Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)

1921-11-25 / nr. 223

ANUL AL XXXX No. ȘI IAȘI PIAȚA UNIREA Bani k­fin­ al partidului ISemoeraî Vineri 2$ Noem­brie 1221 INSERȚII ȘI RECLAME 2 Ie! rândul Un număr vechiu ! leu Marea iatrustre democrată de la Balasati Danem­iaă 20 Noembrie partidul democrat din Botoșani, da aub șefia d­ial N. Poliza Micșunești și­ a inau­­gurat cont local da ciclo, on­osr« o anaia a avut loc și o mare Întrunire polUal, la care au participat nume­­ri asa delegații de săteni din întreg județea. O. Taica Ionosan, șeful partidului democrat, a ținut să ia parte la a­­esestii i Baeginara, iar la intrunirea publicii a­­ laut u n important discurs, atingând toata aheatiunila la ordinea silei. »■ea Însoțit de d-nil N R. Căpită­­neana, Seb. Moruzi și alții, a plecat Sâmbătă seara din Capitală, sosind la Botoșani Duminici la prins. în gara Dolhasca, peronul era plin de arkeni și delegați al c­ nbului de aperat din Fălticeni, conduși da d-mi «ebantia» troruxi și loaaaea. Ia gara Vbaasti,înaintea d-mni Taica loanaea a« Poliza Mio­n­aaști și P. Iris Macu, prefectul jid« țnlei Botoșani, cari au luat foc In «salaș­tran, in gara Botoșani, cu mult înainte de apariția trenului, aștepta autorită­­­ la locals, in franța an primarul, do P**aț­l, rânitorii, o Isma imenaft in piua toți membrii partidului demo­­crat­­onal, numeroși aăteni, ex., cari au n«et d lui Tak­a Ionosan o impo­sant! manifestația da simpatia. I« ara!«, șeful partidului demo­crat, e fost condua le olobul demo­crat, ande Intr’o atmosfari de caldă simpatie, organizația democrată booi» 14 a luat contact au iubitul ei ș«f. Aei, d Polixa MieșanBȘ« a salutat pi d. Take Ionosan, in numele par­tidului Aia Botoșani, arătând marea •aeara «a o face d sa Botoșenenilor și farifirea ee partidul democrat Io­ta', c are prin visu­l șiiului sap cam, •ara la Botoșani totdeauna a* fost in­canturat de o mare dragoste. La ora 1, 4, Take Ionosan și to­ți fruntașii partidelor au mers la Tea­trul Popovici, unde in casa da btn* okata a arat jos banc­antei de ptste 60 de taefemeri, organizat de clubul tocal in onoarea șefului, la care au particl­pat și reprezentati­i autorită­­țor locale. La aceat banchet an luat parte d­in­: Teka loneaor, Sebastian Moruxi, N. R. Cipriăneanu, E Catarg­, Ni­celian-Uioșanaști, Irimessu, prefeotul Jndtțaînl, Daria primarul öregeiul, T. Sülien, V. Isăneaeu, O. Niculin, Șt. Ohtea, D. I.Ion«ecu, Dr. Antonsscu, Preot Pavelesen, Băsnoșanu, G. Ni­­aelaana, Ctrale tesator, Madgesra pi Ștefanessa deputați, Col. Cristea, Dr. Agapia Oiadin, Preot Vasiu­», Seșpiu« Abramovici, Joser, Uraciu, «ăp. lllat b Acesan, oAp. Caimteen, Ar­­anache,­­ Man­caș, Seferman Teodora, Teodorescu, Aprilisn, Preot Simio­­nesiu și alții a căror nume, in gra­bă, nu le.am putet nota: Ael a domnit in tot timpul mesaj o mica insuflețire. Di Polizu Micșunifli a pronunțat armattonul dinanus: Bisnrsul d-lui Polizu-Miciunesti Iubite Șef. Nu fără o reală­­ moțiune, partidul democrat din Botoșani salută astăzi prezența d-voastră in mijlocul sau. Sunt mai bine da 12 ani de cind nu a mai avut secantă cinste. Căta aituiați enblime înfăptuite de atanat - dar și alte jertfe, anferinți elipa­da îngrijorări!.. Pasta toata viciaîtudinile insă, de­votamentul și­­ dragostea partidului altra d voastră cit și statornica sa față de erezni d voastră pat­ria, au rămas neclintite. Să ba oara apacata legătură indi­solubilă,­­numai consecința acestei simpatii irealatibila pe care o iii dea sit eya da pronunțat psjeritica da st­ă individualitate. Da elgur la nara parte, dar mai presus de toate, aceasta legătură ișî are sorgintea in credința nestrămu­tată ca atât in trecut, cât și in pre­zent și viitor, propășirea reală a a­­cestei țări nu aa posta asigura darăt prin doctrina d-voastră polit oă, prin experiența șî prestigiul personalității d-voastră. D voastră a­ți fost cel dintăi care, chiar înainte de nom­alile frământări Boaiale, a ți ridicat ce! dintâi in țară, stindardul adevăratei democrați, ■­­Snțfleg­ul acelei democrații reale și reale, respectuoasă de toate libertăți­le OBtă­ enegii și publice, la o singu­ră Urnită, Boeaa a ordine t , raspad­os­­eă da libere expansiune a Re­strei individualități, de orice categorie so­cială, in măsura valorii sufletești și intelectusle. Și in această ordine de idei, odată cu doctrina d voastră, e’e împlântat In conștiința cetățenească, ca intr'o alcătuire bună democratică, există și trebue să existe elita ; insă numai acele are inteligenții; există gi trebia să existe boeri însă numai acele ale cin­stei; există și t­*ebae să exista in fine și privilegii , insă nu­mai acela ale destoiniciei. In luptă atît on obscuretismul re­acționar, căt și on excesele dsmoga­gisanului, d voastră a ți arătat din timp, aorițiile cari trebuiau să se dea tuturor problemelor celor mai vitale ale țării : expropiere, sufrag­-u uni­versal,­ politică economi­c internă și externă, chestia evreiască. Reacțio­narii vă­ trataui da socialist, demago­gii vă apneau da rândut străinilor. Timpul s'a însărcinat să ne răzbune și de unii și de alții, fiindcă eu do» vedit aan că *er«a da rea credință, sau că suferaan de miopie epo’ală și politici. Când s'a desen­a pentru toate po­poarele marele proces istoric, prin des­ănțuirea ră»bovi ni mond ái și cărci pentru românism n’a pus tra­­gicul problem a fi Isu­s pieri ? D-vo»strâ­nți vălul deia inceput care era singura sal­­te ne patra duce la isbăndă și, cu toste restriștt­e, cu toa­te adversitățile momentelor, ați ră­mas neclintit in crtdința­­ d voastră. Puteți că Infruntați on­se sirătate ver­­dictul isteriei, căci din ceasul intâ­u până in cel de al doleprezeceisa, cre­dința d-veaetrâ nu a cunoscut nici măcar slăbiciunea indiienii. * Și lucru a firesc fiindcă dincolo de milioanele de baionete ce sa intrelo­­viau, dincolo ds mollostele de sufe­­rinți și jertfe, d-voastri — ca și noi toți osre vă mmim nu vedem­­ de­cât o luptă săîbri­că de exterminare Ifctre „Forță“ și „Drept“, gi En pu­­teeți cond­pe triumfal *aei d’mtăia, fiindcă nimicirea Dreptului însemna și sugrumerea românismului și n­* toarcerea civil­ 8ațiunei la originile ei. După încetarea misiatrului, a sunat era păcii și trebuian 1st uite răni gro­­zave și edănc ! Și aci experiența d-voastră a Indi­cat dara inceput singura cale înțe­leaptă de armat. Dela indicerea ar­­mist­țiului și pănă in prezent, s- au­ invetat de a suopovădui concentrarea tuturor forțele cari au contribuit la făurirea Românilei Mari, i­ pentru­­ că din efortul lor «oman putea să Visa­tă mântuirea. Opera de consolidare și refacere, e atât de grea și vastă, in­căt toți cei de seamă la un loc g! facă n’ar fi »eficienți pentru tot ce e ds realizat. Dacă intr’adevăr trăim o eră nouă, să căutăm a ne înălța părră la mire­­ț a timpurilor re trăim —­ dar­­ nu să cooborăm acesta timpuri pănă la mi­cimes pasiunilor și egoismelor noastre. Rădic­acist paha­r ia eânâtatee d­lui Take Ion­escu, urănd n­­ mulți ani, atât pentru fericirea țarei, căt și pentru mândria partidului democrat. La aceste fi masaje cuvinte rostite de șefei organizațianei democrati . Teke Ionescu a răspuns printr’un admirabil dispura. pe ogr# 11 vom publica in unul din numeree noastre viitoare,* Dăm in cftteva cuvinte pentru­­ aa­tă«i, splandida curănia*e­a d lui Teka * Ionesan.­­ Sunt foarte emoționat cănd constat fidelitatea invicibila a prietenilor cari 'stau strângi in jurul partidului' nos­tru, cu atăt mai mult cu cât sa a tra cat mai bine de 3 ani de zile fără să fi fost la guvern ! Partidul nostru de zece ani de afle­­ a Hint politică externă și aproape numai pol­i­ca externă. Pentru că in toată limba adevărata viață a fost numai in polit­ca externă Și atunci, ch­her, firește am­­ sacrifi­cat toate interesele de partid, toată grija de organizare, in interesul le­gitim de participare la servicii și la onoruri pentru a face să triumfe in toate imprejurii­le idealul de politică externă in­ceri am crestit și pentru czre v’sm jertfit, Czifi vreme tm sentimental ofiser­­vesc pinele obgresc, toate celelalte considerațiuni tran­spe planei al doilea. I Dam puteam să mă mai ocup de or­­ganisti! de otibnni, de recrutări de partizani, da propagandă po­litică ? Aveam să aleg una din două și am alas partea a mea?, partea sufletească și bine am sficet. Căci un partid nu­meros sau nu, obîe un fapt trecător, dar scrierea unui fapt mare­ in istorie este un lucru permanent. Vorbind apoi de propaganda națio­nală din tmpul neutralității minis­­trul de externe spune: Și am avut doni ani de zile in ca­re știți cam am luptat in contra e­chivocurilor altora, in contra ticălo­șiei martora, in contra a tot ceea ce reprezenta interes» viigsre crpi sa târasa pe pământ, ferit de zborurile cerești cari pictase pe deasupra Opera din acei doni ani da zile ~ «n­ea voi intra la mormânt — este pagina cea­ mai m­are a vieți mele prin urmare a vieții d voastră Noi am ținut nestinsă flacăra nați­onală, noi am păstrat entuziasmul po­porulci noatri! Mai tărziu la prepararea pficei nu am fost chemat, cum nu am fost che­mat, la prepararea răsboiului. Eu am convingerea ca țara a păgu­bit și că a păgubit mult. D. Brătianu mi a oferit atunci cinci portofolii, dar lu­i am spus că nu e vorba de impă­ț­i puterea ci de a strange toate forțele vii, atronala la opera de tratare a păcii și la refa­cere. Am intrat in guvernul Ave?a380 pen­­tru că știam că ani­i care­ nu lucra e­sențial de făcut In politice externă, erau de încheiat aerate alianțe care să com­pună Mina înțelegere și cari in toată lumea sunt recunoscuta ca opera cea mași serioasă care s'a făcut de la ar­ai­stițiu pănă azi V’em pus pe toț’ in putință să ziceți in conștiință luminstă. „Am susținut o politică, osri a ser­vit patriei noastre mai mult da­căt oricare altă politică din tot timpul vi­­eții noastre“.* Ia urmă, întreaga asistență a trecut in sala de întrunire, unde era o imensă mulțime. Persoana din toate straturile societății și din tottr partidele poli­tice, numeroasa delegațiuni de săteni as tind­ să asiste le această impor­­tanta manifestație de dragoste pentru gerul democrat și să asfuite cuvântul autorizat al dvui Tike Ionesau. M*re» sffilă de Întrunire era nem­­­e&pătcari. Erau cățiva mii de osmani, oari la intrarea d­lui Tebi Ionescu și z f­vantzșlor partidului, zn oorționat prelung marele nostru bărbat ds Stat. După Încetarea manifestaț­inei de siaenație, osrs a darat zece minute, d. Polișu Micșunești, șeful partidului de­­znc­orzt din Botoșani a ținut o inimoa să cuvântare In urmă, d. Take Ionescu ureis» du-ne la tribună, întreaga sală Sgbu­s­­neș:a in formidabile urele și aplauze cere nu se mai potol si, P.Istab ! nda se liniștea, șefu- parti­dul«­ democrat a pronunțat un im­portant discurs, tot timpul m­rerupt de vii aplaune „Dacă mhșți fi cerut avem căteva vreme să vă vorbesc, a sts d. Ta ka Io­­nescu rai ar fi fost greu pentru că artisia circulă o legendă, anume, ori guvernul a ajuns la sfărșiul existenței lui și pă­rerile unui membru al acelui garam asupra situației nu v’ar mai fi intare­sat. Ei bine pot să vă afirm, *ai. că'si­­tuaț­a nu este așa, și că grija intere­selor țării rămase incă in măinile a­­cestui guvern. Cum a’a întâmplat această schimbare este lucru indiferent. Gert este că după situația lăsată de răsboi o guvernare nu e ușoară și lu­mea poate fi cu greu milladită. După ce arată sforțările guvernului ficate pe toate tărâmurile, după ce vorbește despre opera legislativă a parlam­entului și ia apecisî da reforma agrară, pomenind de crize economică ”. Take Ionescu spune: „De vină nu e numai guvernul, de vină este un total de împrejurări mai presus de voința omenească și eari nu Be pot îndrepta prin schimbarea oa­menilor“.* Cu toata că ora plecărei trenului - fiiind ora 4 luni— era aproape,­­ Take Ionoson a ținut să vorbească și publi­­cului din curte, dăndu­i sincerii«­asi­gur&ri că situațiunea țârei merge spre o indreptere sigură și cerând tuturor încrederea in cei in măinile cărora sa sflă destind­a țstrei. • D. Take Ionerau, in triumf a fost dus apoi la gară, unde i s’a făcut o nouă manifestație de simpatia de tot publicul carei aștepta acolo. D. Take Ioneson a sosit Luni dimi­ ceață in Capitală. NFORMAȚII In numărul nostru de mâni vom publica după notele etno­grafice, splendidul discurs pe care l-a ținut d. Take Ionescu și întrunirea din Botoșani. Sâmbătă 26 Noembrie e., are loc la Ciroul Militar, prima serată dan­e$ază. Primăria Comuna­, Serviciul Tram­vailor aduse la cunoștința onor. Psin­o, că o­ începere de la 25 o, orarul mersului Tramvailor va fi: Dimineața de la 7 a. m­. și seara până la 10 jum. p. m. Sărbătorile și Duminicile pănă la ora 11 p. m .Prin proectele de legi nou’, pe cari le va enunța Messiel­ds deschidere a Parlamentului sunt și următoare!«: proentele de legi pentru reorganizarea invățămăntului seoandar și al celui superior , apoi al învățământului pro­fesional, proeotul pentru programul de clădiri școlare și cel pentru sta­­tificarea școlilor confesionale. Febrice de zahăr din Ardeal au hotărât să fixeze nouă prețuri zahăru­lui. Acestea, după toate probab­­itățile vor fi mai reduse ca cele din prezent. Gara vom avea norocul să se isf­­tenească saharul și la noi la Ir și ? Ț Se știe că ziarele cari veșnic vor să dea știri... sensaționale dar inexac­te, au publicat știrea că la dineul de la Patet, care a avut loc in onoarea ofițerilor decorați an ordinal „Mihei Viteazul“, d. general Averescu ar fi lipsit. Di­n cemeni aceia­­și ziare au asentat aceleș lucru și dispra d. I. Mihalache. Ambii fr să au luat parte la dineu. Luci 12 și Marcări 14 Decembria ce va reprezenta la Tsi­rul Național de către echipa Brezeanu Toneanu di­n București, Avarul, D’ala Cernavalului și Rom­eu și Julieta le Mizil, Biletetele le agenția Brașov. Ia curând marele tragedian MOISSI. Eri pe când Dl­stian li­ra din str. Mărsea cu vroi« sa »e «>­e ia pod spre a purtaț­ un hogeag, din nesig»ie de seamă a căzut de pe scară in stradă. In stare gravă a fost tranaportat la spitalul­ Izraelit. Comisia IV'g a dat­ în judecată pe Berta Mancovici din str. Palat pentru contravaB­ie la legea sanitară. •f Oficiile de inchiriere - Sentință a tribunalului Iași s. I Reprodusei» din „Carierul Judiciar” No. 41 din 20 Noim­brie 1921, urmă­toarele , relativ la un pro aan dintre Wolf M. Avram au oficiul da în­­obiriere Iași. I Legea oficiilor de inchiriere. - Na­­constituționalitate. —Art. 19 din Con­­s­ti­tuție și 480 p. civil. Interpretare. — Nelegalitatea compunere! «omisi­unea deliberative a oficiului de lu­­chidiere Art 4 din regulament și 9 din lege a oficiilor.—Chiriaș. Obliga­ția de a anunța oficialul imobilele libere. — Dapă această dispoziț una din art 11 din lege, ea­re privește pe proprietari, as poate ap­lica și chi­riașilor ?­­ Soluție negativi. 1. Deși 19 din constituție daalari proprietatea aaerl și inviolabilă, inaft, conform art 480 din codal­aivli, s găsiț’al dreptului da proprietate poate fi reatrasa prin lege: «am­ ne­cesitatea apaiali • «ere ; legea ofi­­ciilor da i­ahiriere, nu fata de alt­a restrânge ezerșițiol acestui drept, din 1­oanea imprejuririlor «normale prin care trecem și din neacaiterea abso­lută ca flatare cetățean ai aibă «n adăpost. 1 Compunerea comisiunii delibe­rative a oficiului de inobiriere acte legal­eonatizultă, când, conform art. 9 din lega și 4 din regulamentul eî, delegatul proprietarilor s’a tras la sorți da eftira președintele comisiunei, din listă da zece proprietari, deși organizația locală a proprietarilor n’a desemnat pa­sei­oase propriatiri, fiincă e’a abținut de a-i indica, a­­ceastă formalitate nu-i presorică da lege eub pedeapsă da nulitate . Art. 11 din legea oficiilor im­­pune proprietarilor obligaț­i da a a­­nunți cu trai luni înainta, oficiul da m­obiliere, imobilele ce vor deveni libere, iar art. 16 din regulament, deținătorilor end ori ce titlu a ori­­căror feluri de imobile de închiriat, deci agasată obligațiune nu se poate aplica și chiriașului, in virtutea prin­cipiului că diapozițiunila penala ala unii ligi trebuesc interpretate in mod restrictiv și nu pe tale de a­­nalogie. Un regulament­are de acop de e stabili amânatele de aplicare a unei legi și nu posta că aranja noi con­­travand­am­ in afară da cale pravă­­zuta de lagi și nici adica a ab­an­țiunii Tribunalul. Având in vadere apelul flaut de Wolf M Avram din Iași atracta I C. Brittisau No. 137, prin procuratorul sau evocat Th. Ch. loneaca prin pe­­t­țiunea Inreg.­iz No. 15052 din ÎS Octombrie 1921, contra des­tiunei ocmlaionei dalibarativa a oficiului da închiriere sau­, prin cara a fost con­­damnat la una mia lui amendă in fo­losul comunei Iași . Având in radere susținerile ape­lantului și actele dai dosar; Lăsând oi primul motiv Invocat da epaiant rata relativ la ••sonstitu­­ționalitatea legei oficiilor de inekb­­­ era, legi «ara se pretinde că limi­tează dreptul de proprietate. Având in vedere că art. 19 din constitute declarând proprietatea sa­cră și inviolabilă a înțeles, fără in­­doiala, că sa refere in ce privește definiția de principiu a dreptului de proprietate la art. 480 din codul al­­III, care era deja in vigoare in mo­mentul promulgărei eenatitaț­ei la 1 Iulie 1866, codul civil fiind pus deja in lucrare la 1 Dscambrie 1866. Având in vedere că art. 480 din codul civil dă legilor puterea de a a limita exercițiul dreptului de pro­prietar, «dictând oft proprietatea este dreptul os are cineva de a as bcono­ra și a dlepane de un lucru in mod exclusiv si absolut in limit­le deter­minate de lege. Având in vedere că acest mod de a­ înțelege dreptul da proprietate, bazat pe tradiția și textul erticolal si a preapus altor 644 din codul elvn francos, este in deplin acord și cu evolu­îea apaiali a acestui drept, oara dintr’un apanagiu exclusiv al pro­­priatarului ar« tendința de a da vaal

Next