât de departe cu indruz* ineala in cât iea la vale și p? i Georges Clemenceau, care, in nepriceperea lui, a numit mare european pe d. Take Iocescu. Fostul medic de plasă din județul Fâlciu și fostul ministru de interne nu se sperie de consacrarea străinătate. Doar șeful partidului democrat e un român ca orim ars altul, batjocorit zilnic de toți neisprăviții și avortorii vieței publice din țară, incât chiar detractorii lui au ajuns să creadă că actualul ministru de Externe e un om de duzină, cu mine și ca d-ta. Lasă să’l laude străinătatea, săi aprecieze Loyd Gaorga. Cleonceau, nu , cei din țară, ne vedem de treabă și improșcăm cu insulte ca și până acum. D. Take Ionescu mult timp in concediu, a fost mai clar numai 20 de zile a stat la Vichy, pentru căutarea sănătăței ; restul l’a întrebuințat tot in serviciul statului, adresând două memorii Conferinței Ambasadorilor in chestiunea funtariilor cu Ungaria. Se știe că Ungurii întrețin o vestă propagandă in străinătate. Revista Gândirea de la Cluj a publicat o statstică amănunțită a mijloacecelor acestei propagande anticom | Lănești, din care se vede insemnitatea ei, pe cănd la noi s’au cam neglijat propaganda națională in străinătate. Ungurii sperau, in urma documentului Milieuand, că vor putea revendica linia noastră ferată da la frontiera apusană și mai multe orașe ca Aradul, Oradea-Mare, Satu-Mare, etc. Ei au făcut agitații iridentiste in teritoriile noastre vecine cu granița. Monoperire lor au fost insă zădărnicite. Conferiința Ambasadorilor a respins deffinitiv pretențiile ungurești, incăt! frontiera spre România reindeea ■ cea fixată de Conferința de pace prin tratatul de la Trianon. Acest succes al României se datorește in lcungime d-lui T.ke Ionesco. Astăzi se poate afirma că prin fixarea graniței româno - ungare și prin Destituirea „Micei Antante” situația externă a Țarei este consolidată. Este adevărat că pacea cu Ruslana e incă imcheiată, unele t ziare au pretins că din vina ministrului nostru de externe, care ascultă in această privință de sugestiile Franței. Un ziar a dat știrea sentstiîoulî! d- Takti Ionetcu are un candidat al său la...tronul Rusiei. Pentru un „oligarh“ ca totul partidului democrat, afirmația e foarte plauzibilă. ! E inutil să mai dezmințim asemenea copilării. Nici România, nici ministrul ei de Externe lu doresc săi se amestece la afacerile interioare ale Rusiei. Acuzațiunile ce s’a» adus româniîor de * estre guvernul de la Moscova, cum că adăpostește contrarevoluți o«ari ruși, cari uneltesc pes. teritoriul nostru contra regimului sovietist sunt pure fantezii. Ele servesc ca o diversiune pentru bolșevicii de peste Nistru, spre a îndrepta atenția poporului rus înfometat spre niște metinși dușmani din afară. N’avem nici o dușmănie față de poporul de la răsărit. Nu ne am considerat un răsboiu cu dânsul. Dacă pacea termală nu este totuși incheiată, ț e din vina guvernului moscovit și este probabil că atât timp căt va dura la Rusia regimul bolșevic, relații normale de bună vecinătate nu vom avea la granița noastră răsăriteană. Situația aceasta de fapt ne este destul de dăunătoare, dar guvernul român a luat toate măsurre de prezenre a unor eventuale surprize din partea conducătorilor „Paradisului rusesc“. Guvernul și ministrul de externe și au făcut întreaga datorie, neținănd seama de bărfelile ‘presei de opoziție, pe care le respingem cu desgust. . După o știre a agenției Avala, ziarul „Pravda” scrie că până ce I guvernul maghiar nu va declara că nu respectă dispozițiunile tratatului de pace, Jugoslavia nu va putea lua contra ei nici o măsură militară. In cazul iasa că Ungaria ar declara că nu respectă acele dispozițiuni, Jugoslavia este hotărâtă să ia măsurile cele mai aspre. * Conferința de la Veneția Mediațiunea italiană in conflictul austro ungar a creat o tensiune nemărturisită încă in raporturile dintre Italia și statele moștenitoare ale fostului imperiu austro ungar. Intervenția marchizului Pella Toretta a fost primul gest care a produs răceală la Praga și in celelalte capitale ale Micei Antante. Faptul insă că mediațiunea de la Veneția a sfârșit prin că admite de dragul simpatiilor maghiare știrbirea integrității tratatelor internațional a făcut ca unele State moștenitoare ale fostei Austro- Ungarii să nu rămână iii diferente față de pretențiunile tutelare ale Romei. Dl. Benei îndeosebi duce o acțiune pe lângă marile cancelari altețe cerând respectarea tratatului de la Trianon pentru ca să nu se creeze un precedent pe care ungurii ar putea in urma să -l i invoce față de Iugoslavia, Gehoșl,vacia și Șamania. Guvernul maghiar a cerut Austriei un răspuns precis privitor la rezoluția comisiunei pentru afacerile streine. Nota aceasta a fost trimisă , după ce nu se știe incă pozitiv dacă comisia in chestiune a hotărât să ratifice sau nu convenția de la Venția. ji Ministrul Nagyatalil Ssobo au avut ori o lungă întrevedere cu prim ministru Bethlen. Din declarația făcută ziariștilor reese că adaosul nu va face parte din partidul guvernamental ce proedează. Ministrul de interne ungur Sanffy sosește zile e acestea la stena I spre a continua tratativele cu Austria in baza convenției de la Veneția I in ultimul invmit aum că delegația maghiară condusă da, Banffy sosești in localitate Duminică și va începe Luni tratativele. I Desbasere între Ungaria și Austria vor fi conduse din partea Austriei de către cancelarul Scho Ibent. INFORMAȚII Zidarul a ajuns cri 1% 21 lei «Philogramul, cănd cu câteva zile în urmă se vindea cu 19 lei Se vede că, cu căt ne apropiem de iarnă, cu atât se'ngreue viața. O întrebare numai, la care nimeni nu ne va putea răspunde : de ce se scumpește din nou zahărul ? •*aW*-«ss«» 1 Numărul cheferiștilor simaghiari trimiși In vechiul regat să tinveți limba romănească, trece de [400. ] ] Aflăm că simpaticul ‘nostru concetățean , Alex. Strobiai, fost director al prefecturei de poliție,se află bolnav. Descoperirea unui hoț Căr ciumarat Braunștein din Lâpușneanu « observătă de la o vreme fi lipsesc atât lui cât și mușteriilor P'n prăvălie diferite obieste, haine, bijuterii stc. Budaomisarul Dauda luând in perpesia faptul a descoperită pe Butorul iertărilor in băiatul de serviciu Aron Vantaraum are in complicitate cu Ionașim N. din V. Conta vindea obiectele furate. La direcțiunea regională se studiază construirea unei uzine proprie pentru iluminitat cu electricitatea găriii și dependențelor gării. Proeptul este alcătuit de d. inginer Mendelsohn. Dl. Colons Giorgescu noul șef de stat major al Corpului 4 Armată și a luat ori serviciul in primire. — 7 — fn cei cere de furt uri nospre», necunosc»ți făcători da rele au încercateri să să pătrundă !n locuința l or I. Ich loviși Q Mereu și Inaptelor Ștubvi pri in Str. Brătianu. Fiind însă sl»to ti ea fac cercetări ! pintru găsirea îndrăzneț lor hoți oare ! Au încercat să preda chiar și pa un inspector de poliție, Ecroemol C. Pind, ț»re urs ®» Să-și sărbâtorească 50-ft aniversare a căsătoriei isale in ziua de I 17 I 36 Octombrie 921 imbolnă- I vicdu S.1 distal de gr.veste na* I voit a anunța prietenii săi, că a contramandat aceasta sărbătorire. Aseară in saloanele Certului Militar a avut loc un ce«i oferit da o^fițerii garnizoanei Iași Generalnia Lupescu cu ocazie rrspect și trupelor ! ce ?au pate din garnizoana Iași, . ^arul „Velkov* scrie, că ungurii , iocăniți de rezuliitul favorabil al tratatului dela Varnița vor fi și mai impert rapți in viitor întârziind prin aceasta o armonie complectă intre a, peste două State, ce ce așteaptă de Intrarea Qpîșle» publica, I " - -* Primul concert simfonic va avea Io* Vineri 28 Oct. ora 9 seara având os Ii. solist ned N. Zadri Pe RByr B Bni Tseliai Rewsky, Wagr^ei I și Lato (simfonia Espsyndi’e) Solișt : I Dl. Zadri. T>« S.. i. Ia Im i Mercuri 26 Octombrie 1921*— INSERȚII ȘI RECLAME 2 Iei rândul Un număr vechiu 1 leu Căsătorie in lumea mare Diminicu seara a avut loc in catedrala Metropolitană, căsătoria religoasă a uneia dintre cele mai drăgulage și mai distinse domnișoare din ulița ieșană. Marie Celine Kesim, fiica d-nei Marguerite Kesim și a d-lui Grigore Kesim, procurorul general de pe lângă Curtea de apel din Iași un d. isginer inspector Ioan Cantuniari din București. Serbarea aceasta pe lângă importanța și Însemnătatea ce poartă prin ea însăși, a fost și o strălucită dovadă de simpatia și dragostea pe care elenii o poartă uneia dintre cele mai distinse familii a orașului nostru. Cu drept cuvânt se spunea că nuntă așa frumoasă, prea arare ori ne vede la Iași. Un minunat și agreabil timp, n'a oprit acasă pe nimeni din cei ce și pusese un gănd să participe. Mitropolia era arhiplină. Serviciul relgios a fost oficiat frumos și impunător la Prea Sfințitul Arhiereu Antonovici, Înconjurat de Întregul cler al Mitropoliei și acompaniat de corul de sub conducerea d lui Dimitrie. După oficierea serviciului, tinerii căsătoriți au primit felicitările asistenților, după cara s’au reîntors acasă. Aci au fost intimpinați, conform îu tradiție, cu flori de către domnișoarele și cavaleri! de onoare, după care n’a ofert de amfitrioni tradiționala șampanie, care a sporit entuziasmat felicitărilor și al urărilor. La orele 130 s’a servit invitaților cu prea copios supeu, la care a domnit o vie animație și cu care opațiune ei au ținut numaroase tuasturi in sănătatea și fericirea miresei și a mirelui căt și a părinților. D-na și d Kasim, nobilii anfitrioni erau neobosiți in darea onorurilor clasei, secondați in de aproape de di. Dedar Kasim, fratele miresei cat și da duduia Geîta Bilacap, tânăra mătușă a miresei. Intre timp orchestra maestrului Budală axecuta muzica pentru diverse dansurfi, ee ce executau pe unul din Cele mai admirabile paroheta. In general s’a revenit la „veseul“ de odinioară, care era amenințat să fie scos da m. Petrecerea a durat pănă in zorii zilei, cănd invitații s’au retras mulțumind pentru frumoasa petrecere. Tinerii călătoriți au plecat cu trenul da dimineață la Sinaia, iar de aci vor pleca la Paris. In distinsa asistență remarcăm : p Doamnele : Margueritte Kesim, I Marie Kssim, Grecesca, Țaranu, Lucie I Colose Negruzzi, Simoceaou, Văr? galici, Eugenie Colonei Țaranu, Maria [ V Iamand Gatta Balasan, L FÜ&, I Poni, Larisopol, Pogonat, dr. Seie^nu, IX. Eraclida, Petit, Anghelescu, 1 Nicolalde, Gr. la^aadi, colon^i Veres, I dr. Posa, eeloșei Dianip.úlu Movilă, Arh. Gheorgh’adCjdj, Aporeker, dr. Kot’an ®, Amelie Banovici, Mața Csaracuzino, Georgette Bârsan, Euse ool Ionel Pandele, Borcea, Li y BeUer, Șoiu, Crlianc, Gavrilescu, Răgeanu?, Axnte I Domnișoarele : IoHb Scutari, Martha Negruzzi, Luica Simionescu, Atice Dobreanu, Lizica Anghel, Prăjescu, Poal, Stoicescu, Iamandi. Domnii: Grigore Keaiu, Grecescu, președintele Curței de conturi, D. Volanschi, primul președinte al Curței de apel, Creisner, fost ministru, dr. N. Leon, rectorul Universităței, inginer Scutari, director Regional, Inginer Tioț, director Regional, P. Pogonat, președintele c comisiei interimare, Eng. Petit, primul președinte al Tribunalului, D. Ariton prim procuror, Eugen Herovanu, decanul Baronini, dr. Sonor, profesor univertas, D. Balasan (Vaslui) Rehna Gheorghiade, D. Țaranu, avocat Galați, Prințul Albert Ghica, Vărgolici, i corîstier la Carte, H Grigoriu, pro căror de Carte, Celibidache, prefect de polție, Fetica, prefectul județului Laurențiu Piiat, Atfe, Gheorghiu, Mișu CantUBlar, dr. S Konga, Mihai Bganu, Mihai Cațichi și D. Coroi, judecători I de instrucție, Mircea Posagi Culianu, judecători, D. Cerbu și V. Iorga, procurori, George Fason, X. Eraclids, Mihail Borsan, Const. Gantuniar, C. Manóin, Cedar Kesim, oftpitan Cantuniar, inginer Glonț Zarifopol, colonel Țaranu (București), Grigore și Vasile Iamandi, Mironel Genoi, cip. Cantaniari (București), Anghelescu, prefect de Dorohoi, colonel Veiss, Nicu Movilă, Al Ginrea, dr. Apotekst, dr. Rătianu, Nion Caterghi, colonel Pandele, Rișcanu, procuror (Vaslui), căp. Petrof, prof Șerban, locot. Rudianu, maior Bârsan, N. Corjeian, Radu Böller, maior Ranetti, Surugiu, Patron, Mircea Ștefaneacu, lopot C. Manu, Georgel Gheorghiu, lopot, Fulga, Fetrovici, Grigin Iamandi, etc., etc. Serbarea Tataroșului Duminică 30 Octombrie a. o. va avea loc o mare Serbare in Tatareși, pentru reușita căreia Comitetul Ateneului, impreună cu un comitet special lucrează, cu multă însuflețiră. Serbarea este organizată cu prilejul inaugurărei Gradinei de Copii „Principesa Elena“, a oficiului Poștal Sucursala Tatarași, și a sfințirei pieței Tatarașului, a farmaciei, a brutăriei și a noului local a Cooperativei „Simeon Baznuțiu*. Pentru această Barbare d. Pogonat, președintele Comisiei interimare, ea și d. Gilibidachi, prefeotul Poliției, au făgăduit tot aonormul. Serbarea va avea loc, in piața Tătara, amenajată și pavoazată frumos, la ora 11 dimineața, cu un serviciu religios oficiat de preoții Tatarașului in fruntean protoeraul Niculaa. Corni Ateneului va da reapunsurii«» Vor urma cuvântări poasiona Ie rostite de d-nii Pogonat, primarul orașului, N. Petrea, prefectul județul lat, Praja, inspector școlar, Buznea inspector poștal și C. N. Ifrim, președintele Ateneului Popular. Va urma apoi o agapă, in sala mare a Ateneului, la care vor participa representanții autorităților,membrii Ateneului și un număr de cetățeni tătărășeni. Pe la ora la 6 seara va sncape In Piața Tatarașului frumos pavoazată și bine luminată o Petrecere Populară. Va cănta muzica militară intra orele 6—11 seara. Pentru această serbare a Tatarașului Direcția Tramvaelor va orăndui un număr mai mara de tramvae pentru circulația pasagerilor. De la Camera de Comerț Pe baza delegației No. 43 350 din 4 Octombrie 1921, a Ministerului de Industrie și Comerț și in conformitate cu art. II și 12 din legea bursealor de comerț, Camera de Comerț și Industrie Iași, convoacă in aduna** rea generală corporația bursei de comerț Iași, pentru ziua de Duminică 6 Noembrie 1921, ora 10 dimineață, in localul Cameral de Comerț Strada Cuza-Vodă No. 67. La ordinea zilei fiind: 1) Alegerea delegaților corporației in comitetul bursei; 2) Alegerea membrilor corporației pentru constituirea Camerei Arbitrale de Judecată și de Conciliatiuns pentru judecarea proceselor ivite intre membrii corporației. 3) Alte chestiuni de ordin general. Agricultorii și viticultorii vor forma o secție specială in corporația bareei, având și un delegat in comitetul bursei. In pasul cănd la acaestfi adunare nu se va întruni numărul legal de membri, convocarea adunărei generale se amână de drept pentru Duminica viitoare, adică pentru prima Duminică după data de 6 Noembrie 1921, in acelaș loc și la aceiași oră, cănd alegerea se va face ca oricare ar fi numărul membrilor presanți. Mai 1427 Octombrie—„Cuv. Paraschiva“ biserica Mitocul Maicelor din localitate iși serbează patronul. Cu aceasta ocazie la ora 10 sa va oficia și un parastas pentru Const. Vuza. Răspunsurile Sf. liturghii se vor da Ii de către corul bisericei Sf. Spiridon. Colegii, prietenii și toți cei ce au cunoscut pe C. Vuza sunt rugați a lua parte. Aceasta ține joc de orice altă invitației