Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)
1921-12-04 / nr. 231
I ANUL AL XXIX-lea No. 3S1 50 Bani Minnister la IAȘI RATA UNIREA Or £ anul partidului Democrat și interview-ul d-lui V. Sassu j oa marele congres al liberalilor din Sala Băilor Eforiei s’a votat, fără să fie citit, un nou program al partidului. Faptul a trecut aproape neobservat.Se indeplinea doar o simplă formalitate plicticoasă. In materie de programe, partidul liberal n’a dat niciodată vreo însemnătate celor scrise in ele, căci textul lor remânea închis in saltare vreme îndelungată, până se simțea nevoia de... revizuire. Adevărul, in legătură cu noul program liberal, a solicitat un interview d-lui Vasile P. Lissu,șeful liberalilor vaslueci și deputat. Zarul bucurețtean a crezut nimerit să se adreseze d-lui Sassu, pentru ca sa fi-a permis să facă unele observațiuni cu prilejul discutiei in comitetul restrâns a programului. Se știe că in tabăra brătienistă stăpinește o disciplină de fer, cel mai neînsemnat gest de independentă atrage după el excluderea imediată a vinovatului De aceea mult o compătimesc pe d. Sassu ; dacă nu totuși, in schimb nu va fi exclus va mai fi ministeriabil. Deputatul de Vaslui e un vechiu prieten al dlui C. Stere și, ca și pe acesta, doctrinele politice atrag. Văzând că partidul al căruia marcant membru este își dă un nou program, d. Lassa a voit să se demirească asupra locului pe care'l va ocupa partidul libel față de celelalte organizațiuni politice, vechi și moi, din țară. Cum astăzi toată lumea, volens-nolens, trebuie să se declare democrată, șefii d-lui Sassu au făcut la fel. Aceasta l-a determinat pe deputatul de Vaslui să se ocupe in interviuwul din Adevărul de spatiile politice. După părerea sa, locul partidului liberal a la dreapta celui socialist. Afirma ca aceasta a părut bizară și ziarele l’au și luat in primire pe d. Sassu intrebându I, se vor duce liberalii la Văcărești, ori vor aduce pe socialiști la „Banca românească“ o întrebare glumeață, dar care are un adevăr, cănd ne gândim fond de câ,ps de o parte, partidul liberal anunța o campanie extraparlamentară, cu manifestaîii,desigur turbulente, la Cameră, iar pe de altă că in trecut *aceat partid a absorbit mișcarea socialistă condusă de V. G. Morțun și Ion Nădejde, fără să se coloreze căt de puțin in roșu. Dar d. Stssu bine-voește să se ocupe și de vremea cînd viață erau "numai două partide, cel liberal și cel conservator, al căror substrat social era acelaș, nu diferit, cum afirmă deputatul de Vaslui și in partidul liberal și in cel conservator erau latifundieni, după cum in ambele se găseau reprezentanți ai tuturor stărilor sociale. Pe atunci nu se vorbea de lupta de classe decât de cei din mișcarea socialistă, cari se intemeie politicește aproape exclusiv la muncitorimea industrială de la orașe. D. Sassu s’a molipsit și d-sa de... lupta de classe, când declara că elementele vechi și reacționare din partidul d-lui Bratianu vor trebui să plece, ca să rămână numai acrita cărora le convine vecinătatea cu socialiștii. Părerile d-lui Sassu nu credem să le împărtășească nimeni dintre coreligionarii săi politici, căci atunci perfidul liberal ar deveni radical socialist, sau orice poftiți, afară de liberal. In orice caz, enunțând teoria aceasta, d. Sassu nu mai e liberal, căci partidele vechi sunt intemeiste pe principiul armoniei sociale, nu pe al luptei de clause. D. Sassu stă alături in comitetul executiv cu marele bancher Elly Bereowcz și cu atâția Utüuochari, iar la face pe ultrademocratul și gazetă cere loc pentru partidul său la dreapta “socialiștilor. Da altfel, interviforil dlui Sassu are numai un interes de curiozitate. Nimeni nu crede in pretinsul democratism pe care l afișează la zile mari partidul bancar al dlui Sonel Brătianu, iu cut locui lui in spațiul politic ,remîie tot in extrema dreaptă pur și simplu. Profetul de Constituția si Cercului de studii liberal, prin care se urmărește restringrea liberator publice, e o dovadă mai mult. I din care nimic nu le-ar putea scoate Înfăptuirea planuri acesta absurd primejduiește democrația tânără a României, iar Ardealul s’ar preface nici o cetate a plutocrației româno-ungurești. -*-■ ■ mt——• Uniunea personală romăno-ungară Un articol al lul Oscar Jassi Fostul ministru in cabinetul Karolyi și cel mai renumit sociolog ungur de astăzi, Oscar Jaszi, public in ziarul „Be și Magyar Ujsaged data de Mați 15 Noimbrie, un a'ticol interesant asupra Uniun>ei personaje romă o magfire care, se spune, e plănuiți de doi dintre actual miniștri unguri și pasionează și unele cercuri de magnați din Ardeal. Autorul analizând misliunea aceasta vădit fantastică, arată urmările rele ce le ar avea infăptuirea acestui plan alăt pentru întreaga Europă centrala. Dualismul romano-maghiar ar primejdui in rândul întâi democrația, iar magneții si boerii romani și-ar salva latifundiile. Dar, acest plan, mai urmărește in afară de împiedecarea exproprierei, integritatea Ungliei, maghiarii putând, in acest caz cu mai mult succes să organizese revanșa contră sărbior și cehoslovacilor. Poate că unii unguri ardeleni, susținători ai dualismului urmăresc in rândul iităi privilegii vn privința economică, comercială și culturală. Insă oricat de multe ar fi aceste privilegii, Uniunea personală trebue combătută pentru că urmărește testămana imperialismului sub forma unui imperialism romano maghiaro italian și va aduce Romálo Ungă la un conflict cu navii de sud in sânul cărora democrația e pronunțata, și nu peste mult timp, cănd in Rusia va ajunge la putere guvern democrat, • conflictul acesta va fi pe viță și moarte. Contra acesui imperialism ar lua atitudine și Germania demarată și astfel cele două țări unite ikr ajunge intr’un impas f Frământări politici MS Regele, ia mesajul de dcnchiderea Corpurilor legiuitoare, de eleru solo* , că timpurile sunt și ura are navoi de concursul grele oamenilor de samă din toate partidele. Un astfel de apel 1 a făcut marea și Dl general Agerescu și alți geți de partd, ca D-nis Take Ionescu și Al. Marghilovacu. Apelări sedarnice, căci nu se vede nici o urmare. Toate partidele apros-I pe an mai iară din vedere ambițiile lor, strâmtele veriri de partid și da persoane, nu te pot înălța mai pra sus do «ceata având in vedere in primul ion Interes* e superioara are țara), făcând operă da aervara națională. Astfel partidul liberal crede că numai el singura in stere de a conduce țara pe căile cele mai bune și s’o facă fericită, dar coniderând că este și votat obștesc (și a gustul din pâru rea lu'), n’ar refuza și concursul altor forțe pa care le posedă țara. Partidul țârănes, cel mai pretent oe, a publicat programel său de luptă și activitate, semănând cu două picătuai de apă cu cel bolșevist, proponsând fără lupta de clase și isbucuirea unui „uragan“ apropiat. Norocoi țăranii sunt mai cuminți și mei sănătoși la minte da ofti demagogii lor conducători, dintre cari cei mai mulți ai anerlj*tin condusători ai țărenimei, nepoftiți și naoheneau de dânsa. Astfel D nai Lupu, fscând observație țăranilor sai atenți la Congesul liberal de dănufiii in București ce canta acolo, ei nu tranea „Lupni la pâdu e“ ! Iar la o intronire guvernemental la Băița, aaortat și m țram, tinevale a epos că l-a văzut ca o neptemăna in urmă ia o ntruuire liberala tot pe aceștia; insă unul din *i s-a replicat firea* : „Noi vin:m la toate adunări.e boer»- 1 r : și ia 0 v și la liberau, daca ni ae plătește tîmpul și alua“. Din aceste amănunte, sa veda că ce știa țăranul din pol tinagilor El știa uoa și bană, că demago* avem ara nevoe de liniște in țară, are un capital moral și mitma (prin improprietățile etc) pe asta vrea că-ieporanacă, nu nimireasca , suna vor conducătorii lor bolșevici, cari vor distragerea papiulismuui și proprie țaței, a fmiliei și credinței religioase etc. Partidul național din Ardeal este regionalist „Ardealul si Ardelenilor* ignorând cât sa vatămă prin ‘ acest sistem] politic regional interesele supreme ale țarei făcând jocul dușmanilor. Ce-i matrietesc că și Staliii Prelați de acolo susțin regionalismul religios, fiind contra unificarei bisericești. Partidul poporului, la guvern, cere concursul tuturor, dar nimeni nu tencuită, ba incâ’i pun bet» in roata. Singurul partidul democrat dă concursul prin cel mai de seamö,oarism ai sei, sacrificându-sa pa el pentru binele general al țărei. Partdul conservator progresist fiind puțin numeros, nici nu se citi și dacă face aceasta, o face intr’un modeu totul neobservat Partdul socialist se învârtește numai prin muncitorimea de la ora,e ; de la Bata a fost isgonit. Așadar sunt niște ntopiiti aproape toți. Cred fiecare in parte ea nu*mai ei vor face fericirea țerei ; nu se ir ț« eg, nu se uneau intre ei, ca să cons» crane împreună, făcâd o operă tăa&to&Ba și durablă pentru țară Uită că istoria parcă opune, că odinioară Polonia, tot din cauza frământărilor police interne, a fost otă și împărți tă de vecinii ei mmidușmani ; uită că și in Cartea sântă ce ep»neză: „Orice națiune ce disbină Intra ea, se postește”. Duminica 4 Decembrie 1921 ! INSERȚII ȘI RECLAME 2 lei riadul Un număr vechiu ! Ica Dar atunci ce-i de făcut ? Trebue să s c?m că nu mai e nimica da făcut pentru locuirea râului da oare Buf‘ re țara ? Șe’al nostru Dl. Tske Ionescn, In Exposent seu a lut« da dă măci dela Botoșani, a zis : „Cel mai mai mare vrăjmaș al onei națiuni este desnădajiea. ... ea nu ne cuvine popoarelor agnito<a.a Da patimă cu cea mai mare încredere in viitorul țarei și al asamn ni nostro, su ora mai mare încredere in puterile noastre, tilne să zicem . Marea înainte, mereu mai bun ! Totuși noi eradam, ci este ceva putred in generația actuală și nu acestei generații i va fi hărăzit că vaidă fericirea desăvârșită e României ’ maci, ci sperăm că da 'această feri oire se va bnonra generația viitoare, care va eși din sinul României mari și un fiu al unei provincii isolate, I ^ zicând : „România a Românilor“. Istoria biblică ne spune că popo rul Evreu care se intoarcea din Egipt in pământul făgăduit lor da Du- Imnzaeu, n’a fost dat generației ca plecase din Egipt să aibă fsmairea de a vedea și a locui in acest pământ, nici chiar când notatrrul al Moisiei a murit pe drum, ca să nu aducă cu ei și deprinderile oela rele din străini. Trebuea să nasi din ea o generație nouă, din care să se formeze un popor demn de pământul promiaiinei. I Dar noi suntem din ginta latină și vorba poetului: „Latine gintă e regină intr’ale lumei ginte mari.... Menirea ei tot înainte, măreț îndreaptă pașii sei“.... Bieohil ---------------------------------------r— INFORMAȚII Ni se comunică că, din cauza abundenței recoltei sfeclei din anul acesta, sah irul din noua producție se va putea vinde cu prețul de 8 - 10 lei chilogramul. S’o vedem și pe aceasta. Mâni Duminecă 4 Decembrie c. orele 2 p. m va avea loc la Camera de Comerț adunarea generală de lichidare a societăței cooperative de croitorie „Renașterea“. • Toți membrii sunt fugiți a se prezenta. S’a acordat fabricei de mașini de lămpi ca frații Stern și inginer Berarii din Iași volese a înființa un com. Iași, jud. Iași, înlesnirile [și foloasele legel pentru incurejarea industriei naționale. D. dr. I. Tănăsescu, a fost delegat din partea facultăței de medicină, ca membru in juriul concursului de medici secundari, in specialitetea chirurgiei, ce urmează a se țiea,la 9 Decembrie 6, la Epitatul Sf. Spiridon. Pentru oste 8 locuri libere de medici secundari, specialitatea medicinei interne de pe st lăngă spitalele casei Sf. Spiridon,fi’eu prezentat la concursei care a Început aristieri, numai doi candidați £ d nii dr. Al.Filipeanu și dr. V. Mareș Comisunea se compune din d-nii d-rn C Bacaloglu, E Pușcăria, Șt. Posse, P. Zosin și Șeptedos, Conversul va cbntinua mănus z I, P. SSitropol tul Moldovei, b’b înapoiat aseară in Capitală. Inațiul Prelsț a declarat că actul pentru unificarea bisericei va fi sam>net zilele aceste. Atal corespunde dorinței generale. Farmaciștii cari au obținut dreptul a deschide noi farmacii in localitate, au fost convocați pentru Luni la serviciul sanitar al orașului ,pentru a și alege locurile, dupa ordinea casificărei. Până in ianuarie var prin 4 farmacii noi se vor deschide in localitate. Alegerile din Belgia Câte două oifse ministeriale, repetate intr’un interval foarte scurt, arați indiafane că sttucția cabinetului Carton de Wiart nu mai poate fi menținută in situația de acum care dureaist de Iun de sile, și s’a hotărât disolvarea parlamentului oi noul alegeri. Prima cresă s’a produs un atfet din cauza dezarmării generale, căt din causa problemei apărărei naționale și a serviciului militar de șase luni, cerut de npaialiști și a două din causa politicei de concesiuni făcută față de catolici și socialiștii Liberalii, voesc să resolve chestiunea economică dând comerțului Belagist Intensitatea pe care o avea odinioară la export, astăzi ea importand trei părți din produsele de cari are nevoe. Ei ea întocmit un vant plan de organisare care permite industriașillor, sprijiniți de guvern, să-și asigure debușeurile externe de cari en nevoe. Da aceia tratatele comerciale și convențiunile vor fi făcute după un plen anumit și in acelaș timp, printr’o ia*alegere comună să ai reduci salariile cari astăzi se ridică la 86 la sută din prețul producției. Acest partid pare a fi cel mai unit și a avea o noțiune clară a realitficei in toate domeniile, avănd mari șanse in viitoarela alegeri El este partidul unității naționale. Partidul 100111181 aera cu violență serviciul militar de șase luni. Retragerea miniștrilor operanțti din guvern a adus acordul partizanilor și adversarilor colaborării cu partidele alee burgheze. Campania pentru serviciul militar de șase luni a adus unitatea soclatistă amenințată de comuniști, cari iși prezintă candidați in diferite județe. Partidul socialist va pierde multe locuri căci sentimentul opiniei publice este astăzi împotriva lui, Belgia evând incă in față sufarințile agresiunei germina și mari speranțe pe ei’i la pune pentru rsmaedrea ai reparațiile datorite de Germanii. Socialiști vor suferi o mare înfrângere in argerila apropiate pentru cl s’au pus pa terenul apărărei naționale intr’o situație dificilă, refuzând categre di I face parte din noul guvern. Catolicii sunt divisati nu numa In conservatori moderați și creștini democrați, dar tie oara dintre ei se împarte in famingeți și antiflamingați. Cea mai mare parte a deputaților catolici 12 din 72, aleși in părțile flămânde ale țării, au aderat la programul care prevede flamandisarea radicală in provinciile de Nord, serviciul militar de șase luni, lupta împotriva a tot ce e francos, apropierea de Olanda și separarea da Belgia in două părți autonome. Grupul feminnd are majoritatea in sânul dreptei catolice, in timp ca grupul minoritar catolic a început lupta împotriva pericolului care amenință unitatea țarei. ConstUurța viitorului gabinet va întâmpina mari greutăți, din cauza socialiștilor cari preferă să rămână in opoziție și din Opuda liberalilor cari refuză categoric să guverneze cu catolicii flămânzi. Recunoașterea guvernului albanez Principele Albert Ghica a primit următoarea telegramă din partea primului-ministru al Albaniei. • Valona 15 Noembrie 1921 Guvernele Francez și Italian au recunoscut guvernul Albaniei de jure și de facto. Președinte Consiliului de Miniștri Fandele Evanghele Expoziția Cosmovici— Hette roagă persoanele cari și- au reținut tablouri să le ridice până in ziua de 4 Decembrie, de la care dată Expoziția se va include.