Evenimentul, aprilie-iunie 1922 (Anul 30, nr. 323-389)

1922-06-10 / nr. 373

< ­ A­N TIL AL XXX-lea No. 373 IAȘI FIATA UNIREA irtás ii irfidülu» ienocraf ȚflRflNIZMUL Un colaborator al Adevărului, ocupîndu-se de partidul țărănist din Româniai ajunge la concluzia că acest partid va fi democratic și conservator, sau... nu va fi. A­ceasta ca teorie. Autorul articolu­lui nu «xaminează insă chestiu­nea dacă­­răniștii noștri cores­pund, in actuala lor organizare, acestui scop politic. Imediat după război, au apărut și in noi formațiuni politice, cari neavind un substrat social bine defenit, s’au dovedit efemere. Așa a fost averescanizm»­, partid nou, compus din elemente cari au a­­partinut, dar au fost eliminate, din partidele vechi. Ele au fost atrase de popularitatea unui general, ca­pabil un război și iu «le milităriei, dar absolut fără nici o aptitudine politică. Nici un program, nici un crez nu anima această improvi­­zație de strînsură. Soarta aspres­i­eanizmului se cunoaște. Acelsș lucru se petrece cu ță­­rănizmul. Acest partid se zbate in durerile facerii și cum are prea multe moașe, uneia cu diplomă, altele numai empirice, fătul va remâne cu ombilicul netăiat. La conducerea partidului țără­nist sunt elemente foarte dispari­te: d-mi. C. Stere și dr. N. Lupe, cari vin de la liberali, d. S. Mi­­hedinț, sare p­eacă, se zice ca avangardă, de la d. Al. Marghi­loman și ia sfârșit d-nii I. Miha­­lache, Virgil Madgearu, Gr. Zami­­an, I. Rădușanu și alții, cari in adevăr sunt „oameni nuoi“. în­tâmplarea i-a strâns la un loc și acum se fac incercări desperate dar inutile da a se versele mentalități pe armoniza di­cari le re­­prezintă acești fruntași și șefi. Până acum, acela care s’a im­pus ca conducător, ori măcar a imprimat mișcării mentalitatea sa e dr. Ximon. Și această mentalita­te e de revoluționar. N’aveți de­cât să citiți ziarul Aurora. To­nul acestui ziar oficios nu­­ diferă intru nimic de al organelor co­muniste. De alt­fel însuși princi­piul luptei de clase, admis și de elementele moderate in cap cu d. I. Mihalache, este revoluționar. Care e rostul unui al doilea partid de clasă, pe lîngă cel so­cialiat ? Țărănimea a fost împro­prietărită, deci nu mai are nici o revendicare socială ; țărănimea posedă dreptul de vot, deci nu mai are nici o revendicare politi­că. In toate țările din lume, ță­rănimea e un ele­ment conserva­tor și antirevoluționar, in­căt par­tidul d-lui Lupu e o mișcare fac­tice, care mai­­ curând sau mai târziu va avea soarta averesca­nizmului.* * * Acum țărănizmul din rrgat vo­­ește să se lățească și in provin­ciile alipite, in Ardeal există singură formațune politică, care o reprezintă întreg poporul de pes­te Marth partidul național român, cu un program democratic, ce ti­ne seamă de toate nevoile timpu­lui. Atunci de ce s’ar duce lupta de clase in Ardeal, unde sunt a­­teitea minorități etnice și deci e­­lementul românesc n’ar trebui di­vizat ? Cel puțin in Basarabia exista un partid țărănist, mult in­­fluintat de revoluția rusească, îna­inte da a apare o atare organiza­re in vechiul seflist. S’a ținuit un congres la Bucu­rești, acum un altul e anunțat la Cernăuți,­­dar ssantem siguri că si­tuat’8 in partidul țărănist tot nu se va clarifica, pentru că nimic artificial nu se­­ poate consolida. Țărănizmul, care azi e o modă, nu poate deveni o speranță. El nu va fi izbutit decăt să tulbure inutil apele politicei rom­înești. Mareșalul Fruchtt d'Esperey despre Familia noastră Regală Mareșalul Franchet d'Esperay, reprezentantul Franței la serbă­rile nuntei regelui Alexandru a făcut următoarele declarațiuni ziarelor noastre : „Frința este fericită văzăm­ că se unesc și mai strâns rela­­țiile­ Iugoslav­iei și României; pentru România, Franța a avut in­totdeauna o mare dragoste, de multă vreme manifestată. Pentru Iugoslavia prietenia Fran­ței a devenit m­ai puternică in timpul răsboiului și pentru că regele Alexandru e foarte iubit la noi. In Romania am venit pentru întâia oară in Noembrie 1918, după retragerea germani­lor cari au furat totul din țara voastră. Am găsit Bucureștii fără alimente cari i'au fost fu­rate de germani. Peste puțin timp am avut bucuria că cunosc pe Regele Ferdinand, pe regina Ma­ria și pe cele două principe­se Regina e foarte iubită in Franța pentru calitățile sale fizice și in­telectuale , principesele dease­­­meni. Regele Ferdinand e e emirat in la noi pentru că s’a identi­fest­­ cu poporul român, pe care noi il iubim atât de mult. De aceta de altmintrerea regele Ferdinand nu este, iubit in Austria și mai ales in Germania. Ex-impăratul Wihelm a cre­zut că regele Ferdinand a rămas german, și regele vostru arată că e român și Frință i a dat dreptate. Cuceritorul Pe când d. George Mârzescu era primar al Iașului, iar d an­ M. Tomida și C. Teme, ajutoare, șe­ful liberalilor ieșeni a avut prile­jul să se convingă de principiile (?) edilitare ale d­lui Tom­a și de mo­dul cum știe să le aplice. Princi­piile acestea le cunoaștem și noi și iu curând ne vom face o dato­­rie cetățenească să le ia fața opiniei publice, desvăluim că să se vadă pa mâna cui a încăput astăzi gospodăria comunală. D. Mârzescu nu dorea primar pe d. Toma, dar i s’a forțat mâna, in cât astă­zi șeful agenților electo­rali apare in ipostisul de cuceri­­tor. Au fost învinși d-nii Eug He­rovanu, Oswald Racoviță, D. Dimi­­triu, Iustin Adace, oameni cari tră­­esc din munca lor, nu din politică și au năvălit la primărie lipta de paraziți ai clubului liberal, in cap cu d. Tom­a. 50 Bani Aceasta a­rnsă o chestiune in­ternă a partidului liberal, care in­teresează puțin opinia publică. „ Ceea ce­ o îngrijorează e că inte­ I­resale orașului au fost încredințate * unor elemente gălăgioase, saci și la nave s catificate, al căror ideal e arivizmul cu ori­ce preț. * *? Din spirit de oporttinizm, unele ziare fără partid și fără credinți politice acordă osra-cara credit d-lui Tom­a și i vestesc grandiosul său program edilitar, menit să os­­tenească traiul și să faci fericirea ieșenilor. Mai modest, Mișcarea, oficiosul liberal, păstrează un mu­­fizm prudent, ca să nu aibă decep­ții. Noi, cari nu suntem obligați la nici un fel de menajamente și nu urmărim „să ne punem bine“ cu puternicii zilei, suntem francamente ostili nouei administrații comunale și viitorul va arăta că avem drep­tete. * *. . * in noua comisiune interimară fi­u­­gurează și o „cadră veeha“ , d­­­. Scebai. Dar de la început i se dă un brevet de incapacitate. D. Scobai va fi ajutor de primar fără atribuții, adică va fi pus in imposibilitate de a exercita un con­trol asupra gest­inei colegilor săi. in schimbul acestei... complicități, i se va servi salarul și «floare și vre­o trăsură a primăriei ca să se dusă la lecțiile sale. Faptul e caracteristic pentru men­talitatea celor cari au cucerit pri­măria, nu numai împotriva opiniei publice, dar chiar împotriva voinței elementelor serioase și cinstite din partidul liberal, și acum să fim cu ochii in patru ! Domnița care a plecat La Belgrad s’a celebrat evi Joi ci­tstoria Regatul Bărbilor, Croaților și Slovenilor cu frumoasa Domniță Mă­riseră a Bossoaiei. Cu­ t a fost Dânsa și este de dragă poporului român, se vede și din Borneoarta pe vara la plecarea din București, Principesa Mărioara a a­­dresat’o primului ministru, in reali­tate Țărei, de la care’fi iea­re­­msa ban București 7 Iunie D-le Preșidinte al Consiliului, „Neaumăr*tine i*arisam­Biri da dra­goste și daruri osm­ Ml s’au adus cu prilejul căsătoriei Mele cu M. S. Re­gele Alexandru al Serbilor, Croaților și Slovenilor, M’au mișcat până in adâncud suflriului. fi In dorința ca mulțumirile Mele să plângfi la tinoare, vă rog pe Domnia­ Voastră să bine­voiți a fi interpretul se ut­rasBts’or Mele de vie și travn!«* rea îînoștință. Voi m«i rog să arătați tuturor că oricât Mi agi închina în­treaga viață pentru binele și ferici­rea Bon«! Mela petrii, o parte a inimei Mele va rămâne pururea le­gată de buca țață unde oeârmneae iubiții Mei părinți și unde am trăit înconjurată de atâta, dragoste și prietenie. Mângâierea Mea In aceste clipe Însemnate este că, părăsind casa părintească, merg într’o țară vlai­ă care a dat Doamne vrednica vestiți­lor Voavosi Neagoe Besarsk­­i, Petru Bareg, și cu care Țara Românească a luat in totdeauna d­­e mai bune­gături de prietenie, trecând prin ier a­­celeași greutăți și luptându-se cu a­­ceiași dușmani până ca au ajuns într’o luptă comună la deplina unitate na­țională. Ca un somn statornic de duioasă amintire și mulțumită însemnatului dar ce Mi-a făcut Banca Naționa­lă a României, am hotărât înființa­rea unui fond la Casa Școalelor din Sâmbătă 10 Iunie Î9%% ♦ INSERȚII ȘI RECLAME ?&wtd= U» ftamic ued­bt­­ Im I București, in sumă da un maica lai in ranta română din venitul căreia si ea toarde câte 10 ajutoare de 5.000 lei In fiacere an la zece eleve meri­­toase și lipsite de mijloace din șco­lile profesionale de fete din întreaga țară potrivit regulamentului pe Mi­ss va Eüpntie spre aprobare. Vă rog să primiți, Domnule Preșe­dinte al Geneiliorii, expresiunea sen­timentelor Mele de afecțiune, " MARIA Principesă a României București, 4 Iunia 1922! lașul decorat ? Se pare că vizită pe care a făcut o ministrul Franței la Iași. Va avea urmări plăcute pentru noi. In prim­ul rând și aceasta trebui să ne umple inima noastră de ieșeni, aflăm că in urma intervențiilor d-lui Daesohner pe lângă mareșalul Franchet d’Reperey, care actual­mente se află la Belgrad ca reprezentant al Franței la serbările căsă­toriei regelui Alexandru, se vor face mijlocirile necesare pentru decora­rea orașului Iași, pentru decorarea acestui oraș de jertfă, in timpul resboiului, cu crucea de resboi. Orașul sacrificiilor merita mai de mult această cinste. Împrejurări diferite sau o uitare, au făcut să tre­acă a­sta timp, fără ca lașul să fie decorat. Festivitatea ar avea loc atunci in Piața Unirea, care vă căpăta o decorare specială și suntem siguri, dintre cele mai splendide. Banchetul oferit de Comuni­ta «lăuta si talsietiltai datad­at* • — Asistenta și cuvântările rostite —­ După elegantul banchet dat da „Lutsiia“, a urmat ern banchstul dat de ooram­ă in onoarea d­lui Daesahner oara prin cuvăntărire rostite a luat chiar proporții grandioase, a Banchetul a avut los in sala de sus restaurantului Traian, după un mami bogat și blue servit Au luat pastei d Daesehner, d-nii Eugen Herova­n, c Autonom Geor­­gescu, prefect de poliție, generalii Zadik, Ghemileasip, Tomoroveanu șS Sava Goin, d nii Ion Găvăneacul, cu Ionel Barca, O. Tafrali, Ion Bornea, Traian Brattn, Paul Bujor, dr. Emil Pușcăria, Vasile Boțureanu, N. Șer­­ban, dr. Gh. Dem­etriade, dr. C. Ba­­ci­oglu, profesori universitari, Gri­­gorie Kessle, Eugen Fetit, Albert Ghige, Conat­ Meissner, colonel Tal­­lea, I. Sibi, Vasiliu Voina, Rudolf Sațu, Valeriu Bulgari, M Gheorghin, I. Bantaș, Alex. Coro», prim procuror d. de Monicault, Gh. Sectara, direc­tor c. f r., Athi Ath, Gheorghin, Osvald Racovitsă, Xenophon Erariide d. da Dibonville, Grigora Teodora, Ion Popovici, preot Iordășinescu,­­ D. Engen Herovani rădică un inăl­țător teaet și salută pa distinsul o»lope, in m­aneta Iagului. Iașul—spune președintele comisiei interimare, a fost in totdeauna lea­gănul dragoste! pentru Frisța In trecut ne am echipat la eultura franceza, limba generosului popor era gi a noastră ; in școli ne indelst­­uioeem on autori francezi , aveaa în Iași o mare Colonia francesă. Iașul era sufletul dregoatei pentru Franța. Era o epocă frumoasă. A urmat o epocă mai puțin caracteristică, dar cănd a isbucnit marele resboi pentru drepturile popoarelor, în Iași el a concentrat dragostea întregului po­por român, pentru gloria poporului franșez și n­uatra armată francezi și-au vărsat generos sângele alăturea de bravii noștri soldați Și acum in urmă a venit pacea care din nou a aosen­­tnat legătura atrăină Intre ambele popoare, unite pe veci intr’o dragosta comună. Cuvântarea d­ini Heszovann ce on­gren Ba poate rezuma in căteva cu­vinte, a produs o impresie adâncă și a mișcat pe d. Daelshnst până la lacrimi. După os inshnift pentru oaspe, d. Herovann anunță că azi se serb­eză căsătoria Principalai Mărioara și in­­ochină pentru tănfira pereche și di­nestia—stroi zice d. Herovann—ferici­­rea lor — și fericirea noastră. Dl. Daesohner cu o vădită emoție zise că e grea a reapunda la o cu­vântare atât de frumoasă, ea ea a ros­tu­ft de primarul orașului. Amintește de rolul Iașului in timpul reabolului și spune că au fost multe zile la Paris cănd francezii nu ne interesau da­căt de știrile din Iași. Dragostea intre ambele popoare va trăi pentru oi este an su­flet și o rasă. Să strin­gem­ legăturile căt mai mult. 4 In Ca­pitală se pot vedea de toate, dar ni­­căici ca In Iași nu am putut să-mi dau seama mai bine de suflatul po­porului român! Am găsit o muncă intelectuală intensă, cu mii de stu­denți. Profesorii au acama ei inauși putința de a și complecta cunoștințele nu de la alții, dar din însuși cultura poporului român. Am fost striați constatând munca miilor de studenți. Viitorul Iașului va fi din ce in ce mai frumos Țara romăne a fost a tre­cut prin clipe grele­ dar o așteaptă un strălucit viitor, mulțumește po­poralul sen, al mancei ce depune, al culturei sale și al armatei sale glo­rioase apărătoare a patriei. Azi prin căsătoria da la Belgrad, atât de bine văzută in Franțe, simen­teazâ noi legături de vitilitate pan­tru poporul român, care poata conta pe dragostsc marea crescindă a po­porului francez. Tarmină certind ca asistența să ii unească ,cn strigatul­­ „Tru­ssoă Ro­mânia“. Asistența ovsționează pe d. Dass­ Chner, Dl. Paul Bajor amintește de cul­tura franceză de cara e’a adăpat in­telectualitatea română, dar nu trebaa uitată dragostea țărănimei noastre care In antele sale sufletești cunoaște această dragoste. Dl. Kessim intr’o brilantă provora­­țîe constată cu o vre­mnnțut spre­va­­nirea Sn Iagi a ministrului Franței, vizită pe cara ieșenii nu o vor uita, mai alea că este pentru întâia oară cănd un ministru francez vine in Iași și Își exprimă convingerea el nu va fi pentru ultima oară. In entuziasmul general, d Daesehner iși ia angejimantul de a veni cit mai des la Iași. In convorbiri plăcute au trecut două ore, d. Daeeh­ner despărțindu-sa cu greu de ieșeni! Iată și meni­ul servit: Tsnioe, Meatlca, Olivas Beurrc frais, Radis, Sardines de Nantes Omelette aux champignons Haricots verts, oroutons Ponlets rotla, Pommes nonveiisa Saladé Frontages Fraises Vius, café, llquenra,

Next