Evenimentul, februarie-martie 1922 (Anul 30, nr. 292-322)
1922-02-24 / nr. 292
ANUL AL XXX-lea No. 292 i A Șl «ATA UNIî^EA ,v .§rj|Mal partMalti iemocrat „Necinstiți și proști“ Calificativele acestea nu sunt date de noi. In cei 30 de ani de când apare. Evenimentul a fost totdeauna apreciat pentru moderațiunea tonului și limbagiului său, chiar in toiul celor mai vii fierbintele lupte politice. «Necinstiți și proști* le am luat din Viitorul și sunt adresate de oficiosul guvernului conducătorilor partidului național din Ardeal. Nu-i vorbă, Viitorul a avut episteza și mai tari. Așa, a numit „trădător“ pe fostul prim-ministru, d. Vaida-Voevod. Violența organului guvernamental este simptomatică. Știrile cari ne vin de peste Munți ne arată că situația electorală a guvernului in Ardeal și Banat este desperată. Curentul împotriva liberalilor este unanim. Miniștri cari s-au încercat să vorbească in întruniri publica au fost huiduiți chhiar de cetățeni aduși in sală de poliție și jandarmerie. In Ardeal este o puternică conștiință cetățenească. Acolo partidul liberal este și mai odios decât in vechiul regat, iar presiunile și ingerințele administrative n’au nici un efect. Un popor care nu s*a intimidat de asuprirea seculară a Ungurilor, își bate joc de amenințările agenților liberali, expediați cu duiumul peste Carpați. La toate încercările Jeantebașilor de a convinge pe alegătorii ardeleni să voteze cu guvernul, aceștia răspund in cor : „Lăsați-ne ’n pace; duceți-vă de unde ați venit ; noi avem domnii noștri“. Reflexul „succesului“ acestuia al propagandiștilor liberali dincolo apare astăzi in coloanele Viitorului, ce se numește „necinstiți și proști“ pe conducătorii partidului național cu carie. Ionel Brătianu a tratat timp îndelungat o colaborare in guvern, in timpul tratativelor, când șeful partidului spera să-și consolideze guvernul, d nii Vaida și Maniu ne erau nici „necinstiți, nici proști“, cu atât mai puțin „trădători“. Ba la aceste impertinențe până la faimoasa „Ardealul fără Ardeleni" nu mai e decăt un pas. Ionel Brătianu, in trecerea trenului, o fi văzut Ardealul, n’a cunoscut insă pe ardeleni. Cerbicia poporului român de peste Munți nu poate fi învinsă de despotismul guvernamental al d-lui Vintilă Brătianu, iar violențele de stil ale Viitorului sunt o dovadă că liberalii au perdut partida in Ardeal. Violența înseamnă slăbiciune. De pe acum partidul liberal mărturisește «’a fost învins, in lupta ce a dat’o pentru „cucerirea Ardealului*. Totuși necuviințele Viitorului nu sunt scuzabile nici prin campania electorală, când pasiunile sunt deslănțuite. Un fost prim- ministru al Țarei nu poate fi „necinstit și prost“. Și cine vorbește in numele cinstei și inteligenței ? Aceia pe cari P. P. Carp i-a pecetluit cu „Ferul roșu", pentru că nu sunt corecți in viața particulară și dezinteresați in viața publică ! Republica averescana „Sa nu’n aci chip cioplit...“ zice evanghelia. Toporul romin din vechiul regat își făcuse un idol cu chipiu și cioc, căruia i se închina și pe care îl adora. Aztăzi idolul a căzut in bucăți, iar din piedestalul lui n’a mai rmas nimic. Socialiștii au ținut o întrunire publică in Capitală, la care a luat cuvântul și fostul deputat Ilie Moscovici, de curând eliberat din închisoare. Fruntașul socialist a făcut, in ceea ce privește relațiile d-lui Averescu cu socialiștii, niște destăinuiri de toată nostimația. D. General plănuia revoluția, care să proclame republica românească, sub premitenția generalului. Par șeful partidului poporului cerea ca revoluția să o facă socialiștii, nu d'sa. Generalul Averescu e mai deprins cu reprimarea revoluțiilor și iu aceasta malime d. Ionel J Brătianu ii datorețte o eternă recunoștință. Se alesese și un comitet de patru pentru conducerea revoluției. Regretabil că d. Ilie Moscoviți n’a dat și numele celor patru. Mai târziu, generalul a luat puterea și f fără revoluție șî fără republică. De altfel, nici cu republica, ă. Averescu nu e original. Am mai avut „Republica de la Ploiești” a lui CandianO’Popescu, devenind in urmă general și aghiotant regal. După căderea de la putere,șeful partidului poporului iar s'a gândit la republică și redactase și un manifest către țară, dar d. Iancu Flondor la convins să nu’l mai răspândească. Cum generalul are un spirit mobil, cum in alegeri a pierdut terenul, trebue să ne așteptăm căt de Curând la o nouă republică averescana. parte. Pe lăsgă școli să se facă class speciale, unde să ne învețe industria casnică și lucrul de mână de fetele sătenilor, ca să și facă imbrămintea propie maieftină și mai durabilă de căt acea cumpărată de la orașe scumpă și proastă 3) Biserica să fie îngrijită cu deosebire, având clerul ei și cele trebuincioase slujbelor bisericești, pentru păstrarea credinței și a frumoaselor datina ^strămoșești. In a manifestai adresat orășenilor, li se făgăduește.. 1) Eftenirea traiului prin organizarea transporturilor, libertatea comercialui și intensificarea agricolă. 2) Ameliorarea stărei funcționarilor și pensionarilor, intre [altele statul creând economate [până la normalizarea economică, care să le procure alimente și îmbrăcăminte in condițiunile cele mai avantajoase lor [și minjei lor 3) îmbunătățirea soartei muncitorime. 4) Statul să-și constriască localuri propii pentru nevoile sale, teraonând clădirile particulare. . 5) Politica financiarăt Înțeleaptă, bazată pe economii și etărprrea abusurilor. <>) Domnia legilor pentru toți cetățenii țărei, fără deosebire de religie și naționalitate. Acum ,cetățenii să aleagă dintre toți candidații pe acei ,ce pot Îndeplini făgăduința,iar nu pe acei ce se făgăduesc câte in lună și in stele cu vorba demagogice, adică deșarte și nerealizabila, dar ținând seamă și da treantcl lor. Etechil -<&.leg'exî2. Ca ăt se apropia alegerile, cu atăt apar și manifestele ean mai bine sis fâgăduelile, ea candidezi feluritelor partide politice la fapte tâțenilor, cfte vor împlini, dacă vor fi aleșii lor. Ca să ne conformăm pi noi acestui chicein al pământului, ean mai bine zis a intregul cu univers, căci pretutindene sa întrebuințează, vom arăta cetățenilor cs va pute ia ca partidul democrat, ca representant al lor in sfatul națiunei, dacă va fi onorat cu încrederea lor. Ziceam dăunăzi, intr’im articol din acest ziar, intitulat „Inelul“, că partidul democrat, ia frunte cn sfin Cl. Tako [lotseeon — marele șeful om politic — se binue puternic pe gloriosul său trecut și furat ca Iul, ca nici un alt partid, cfind oristasolicită voturile cetățenilor; și cât de aici dănșii pot trage condușii și de ce ar fi capabil și in etare să facă și în viitor. Totuși specficism : In meniie ptni adresat sătenilor, li se făgăduește trei lucruri esențiale: 1) Împroprietărirea [să devină un lucru definitiv terminat in favoarea sătenilor, intr’un mod echitabil pentru toți. Apoi să se procureze estera ușurări din partea statului pentru cumpărarea de uncite agricole, pentru ca să intrare pământul gospodărește , iar [produsele pământului să se desfacă deci slobod, fără intervenția nimănui. a) Școala să fie la fie-care sat, pentru luminarea poporala și nori“ (gazde) la oraș» pentru „căminii de «nțeai ceri ar voi fi învețe mai .de 50 Bani Vineri 24 Februarie 1922 în FOSMAȚII Ministrul Justiției a transferat pe d. Eduard Pășcanu procuror la trib. Vaslui, la tribunalul Soroca, numind in locul său pe d. C. Disemi, substitui la acelaș tribunal, iar in locul acestui din urmă, pe d.... loan G. Brătiannu. Sunt transferări înainte de alegeri. Întrunire democrată la Ca Iara și Partidul democrat din Ialomița a ținut Miercuri o întrunire publică in Sala Codrut Marinesnu, la care au luat cuvântul d-nii: Mihail Cartacusino, fost ministru, V. M. Stanciu, fost prefect, N. Țopescu, fost ajutor de primar și Al Nițeeon, fost director de profectura. Oratorii au arătat rolul jucat de partidul democrat In realizarea idea îuul național și necesitatea de a fi sprijmit in alegeri. Se arată importanța Hetet ears are in fruntea sa pe d. Take Ionescu și pe d. N. Iorga, cel mai mare cărturar al mamului. Asistențe a subliniat dea cu aplauze pe oratori. Lista acestui partid este : la Banat d-nii V. N Stanciu, fost prefect, N. Țopsicu, fost ajutor de primar. La Cameră: Mihail Cantacuzino, foat ministru, V. N. Stanciu, fost prezect, N Țopescu, fost ajutor de primar, Al Nițescu, fost director de prefecturi și Mih Hușlescu, institutor. Maestrul Weingartner a primit invitația dnei Mărsescu, prezidental oderței simfonice „Gh. Ertesan“ din Iași, si dirijeze trei concerte simfonice extraordinare, sub auspiciile acestei societăți Un concert va fi dat la legi, iar celelalte două la Chișinău. La Iași, ilustrut artist va fi oaspetele dnei gi d lui Máriusán, iar la Chișinău a d lui Wladimir de Herza. Dl. Octav Sofien de la vatul poștelor din Chișinău, Inspectoa trecut ca Șef de Serviciu P. T. T. și Jud. Orfaei. Un mort Acesta e al doilea, căci a mai ținul in Teleorman. Cunoșteam și fost noi cazul de la Cogeasca, unde un invalid, partizan al averescanilor, a fost omorât de un cârciumar, partizan al liberalilor N’am exploatat acest caz din punct de vedere electoral, pentru că ne ziceam că se poate să n’aibă nici o legătură cu politica și cu alegerile. De aceea așteptam rezultatul anchetei judecătorești. D procuror Cerbu abia eri a plecat in cercetare. Iată insă că Mișcarea relevează cazul de la Cogeasca și afirmă că victima a murit de.. cord De unde știe Mișir cazaa ? A văzut actul medico-legal ? Și dacă l’a văzut, de ce nu la publicat ? Intervenția oficiosului guvernamental este suspectă Se vede că in moartea invalidului Postolache guvernul are nevoe de apărare, iar Mișcarea o face cu anticipație. De când se fac alegeri in țara românească, n’am avut morți Acesta era un privilegu numai al Ungariei. A trebuit să vină la putere frații Brătianu, cei setoși nu numai de putere, ci și de sînge, pentru ca să avem morți in campania electorală. In cazul special de la Cogeasca, vom fi fericiți dacă ancheta judiciară și actul medico-legal ne vor dezminți. Cerem insă ca și Mișcarea să se pronunțe numai pe temeiul acestora. Din Cernăuți se comunică că teroarea electorală e in toi și că candidații opoziției sunt șterși de pe liste. Patru civi didaturi ale „Partidului Poporului“ au fost anulate. Ministerul de finanțe a expediat legației noastre din Paris suma de 600 mii frânci francezi, negaseră ajutorului valutar la un număr de 700 de s tudiri cari urmează cursurile gșcaielor speciale, INSERȚII ȘI RECLAME 2 lei rândul Ud mimâr rechin Ili a B nii Alegători sunt Incunoștiința de a, părțile de alegători se distribue In fiecare zlle comisariate, deci sunt rugați a la rădioa pănă la 28 curent. Candidații partidului Democrat Lista No. 5 Senat In zilele de 1 și 2 Martie 1922 Gheorghe Lascar, fost primw. f °** "a*tor M. C Drocșineanu, .vo“" Ștefan A. Negruzzi, ,0" ,,or Lista No. O a.aan.exâ. Take Ionescu 1061 pras#dIn18 de a^n8i]i« Deculai Cananău, ,0*[ i,IM Mihhail Negruzzi, Jean Hefter, ziarist Mihai Burcea, ^" Bifons Herovanu, Petru P- Bogdan, [du .nici d, " Vota f i IltTDBZ-iTTXj in zilele de 5, 6 și 7 Martie 1922 Revoluționar dar cu socfileală tara» II Dar izbucni războiul europa««. In tlanul intrirei noastre s’a simțit dator să place în străinătate. Gamedlio n’a gândit, desigur, că rămâneau prea mulți doctori pe țapul bieților răniți. Dar n’a plecat numai din pricina asta. S’avea să vorbească, Occidentului, despre țara noastră. Și pentru că nu știe limba engleză a crezut că are chemare să vorbe escu la Londra. Unii vrăjmași spnageri n’a vorbit nimic. Eu cred insă că a vorbit. Și nici nu se poate să nu fi vorbit. A vorbit, mai latăl, cu birjarul care ia dua baajul la hotel. A vorbit cu portarul hotelului, cu chelnăriței hotelului: Mă rog, trebue să fi vorcu cineva. Altfel marfa de foame, ca banii tatălui, in buzunar, pe malurile Tawisei Când s’a încheiat pacea și când a fost sigur că că n’a mai rămas nici o rană da pansat, n’a întors și el in țară, plin de idei noui. Cam pa atunci capitala noastră era bântuită da cete de bolșevici unguri, nemți, ruși, și de alta spnreftoium cari destrăbălau muncitorimea neștiitoare, ațâțând-o la grevă și la alte fărădelegi, fostul medic de plasă iși freacă mâinile de bucurie : „Sau cina árasaiul ciocoii !. Nu mai am nevoie da ei!.. De acum trebuia să fiu un om nou!* Și omul nou a gi alergat, în petiția, să o înscriu in clubul comunist din Sfânta Ionici. Da, fie că-i ponegrise cineva că ar fi având sentimente românești, fie că a nemulțumit comitetul revoluționar pentru aft a „conferit“ cu portarii din Londra, in ioo să „confere“ cu cei din Berlin, olbul n’a vrut să*l primească printre membrii săi. Garton s’a chinuit el sa le demonstreze că nu a trăinat cu totul, că plasarea Inima