Evenimentul, februarie-martie 1922 (Anul 30, nr. 292-322)

1922-02-24 / nr. 292

ANUL AL XXX-lea No. 292 i A Șl «ATA UNIî^EA ,v .§rj|M­al partMalti iemocrat „Necinstiți și proști“ Calificativele acestea nu sunt date de noi. In cei 30 de ani de când apare. Evenimentul a fost tot­deauna apreciat pentru mo­derați­unea tonului și limbagiului său, chiar in toiul celor mai vii fierbintele lupte politice. «Necinstiți și proști* le am luat din Viitorul și sunt adresate de oficiosul guvernului conducători­­lor partidului național din Ardeal. Nu-i vorbă, Viitorul a avut epis­teza și mai tari. Așa, a numit „trădător“ pe fostul prim-ministru, d. Vaida-Voevod. Violența organului guvernamen­­tal este simptomatică. Știrile cari ne vin de peste Munți ne arată că situația electorală a guvernu­lui in Ardeal și Banat este des­perată. Curentul împotriva libera­lilor este unanim. Miniștri cari s-au încercat să vorbească in în­truniri publica au fost huiduiți chhiar de cetățeni aduși in sală de poliție și jandarmerie. In Ardeal este o puternică con­­știință cetățenească. Acolo parti­­dul liberal este și mai odios de­cât in vechiul regat, iar presiuni­le și ingerințele administrative n’au nici un efect. Un popor care nu s*a intimidat de asuprirea secula­­ră a Ungurilor, își bate joc de amenințările agenților liberali, ex­pediați cu duiumul peste Carpați. La toate încercările Jeantebașilor de a convinge pe alegătorii arde­­leni să voteze cu guvernul, aceș­tia răspund in cor : „Lăsați-ne ’n pace; duceți-vă de unde ați ve­nit ; noi avem domnii noștri“. Reflexul „succesului“ acestuia al propagandiștilor liberali dincolo apare astă­zi in coloanele Viito­rului, ce se numește „necinstiți și proști“ pe conducătorii parti­dului național cu cari­e. Ionel Brătianu a tratat timp îndelungat o colaborare in guvern, in timpul tratativelor, când șeful partidului spera să-și consolideze guvernul, d­ nii Vaida și Maniu ne erau nici „necinstiți, nici proști“, cu atât mai puțin „trădători“. Ba la aceste impertinențe până la faimoasa „Ardealul fără Arde­leni" nu mai e de­căt un pas.­­ Ionel Brătianu, in trecerea trenului, o fi văzut Ardealul, n’a cunoscut insă pe ardeleni. Cerbi­cia poporului român de peste Munți nu poate fi învinsă de des­potismul guvernamental al d-lui Vintilă Brătianu, iar violențele de stil ale Viitorului sunt o dova­dă că liberalii au perdut partida in Ardeal. Violența înseamnă slăbiciune. De pe acum partidul liberal mărturi­sește «’a fost învins, in lupta ce­ a dat’o pentru „cucerirea Ardealului*. Totuși necuviințele Viitorului nu sunt scuzabile nici prin cam­pania electorală, când pasiunile sunt deslănțuite. Un fost prim- ministru al Țarei nu poate fi „ne­cinstit și prost“. Și cine vorbește in numele cinstei și inteligenței ? Aceia pe cari P. P. Carp i-a pe­cetluit cu „Ferul roșu", pentru că nu sunt corecți in viața particulară și dezinteresați in viața publică ! Republica averescana „Sa nu’n­­­ aci chip cioplit...“ zice evanghelia. Toporul­­ romin din vechiul regat își făcuse un idol cu chipiu și cioc, căruia i se­ închina și pe care îl adora. Aztăzi idolul a căzut in bucăți, iar din piedes­talul lui n’a mai rmas nimic. Socialiștii au ținut o întrunire publică in Capitală, la care a luat cuvântul și fostul deputat Ilie Mos­covici, de curând eliberat din în­chisoare. Fruntașul socialist a fă­cut, in ceea ce privește relațiile d-lui Avere­scu cu socialiștii, niște des­tăinuiri de toată nostimația. D. Ge­neral plănuia revoluția, care să proclame republica românească, sub premitenția generalului. Par șeful partidului poporului cerea ca re­voluția să o facă socialiștii, nu d'sa. Generalul Aver­escu e mai deprins cu reprimarea revoluțiilor și iu a­­ceasta malim­e d. Ionel J Brătianu ii datorețte o eternă recunoștință. Se alesese și un comitet de patru pen­tru conducer­ea revoluției. Regre­­tabil că d. Ilie Moscoviți n’a dat și numele celor patru. Mai târziu, generalul a luat pu­terea și f fără­ r­evoluție șî fără re­publică. De altfel, nici cu republi­ca, ă. Averescu nu e original. Am mai avut „Republica de la Ploi­ești” a lui CandianO’Popescu, de­­venind in urmă­­ general și aghio­tant regal. După căderea de la putere,șeful partidului poporului iar s'a gândit la republică și redactase și un manifest către țară, dar d. Iancu Flondor la convins să nu’l mai răspândească. Cum generalul are un spirit mobil, cum in alegeri a pierdut terenul, trebue să ne aș­teptăm căt de Curând la o nouă republică­­ averescana. parte. Pe lăsgă școli să se facă cla­ss speciale, unde să ne învețe indus­tria casnică și lucrul de mână de fetele sătenilor, ca să și facă imbră­­mintea propie mai­eftină și mai du­rabilă de căt acea cumpărată de la orașe scumpă și proastă 3) Biserica să fie îngrijită cu deo­sebire, având clerul ei și cele trebu­incioase slujbelor­­ bisericești, pentru păstrarea credinței și a frumoaselor datina ^strămoșești. In a manifestai adresat orășenilor, li se făgăduește.. 1) Eftenirea traiului prin organi­zarea transporturilor, libertatea co­­mercialui și intensificarea­­ agricolă. 2) Ameliorarea stărei funcționa­rilor și pensionarilor, intre [altele statul creând economate [până la nor­malizarea economică, care să le pro­cure alimente și îmbrăcăminte in con­­di­țiunile cele mai avantajoase lor [și minjei lor 3) îmbunătățirea soartei munci­torime­. 4) Statul să-și constriască localuri propii pentru nevoile sale, teraonând clădirile particulare. . 5) Politica financiarăt Înțeleaptă, ba­zată pe economii și etărprrea a­­busurilor.­ <>) Domnia legilor pentru toți ce­tățenii țărei, fără deosebire de religie și naționalitate. Acum ,cetățenii să aleagă dintre toți candidații pe acei ,ce pot Înde­plini făgăduința,­­iar nu pe acei ce se făgăduesc câte in lună și in stele cu vorba demagogice, adică deșarte și nerealizabila, dar ținând seamă și da treantcl lor. Etechil -<&.leg'exî2. Ca­­ ăt se apropia alegerile, cu a­­tăt apar și manifestele ean mai bine sis fâgăduelile, ea candidezi feluri­telor partide politice la fap­te tâțe­­nilor, cft­­e vor împlini, dacă vor fi aleșii lor. Ca să ne conformăm pi noi acestui chicein al pământului, ean mai bine zis a intregul cu univers, căci pretu­tindene sa întrebuințează, vom arăta cetățenilor cs va pute ia ca partidul democrat, ca representant al lor in sfatul națiunei, dacă va fi onorat cu încrederea lor. Ziceam dăunăzi, intr’im articol din acest ziar, intitulat „Inelul“, că par­tidul democrat, ia frunte cn sfin Cl. Tako [lotseeon — marele șeful om politic — se binue puternic pe glo­riosul său trecut și furat ca Iul, ca nici un alt partid, cfind orista­­soli­cită voturile cetățenilor; și cât de aici dănșii pot trage condușii și de ce ar fi capabil și in etare să facă și în viitor. Totuși spec­ficism : In meniie ptni adresat sătenilor, li se făgăduește trei lucruri esențiale: 1) Împroprietărirea [să devină un lucru definitiv terminat in favoarea sătenilor, intr’un mod echitabil pen­tru toți. Apoi să se procure­ze ester­a ușurări din partea statului pentru cumpărarea de uncite agricole, pen­tru ca să intrare pământul gospodă­rește , iar [produsele pământului să se desfacă deci slobod, fără interven­ția nimănui. a) Școala să fie la fie-care sat, pen­tru­­ luminarea poporala­ și nori“ (gazde) la oraș» pentru „cămi­nii de «nțeai ceri ar voi fi învețe mai .de­ 50 Bani Vineri 24 Februarie 1922 în FOSMAȚII Ministrul Justiției a trans­ferat pe d. Eduard Pășcanu procuror la trib. Vaslui, la tri­bunalul Soroca, numind in lo­cul său pe d. C. Disemi, substitui la acela­ș tribunal, iar in locul acestui din urmă, pe d.... loan G. Brătiannu. Sunt transferări înainte de alegeri. Întrunire democrată la Ca Iar­a și Partidul democrat din Ialomița a ținut Miercuri o întrunire publică in Sala Codrut Marinesnu, la care au luat cuvântul d-nii: Mihail Carta­­cusino, fost ministru, V. M. Stanciu, fost prefect, N. Țopescu, fost ajutor de primar și Al Nițeeon, fost director de profectura. Oratorii au arătat rolul jucat de partidul democrat In realizarea i­­dea îu­ul național și necesitatea de a fi sprijm­it in alegeri. Se arată importanța Hetet ears are in fruntea sa pe d. Take Ionescu și pe d. N. Iorga, cel mai mare cărturar al mamului. Asistențe a subliniat dea cu aplauze pe oratori. Lista acestui partid este : la Banat d-nii V. N Stanciu, fost prefect, N. Țopsicu, fost ajutor de primar. La Cameră: Mihai­­l Cantacuzino, foat ministru, V. N. Stanciu, fost pre­zect, N Țopescu, fost ajutor de pri­mar, Al Nițescu, fost director de pre­fecturi și Mih Hușl­escu, institutor. Maestrul Weingartner a primit in­vitația dnei­­ Mărsescu, prezidenta­l oder­ței simfonice „Gh. Ertesan“ din Iași, si dirijeze trei concerte sim­fonice extraordinare, sub auspiciile acestei societăți Un concert va fi dat la legi, iar celelalte două la Chișinău. La Iași, ilustrut artist va fi oaspetele d­nei gi d lui Máriusán, iar la Chișinău a d lui Wladimir de Herza. Dl. Octav Sofien de la vatul poștelor din Chișinău, Inspecto­a trecut ca Șef de Serviciu P. T. T. și Jud. Orfaei. Un mort Acesta e al doilea, căci a mai ținul in Teleorman. Cunoșteam și fost noi cazul de la Cogeasca, unde un invalid, partizan al averescanilor, a fost omorât de un cârciumar, partizan al liberalilor N’am exploatat acest caz din punct de vedere electoral, pentru că ne ziceam că se poate să n’aibă nici o legătură­ cu politica și cu alegerile. De aceea aștep­tam rezultatul anchetei judecătorești. D procuror Cerbu abia eri a plecat in­­ cercetare. Iată insă că Mișcarea relevează ca­zul de la Cogeasca și afirmă că victima a murit de.. cord De unde știe Miș­ir cazaa ? A văzut actul medico-legal ? Și dacă l’a văzut, de ce nu l­a publicat ? Intervenția oficiosului guvernamental este suspectă Se vede că in moartea invalidului Postolache guvernul are ne­­voe de apărare, iar Mișcarea o face cu anticipație. De când se fac alegeri in țara ro­mânească, n’am avut morți Acesta era un privileg­u numai al Ungariei. A tre­buit să vină la putere fr­ații Brătianu, cei setoși nu numai de putere, ci și de sînge, pentru ca să avem morți in cam­­­pania electorală. In cazul special de la Cogeasca, vom fi fericiți dacă ancheta judiciară și actul medico-legal ne vor dezminți. Cerem insă ca și Mișcarea să se pronunțe nu­mai pe temeiul acestora. Din Cernăuți se comunică că teroarea electorală e in toi și că candidații opoziției sunt șterși de pe liste. Patru civi did­aturi ale „Partidului Po­porului“ au fost anulate. Ministerul de finanțe a expediat legației noastre din Paris suma de 600 mii frânci francezi, negaseră aju­torului valutar la un număr de 700 de s tudir­i cari urmează cursurile gșcaielor speciale, INSERȚII ȘI RECLAME 2 lei rândul Ud mimâr rechin I­li a B nii Alegători sunt Incunoștiința d­­e a, părțile de alegători se distribue In fiecare zl­le comisariate, deci sunt rugați a la rădioa pănă la 28 curent. Candidații partidului Democrat Lista No. 5 Senat In zilele de 1 și 2 Martie 1922 Gheorghe Lascar, fost primw. f °** "a*tor M. C Drocșineanu, .vo“" Ștefan A. Negruzzi, ,0" ,,or Lista No. O a.aan.exâ. Take Ionescu 1061 pras#dIn18 de a^n8i]i« Deculai Cananău, ,0*[ i,IM M­ihhail Negruzzi, Jean Hefter, ziarist Mihai Burcea, ^" Bifons Herovanu, Petru P- Bogdan, [du .n­ici d, " Vota f i IltTDBZ-iTTXj in zilele de 5, 6 și 7 Martie 1922 Revoluționar dar cu socfileală tara» II Dar izbucni războiul europa««.­­ In tlanul intrirei noastre s’a sim­­­țit dator să place în străinătate. Ga­medlio n’a gândit, desigur, că rămâ­neau prea mulți doctori pe țapul bieților răniți. Dar n’a plecat numai din pricina asta. S’a­vea să vorbea­­scă, Occidentului, despre țara noas­tră. Și pentru că nu știe limba en­gleză a crezut că are chemare să vor­­be escu la Londra. Unii vrăjmași spnageri n’a vorbit nimic. Eu cred insă că a vorbit. Și nici nu se poate să nu fi vorbit. A vorbit, mai latăl, cu birjarul care i­a dua ba­ajul la hotel­. A vorbit cu portarul hotelului, cu chelnăriței­ hotelului: Mă rog, trebue să fi vor­­cu cineva. Altfel marfa de foame, ca banii­­ tatălui, in buzunar, pe malu­rile Tawisei Când s’a încheiat pacea și când a fost sigur că că n’a mai rămas nici o rană da pansat, n’a întors și el in țară, plin de idei noui. Cam pa atunci capitala noastră era bântuită da cete de bolșevici un­guri, nemți, ruși, și de alta spnreft­­oium cari destrăbălau muncitorimea neștiitoare, ațâțând-o la grevă și la alte­ fără­de­legi, fostul medic de pla­să iși freacă mâinile de bucurie : „Sau cina árasaiul ciocoii !. Nu mai am nevoie da ei!.. De acum trebuia să fiu un om nou!* Și omul nou a gi alergat, în petiția, să­­ o înscriu in clubul comunist din Sfânta Ionici. Da, fie că-i ponegrise cineva că ar fi având sentimente românești, fie că a nemulțumit comitetul revoluționar pentru aft a „conferit“ cu portarii din Londra, in ioo să „confere“ cu cei din Berlin, ol­bul n’a vrut să*l pri­mească printre membrii săi. Garton s’a chinuit el sa le demonstreze că nu a trăinat cu totul, că plasarea Ini­ma

Next