Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)

1922-01-14 / nr. 263

ANUL AL XXIXlea No. 263­50 Bani iriis i! piftiinliil i«moeraS î A ș i PIAȚA UNIREA Un oumfir vechia I lea 5^&ac\u Ș‘ ^d«v\tv\s^<a\>a INSERȚII $1 RECLAME 2 lei râfldui politici de griji s$ peotrü orașul nostru. intro a tmisferă de caldă prie­tenie, conversațiile "*a ratat io jar«* nevoilor ț­apîrsieî Moldovei, până aproape tde miezul noptei căind d. ministre s’a retrag. Sâmbătă 14 ianuarie 1922 SITUAȚIA POLITICA întrunită* de k­ilibu­î democrat. “Expu­nem d-lui minis­tru Mironescu.— Alte cuvitli.-Masa de Ia­d, prefect*­ Petru Bogdan, Eri, la orele 4 p. m. «umbrii partidului democrat din Iași s’au intrunit in localul Clubului. La întrunire a participat și d. G. G. Mironescu, ministrul Instrucțiunei publice, sosit­­ dimineața in loca­litate. O. N. Cananău, deputat, partidului democrat di­n Iași, la șeful luila, in cume­e prietenilor ieșeni, presanți­i­lui ministru, un fiu al Moldovei, care a învățat in §coa­nele Iașului. Aduce elogii d­lui Mironescu care a dovedit că pune mai pre­sus de interesele de par­tid interesele Țârei, dând comen­­­tul său guvernului prezidat de ilustrul om politic Take Ionescu. D. Cananău roagă pe d. ministru, care are prilejul de a studia ne­voile culturale aia ismului, să facă toate­­ forțările spre a se satis­are. Luînd cuvlntul, d. ministru mul­țumește d­lui Cananău și mem­brilor Clubului pentru primirea simpatică ce i-au făcut. Camp»s­­peie Iașului a fost violent atacat pentru faptul că a intrat in guver­nul Teke lonescu, d. Ministru spu­ne că nu poate fi vorba „trădare” a sa. Azi, la Iași, de a nu există clocotul patim­elor politice de l* Centru, atmosfera e mai senină și dreapta judecată mai puțin întunecată. Ce am trădat eu, se ’ntreabă d. ministru ? De­sigur nu Ț*r*. Am trădat o idee ? Nu. N’am­ tră­dat nici pe un șef politic, pe Ca­re'l au’l mai pe team umn a in ul­timul timp, când voia să facă din partidul poporului o facțiune re­voluționară, amenințare perma­nentă pentru cel mai suprem fac­tor constituțional. Cu toată di­sci­­plina de partid, nu puteam ad­mite ca G­ioana să fie d­nită in­certele dintre partide. Și­ apoi nu mi am părăsit șeful spre a trece la inamic. D. Take Ionescu tu partidul său colabora­se la guvern cu paridul d­lui ge­­neral Averi­stui și nu erau diver­gențe de păreri intre cei doi șefi. Trebuia să ne­ fac instrument de răzbunare in n­uinele d iar Ave­­reacu și A­getoiinul Dir erau probleme ire dte la or­dina zilei, reforma tkolorală, revizuirea re­formei financiare, legra thriilor, budgetul. lată de 68 n’am putut refuza concursul miu d-lui Tike louts, cu, pentru mîrunte considera­țiuni personale. Vorbind de programul n­oului guvern, d. Mironescu spune că in primul rend s’a su­spendat im­pozitul pe capiii 1 și crede că nici nu va mai fi atvoe de spirisrea lui. Numai in două țări, in Unga­ria și Italia, s’a încercat ace­st im­pozit, dar n’a dat rezultate, fiind neaplicabil și provocând gare turburări. Vom micșora cotele la carelalta impozite. Impozitul, zice d. ministru, e o viclorie cu otra­vă, cu care numai cu încetul tre­­bue să di­prin­dem organizasea con­tribuabilului. Scara impozitului pro­gresiv e acum prea aspri. Nu tre­bue să stârjenim produ­ți­a și st­anig­a națională, ci dimpotrivă, să ne promovăm, în privința reformei electorale, o vom lance cu mici modi­ficări de detaliu. Uimise de văzut ati­tudinea pir­­amentarilor din foasta majoritate asupra cărora se fac mari presiuni de către șefii ave­­­nscaț, ca să refuze sprijinul lor guvernului. Credem totuși că Par­lamentul, conștient­­ de rolul sus și de necesitatea națională a rea­­lizarei programului nostru, nu va urma indamnții celor interesați și dornici de răzbunare. Alt­fel, el riscă să­ moară odată cu fostul guvern. La diversa expunere­i d­lui mi­niștrii Mironescu a fost primită cu aclamațiuni IrsUellis. Alte cim­itiri D. Colonil V. Dim­ir­iu sem­nalează dini ministru starea de ruină in e­r­i se găsesc vasla bi­serici din Iași, monumerste isto­­rice cari ne vor­besi de glorii tre­cutului și-l roagă a lua măsuri d­e îndreptare. D. G. DimnesM vorbește de nevoile învățământului și mai ales de ale Universității ieșene. Răspunzînd, d. miniștrii spun că Universitatea din 1 așare as­tăzi un rol mai important d­­in trecut, de­o­re­ce e centrul cult tural a trei provincii, din care dr­ui m si tarii timp iadelungat in­­suficențe culturale străine. D. mi­nistru a luat înțelegere m di rect iar cu profesorii și va aduce toa­te întregirile Universitaței »oistre, prevăzând sumele necesare in bu­getisl viitor. Declarațiile d-lui Mironescu au fost subliniate cu f«rlunoase a­­p’auze. D. M. Negruzsi »dresează a­­râri d-lui min­stru, colegul său din S­nat. In urmă d. ministra s’a intre­­ți­nut cu membrii Clubului demo­crasat și asupra altor nevoi ala Iașului. ■ Masa de ia d. prefect P. Bogdan Sears, la orele 9, d. mici și, u a­luit mnsa la d. prefect P. Bog­dan, in tovărâșd următorilor in­vitați : N. Cauabău,­deputat, Gh. Las­car, președintele c­omisiuniei inU­­rimare. Anii: *! Ciur­ea prefect de poliție, Mihai Ni­gruszi șen«ît r, dr. Paul Ar­ghei pro­esor universitar, Alex. Popovîti profesor sanmr­sitar, Nice*. Crupenschi, Ti­tus Pa­tricii’, Bu­idi­f Suțu efor al ca­sei Sf. Spiridon, M­ini Bormo­vici.­­prișboliște al com­isiunei interi­mare, Gh. Dormn­see profesor și avocat, Victor Munteanu inspector al invățământului primar, Dimi­­trie Gr­ighs , rector al casai Sf. Spirt cor, Victor Lecca director *1 preț; cinici de jud ț. Printre cincieni d. Mirc­escu a întâlnit pe unii colegi ai sfii de la Liu­ul Nt­i­onal din lași. D. P. Begier, pafefiul da jud­ ț, ridica un toast n onoa rea d­iet mii istru »I­­ rstiutcț­ului, ru­­găndu’l să s­prijine doles­­ țele cub­at­e »ie­lașului. A răspuns d, M­n nean, mul­țumind și asigurând pe amici? $4 ... ..... / I in.8ec­esta m sa celebrează­­ trei săr­­­­bători, dintre care 2 religioase: ,C­i­­cumcisiunea D­imindai Ie: • Hr­stoe* gi „Bl. Vasili“, iar una popu­lară și fami­liară „Ansi^-joi,“. Despre tustrele vom trata aici, căt perm­it cadrai sau| ziar; 1] „Circui BiV si H^sâ sau Tăerea-im­­prejur a lui K­oistos“ s’a afeptuzt con­form legii mosaic«?,, a opta zi după naștere, adică la 1 Isingade, chiar in eslee din Vitlena, cumt i s’a pus gi nu­­mele de „I?ufe sau Mpriitor“ cum a fost enunțat de inger­­epoi s’a numit ș i „Hrfetbs sau Uns“ ce corespunde eb's’ak­aipiv -„Mesia“ț’ adică trimes gi sfipliți de Dumnezeu. .p­rin ungerea di­vină pentru măntuirea neamului orna­ Be»«. " .­­1­2] „SL V.aerîe, supranumit­­ țel mare“ și in­tr’adevăr că fi fost «aere, atăt prin vasta sa erad^sa, er« teolog, o<­rat­ir, fi'o’og fi’ó­­ of,Matematic, juris­­prudent gi­m«d­e­căt și prin faptela sala mai alea fi aotropiae.­­ Răsaut la 329 in Cevarsa Capado­­­­ciei (Asia), d'»t"’o familis nobilă gi bo­­­ gali, studia imami in familia ea, neoi­­ la Constantinopol și Atena, centru Col­­i tara! al lume! de iitunob Reintors­a*! ca s­ă profesă avoctura, apoi intrând ! in bțmr, pătră cu­«'­­ simțea, atras fp .'’j.ansft-BpîBfiațt'•tanűaf^iff?: *' Fu fundatorul vieții­ihonastirești, pentru care compusa „regulele sale monahale“, ci se observă și astăzi io monastiriie călugărești ortodoxe. V. Fiind un fxflelent oratir", in timpul unei Eețete și foamete, prin o etrălu­­șită predică, îonvinse pa bog*țideș­i pune la dispoziție magasineie lor cu grâu,pentru ind«s­tularea celor flîmăuzi dănd el insugi exemplu prin impârți­­­­rea averei sale cătră cei lipsiți; apoi ! inv?nță eșezăminte de oaritete, ospicii­­ pastru cărtoi și spital pentru bolnavi,­­ fiind el și palmul medic. Apără orto­­­­dox.si cu un zel neobos t contră erestei « tr­ene gi când impăratul arian Valens’l­­ ademeni apoi amenință a primi aria­­­­nismu­l, el rezistă­­ cu gerbicie, și cănd­­ că v­u sa teme de persecuțiile și bovi­­­turiie lui, și va m­>ri ca plăcere psa- ■ t­u adevăra’a credință. Ia fă la acest tizi caracter așa de ferm și car gilos, I împăratul cedă gil Săgă in pace, ba !­ilică fassu o di­ neție «netitudles filan­­ț­e­i tropice a aft­arului. Toți ajrgau să audă cuvăntăriie sale gi­i implorau să le cuvinte»e și cu totie că era suferind gi­­boinig^i dioă licee: ^Voiu face sa­m ma, care ! dic­ și­ nu mai are­ lapte, totuși pune țâța in gura copil­iui, ca să nu plin* 1 I Sftitul Va sile e­ra renumit și prin I omitiplete gi vgriat­ie su­ie scrieri dog­matice gi morule, omilii (preda) re; qu­e tBonehile, de­ r­e­c­earea Dimei, contra es­eticilor, 350 eristois giole­­s turghie, in toi­te sa mus*­că o pro­­­funida știință,­­mita cu un spii­t­ăn și elegant. Lui i se mai atribue și n iș­­te rugăciuni e »puse pentru nebuni­­i și indrăsiți (epileptici), cuar scute da I popor sub n­um­ele de: „Mol f tale lui­­ Sf. Vassie“ și despre ccre crede că 5 rostite asupra bolnavului da Enun­a ți preoți bătrâni și eri din sicși au o pu­tere­­ iraealoasă da vindecari. Meri Id 1 Isatarîai 379, plâns da toati iu­­ meu |i (5ua0s țâiă Jă *urmănt r­ăt I de creștini. căt și de păgăn* ?i iudei,­­ căci asupra tuturor­ și'a revărsat; bi­ I I nefacerle sale. De aceia Biser­ci pe Sf. Vasilel­or o­i­tează cu titlu : ^da­­maie dascăl el I șdsvărului, ds podtaba bisericii și a Ș îerarhilor și de lumină*or divin cl I universalei*. Ei âin prâpest cu loan I Gură de au­r și Gr­gorie To­­r­gal sunt I seel ^sfiiți Trei Ierarhi“, cerise ser­ Li­no! Romiul! in special alto frat­i optu obloaii de n­umbîs in ajunul, acului nou cu „aratul­­«ratai“ §S­chj­­m­neau­ ca „semănasa sau ea „phr gușorul“, obiceiu ca dotasrea dele stră­moșii noștri Romani. Românii începeau anoul nou («are consta­ dintuu’nt­f numai din 10 luni) ia cale d»H (prima s­) a lui Martie, adică la înec patai primări«!." Pentru agricultorii români, cari formau partea cea mai mare a popo­rului, de anul nou nu putea fi alt­ceva mai plăcut, și mai dorit de­cât enunțarea începerei aratului și urări pentru un seceriș mănos Prin secolul 7­ s. Hri, Numi Pom­pilira sa ai adaogă ie au încă 2 luni (Ianuarie și Februarie), ega că anul de 12 lui, incepându-an acum la 1 Ianuarie, când se strămută giobicerif aratului și semănatului da ia 1 Martie Anast obiceiu se păstrează și astăzi ,cu oerbiais de Români, cari i n aju­nul anului nou — deși nu mai vada, ca odinioară, la Insepatul primăvara­ d­­in toiul ércei — umblă cu aratul și semănatul, araci grâne și holda, „în pa u ca trestie, iu spin o» vrabia“ etc. c­a și cisa a’ar afla tot la ince­putul lui Maria obiceiu oara in­­ forma așezata nu se află la nici un­­ popor dimprejurul nostru. Conform asasini .obiceiu, prin unele localități, ge umb ä in ajunul anului nou cu arsturi chiar cu plugul tras de boi, împodobit frumos și prefă» sandu se a trage brazde iisă prin­­ zăpadă, arând și semănând, pornind­­ din b­ 38 și colindând. Sorcova introdusă ia o parte I­iersi, in locul semănatului, este de a 1 origină mai târzie. Terminând, urăm cetitorilor noș­tri „auri nou cu sănătate noroc și feric­re“. ■ Ezechil Expunerea d-lui Mironescu I Irităm Ianuarie «m—»I hoti'in— i» jplp^j —— I­I le însă gi ia comun­is 30 Ianuarie. 3] „Anul nou. Ziua anului a vesit f le cea mai mare parte din popoare;­­. dar toate* an este bravio ca o mere Eer,­­ bare de fimiiie, I INFORMAȚII ! LA EVENIMENTUL ADRESEA• CETITORILOR SAI, I CU OCAZIUNEA ANULUI I NI­U, TOATE URĂRILE I DE BINE. I D. M. Borcea, prim ajutor de prim * mar Însoțit da d un­ dr Jemand­ ma< I die șef locțiitor el orașului și dr. I Silberstein consilier comunal și mem­­­­bru in consiliul de l­igienă el oraga I Ini, a inspectat «h­­otelul Continen­­­­tal­gi toate dependințele până la căr­­ț ciuma Ștein din str» Cusb Vcdl, unde I e un gang cu o infecție­­ da ne« descrie ! ‘ S’a pas in vedere tuturor b­oala I m­ior­ Bă’să facă lăzi de gunoaie, să I bo menție gangul in permanență s­­ închis. Aceasta e ultima somație . In cas de neconformare se vor lua I­­ cele mai severe măsuri. 1. P. S. Mitropolitul­­ Pim­en ] fiind suferind de câte­va zile, nu va mai avea loc .la Palatul Miropolitan obișnuita recepție­­ de Anul Nou. Ministerul de interne a adrenet un ordin circular tnturori administrațiilor publica dia țar dsptadiate de acest minister, invitația’i de a întocmi in­ventării da intreaga avere mobilă și imobilă g a 6 ®­da era­ mai mare a­fecțiune de păstrarea bunurilor pu­blice gi­s ca autoritățile să prezinte ministerului o copia de pe inventar — s ~ imiță de marea oriiâ de combu­sti­b­l (pătură, țiței,­ Motorină), S(j„sr £ f0in*n«țst a teie £ refiat ministerelor da litera ® Ș» iu^strie și societite. 1 Distribuți ®“ e0î,e­ar ® Monopolul g« nesul in «?«“ í“r_a­ să dispună tri­miterea .­»■«*f*®* combustibil«ia n­ es­es ar­tist.tuțiunilor din Iași Partidul liberal și logodna princiară Reproducsm ca titlu de document următorul pasaj din ostatonul liberal „Viitorul“, asupra logodnei Principe­sei Mărioara: Logodna sărbătorită ieri este astfel un act familiar al Curților N­egare Română și Iugo­­slavă,[ca] totuși nu poate st» lase indiferente sufletele noastre. At­­ gigisa atențiune« comisiunei pen­tru judecarea negustorilor speculanți, asupra laptelui să lăptucia Kornfeld din Str. Păcurari, vis a-vis de cofe­tăria Vlădescu, a vândut astăzi frun­zele in loc de 2 fr, 50 b, cu 3 lei. Este o speculă gjira nu poate re*­miunea fără pedeapsă. w Carnet Sf. Vasi­le Sâmbătă 1 / 14 ianuarie 1922 Dl­i. Colonel Vasile Dimitriu, Va­­sila Diaga profesor, Vasile Buțureanu profesor universitar, Vasile Teodo­­reanu profesor, Vasile Popescu pro­fesor, Vasile Popovici, Vasila Agape institutor, Vasile Drăghici, Vasile Ie­rnand­, Maior Vasile Agip», Vasile Arsenis, dr Visile Boeesen, dr­ Vasile Bej n Vn’le Coatin, Vasile Cireș, Vibila Agifaioi, Vasila Cocas prof a­solf, Colonel Vasile Panopol, Vasile Gokesy, Vasile Jora, Vasili Ostapo­­vici, Vasile I. Radu, Vasile Vi­u, Va­sile B.Boesen, Vasile Dimitriu m­otor al Universităței din Cluj, Vasile Ns­ec Iau, dr Vasile Negel, Vasile Par­­cherea, Vasica Olfinescu, Preot, Vasi­­le Ionesca, Vasile Antoniade, Vasile Gorinou, Vasile Grigoraș, Vasile Mar­co, dr. Vasica Dimitriu ing. Vasile Sârghie, Visije C. Tomescu, etc Comisia 1 a dat in judeontsl fara­­ral Gros Kaizerman din Str. Uzinei pentru contrevenție Îi repausul Du­minical. Siguranța locală a luat măsuri, ca in fie­care noapte in tot timpul B&r* bftton­lor efi sa facă de către comi­sarul de serviciu oăta­t 0 razie prin diferite puncte ale orașului. î Cercetările pentru aflarea celor 5 indivizi, cara au intereat zilele tre­­­ute sfi pra de conacul d-lui G. Mag­nea din Roșcani, se­rio de către Compania de Jarda­rmi. Primăria locală, văzând abuzările făcute de homari, a constituit o co­­misiune compusă din d nii membri I. Zshărescu, dr. Bilberstein și Dim­ Bnder, care se vor intruni din ziua de 17 a. m. era 10 a m. in ’ocalul Primăriei, spre a stsbili prim­iria pentru hoinărit, ps case și etaj, după care se vor supune aprobărei comi­­siei Interimare. gămbrist 14 Ianuarie 1922 (Anul Nou Sf. Vasica), va avea lpoc in sa­loanele Societiței de Gimnastică un­ioare Bal Mascat șî Nemaecit, Costu­mat și Necostumat, cist de Cercul Culturii, Coral și Filantropic „Spe­ranța“. I­. Mironescu ministru de ins­­trucție a primit astăzi dimineață, la palatul Metropolitan unde este găzduit, pe membrii învățământul­­ui primar și secundar, pe d-n.A. Ciolan și Mezeiti profesori ai Con­servatorului de muzică, pe d. dr. C. Bacaloglu decanul fatuității de de medicină, d. I. Găvănescul di­rectorul Seminarului Pedagogic, pe d. Tr. Bratu rectorul Universită­ței etc. D. ministru a ascultat cu multă tragere de inimă toate doleanțele reprezentanților școalelor din Iași, făgăduind tot sprijinuul său. Ii P. S. S. Mitropolitul Fimen este puțin suferind, D sa este in căutarea d­lui dr. C. Bacaloglu,

Next