Evenimentul, aprilie-iunie 1922 (Anul 30, nr. 323-389)
1922-06-10 / nr. 373
< AN TIL AL XXX-lea No. 373 IAȘI FIATA UNIREA irtás ii irfidülu» ienocraf ȚflRflNIZMUL Un colaborator al Adevărului, ocupîndu-se de partidul țărănist din Româniai ajunge la concluzia că acest partid va fi democratic și conservator, sau... nu va fi. Aceasta ca teorie. Autorul articolului nu «xaminează insă chestiunea dacărăniștii noștri corespund, in actuala lor organizare, acestui scop politic. Imediat după război, au apărut și in noi formațiuni politice, cari neavind un substrat social bine defenit, s’au dovedit efemere. Așa a fost averescanizm», partid nou, compus din elemente cari au apartinut, dar au fost eliminate, din partidele vechi. Ele au fost atrase de popularitatea unui general, capabil un război și iu «le milităriei, dar absolut fără nici o aptitudine politică. Nici un program, nici un crez nu anima această improvizație de strînsură. Soarta aspresieanizmului se cunoaște. Acelsș lucru se petrece cu țărănizmul. Acest partid se zbate in durerile facerii și cum are prea multe moașe, uneia cu diplomă, altele numai empirice, fătul va remâne cu ombilicul netăiat. La conducerea partidului țărănist sunt elemente foarte disparite: d-mi. C. Stere și dr. N. Lupe, cari vin de la liberali, d. S. Mihedinț, sare peacă, se zice ca avangardă, de la d. Al. Marghiloman și ia sfârșit d-nii I. Mihalache, Virgil Madgearu, Gr. Zamian, I. Rădușanu și alții, cari in adevăr sunt „oameni nuoi“. întâmplarea i-a strâns la un loc și acum se fac incercări desperate dar inutile da a se versele mentalități pe armoniza dicari le reprezintă acești fruntași și șefi. Până acum, acela care s’a impus ca conducător, ori măcar a imprimat mișcării mentalitatea sa e dr. Ximon. Și această mentalitate e de revoluționar. N’aveți decât să citiți ziarul Aurora. Tonul acestui ziar oficios nu diferă intru nimic de al organelor comuniste. De altfel însuși principiul luptei de clase, admis și de elementele moderate in cap cu d. I. Mihalache, este revoluționar. Care e rostul unui al doilea partid de clasă, pe lîngă cel socialiat ? Țărănimea a fost împroprietărită, deci nu mai are nici o revendicare socială ; țărănimea posedă dreptul de vot, deci nu mai are nici o revendicare politică. In toate țările din lume, țărănimea e un element conservator și antirevoluționar, incăt partidul d-lui Lupu e o mișcare factice, care mai curând sau mai târziu va avea soarta averescanizmului.* * * Acum țărănizmul din rrgat voește să se lățească și in provinciile alipite, in Ardeal există singură formațune politică, care o reprezintă întreg poporul de peste Marth partidul național român, cu un program democratic, ce tine seamă de toate nevoile timpului. Atunci de ce s’ar duce lupta de clase in Ardeal, unde sunt ateitea minorități etnice și deci elementul românesc n’ar trebui divizat ? Cel puțin in Basarabia exista un partid țărănist, mult influintat de revoluția rusească, înainte da a apare o atare organizare in vechiul seflist. S’a ținuit un congres la București, acum un altul e anunțat la Cernăuți,dar ssantem siguri că situat’8 in partidul țărănist tot nu se va clarifica, pentru că nimic artificial nu se poate consolida. Țărănizmul, care azi e o modă, nu poate deveni o speranță. El nu va fi izbutit decăt să tulbure inutil apele politicei romînești. Mareșalul Fruchtt d'Esperey despre Familia noastră Regală Mareșalul Franchet d'Esperay, reprezentantul Franței la serbările nuntei regelui Alexandru a făcut următoarele declarațiuni ziarelor noastre : „Frința este fericită văzăm că se unesc și mai strâns relațiile Iugoslaviei și României; pentru România, Franța a avut intotdeauna o mare dragoste, de multă vreme manifestată. Pentru Iugoslavia prietenia Franței a devenit mai puternică in timpul răsboiului și pentru că regele Alexandru e foarte iubit la noi. In Romania am venit pentru întâia oară in Noembrie 1918, după retragerea germanilor cari au furat totul din țara voastră. Am găsit Bucureștii fără alimente cari i'au fost furate de germani. Peste puțin timp am avut bucuria că cunosc pe Regele Ferdinand, pe regina Maria și pe cele două principese Regina e foarte iubită in Franța pentru calitățile sale fizice și intelectuale , principesele deasemeni. Regele Ferdinand e e emirat in la noi pentru că s’a identifest cu poporul român, pe care noi il iubim atât de mult. De aceta de altmintrerea regele Ferdinand nu este, iubit in Austria și mai ales in Germania. Ex-impăratul Wihelm a crezut că regele Ferdinand a rămas german, și regele vostru arată că e român și Frință i a dat dreptate. Cuceritorul Pe când d. George Mârzescu era primar al Iașului, iar d an M. Tomida și C. Teme, ajutoare, șeful liberalilor ieșeni a avut prilejul să se convingă de principiile (?) edilitare ale dlui Toma și de modul cum știe să le aplice. Principiile acestea le cunoaștem și noi și iu curând ne vom face o datorie cetățenească să le ia fața opiniei publice, desvăluim că să se vadă pa mâna cui a încăput astăzi gospodăria comunală. D. Mârzescu nu dorea primar pe d. Toma, dar i s’a forțat mâna, in cât astăzi șeful agenților electorali apare in ipostisul de cuceritor. Au fost învinși d-nii Eug Herovanu, Oswald Racoviță, D. Dimitriu, Iustin Adace, oameni cari trăesc din munca lor, nu din politică și au năvălit la primărie lipta de paraziți ai clubului liberal, in cap cu d. Toma. 50 Bani Aceasta arnsă o chestiune internă a partidului liberal, care interesează puțin opinia publică. „ Ceea ce o îngrijorează e că inte Iresale orașului au fost încredințate * unor elemente gălăgioase, saci și la nave s catificate, al căror ideal e arivizmul cu orice preț. * *? Din spirit de oporttinizm, unele ziare fără partid și fără credinți politice acordă osra-cara credit d-lui Toma și i vestesc grandiosul său program edilitar, menit să ostenească traiul și să faci fericirea ieșenilor. Mai modest, Mișcarea, oficiosul liberal, păstrează un mufizm prudent, ca să nu aibă decepții. Noi, cari nu suntem obligați la nici un fel de menajamente și nu urmărim „să ne punem bine“ cu puternicii zilei, suntem francamente ostili nouei administrații comunale și viitorul va arăta că avem dreptete. * *. . * in noua comisiune interimară fiugurează și o „cadră veeha“ , d. Scebai. Dar de la început i se dă un brevet de incapacitate. D. Scobai va fi ajutor de primar fără atribuții, adică va fi pus in imposibilitate de a exercita un control asupra gestinei colegilor săi. in schimbul acestei... complicități, i se va servi salarul și «floare și vreo trăsură a primăriei ca să se dusă la lecțiile sale. Faptul e caracteristic pentru mentalitatea celor cari au cucerit primăria, nu numai împotriva opiniei publice, dar chiar împotriva voinței elementelor serioase și cinstite din partidul liberal, și acum să fim cu ochii in patru ! Domnița care a plecat La Belgrad s’a celebrat evi Joi citstoria Regatul Bărbilor, Croaților și Slovenilor cu frumoasa Domniță Măriseră a Bossoaiei. Cu t a fost Dânsa și este de dragă poporului român, se vede și din Borneoarta pe vara la plecarea din București, Principesa Mărioara a adresat’o primului ministru, in realitate Țărei, de la care’fi iearemsa ban București 7 Iunie D-le Preșidinte al Consiliului, „Neaumăr*tine i*arisamBiri da dragoste și daruri osm Ml s’au adus cu prilejul căsătoriei Mele cu M. S. Regele Alexandru al Serbilor, Croaților și Slovenilor, M’au mișcat până in adâncud suflriului. fi In dorința ca mulțumirile Mele să plângfi la tinoare, vă rog pe Domnia Voastră să binevoiți a fi interpretul se utrasBts’or Mele de vie și travn!«* rea îînoștință. Voi m«i rog să arătați tuturor că oricât Mi agi închina întreaga viață pentru binele și fericirea Bon«! Mela petrii, o parte a inimei Mele va rămâne pururea legată de buca țață unde oeârmneae iubiții Mei părinți și unde am trăit înconjurată de atâta, dragoste și prietenie. Mângâierea Mea In aceste clipe Însemnate este că, părăsind casa părintească, merg într’o țară vlaiă care a dat Doamne vrednica vestiților Voavosi Neagoe Besarski, Petru Bareg, și cu care Țara Românească a luat in totdeauna de mai bunegături de prietenie, trecând prin ier aceleași greutăți și luptându-se cu aceiași dușmani până ca au ajuns într’o luptă comună la deplina unitate națională. Ca un somn statornic de duioasă amintire și mulțumită însemnatului dar ce Mi-a făcut Banca Națională a României, am hotărât înființarea unui fond la Casa Școalelor din Sâmbătă 10 Iunie Î9%% ♦ INSERȚII ȘI RECLAME ?&wtd= U» ftamic uedbt Im I București, in sumă da un maica lai in ranta română din venitul căreia si ea toarde câte 10 ajutoare de 5.000 lei In fiacere an la zece eleve meritoase și lipsite de mijloace din școlile profesionale de fete din întreaga țară potrivit regulamentului pe Miss va Eüpntie spre aprobare. Vă rog să primiți, Domnule Președinte al Geneiliorii, expresiunea sentimentelor Mele de afecțiune, " MARIA Principesă a României București, 4 Iunia 1922! lașul decorat ? Se pare că vizită pe care a făcut o ministrul Franței la Iași. Va avea urmări plăcute pentru noi. In primul rând și aceasta trebui să ne umple inima noastră de ieșeni, aflăm că in urma intervențiilor d-lui Daesohner pe lângă mareșalul Franchet d’Reperey, care actualmente se află la Belgrad ca reprezentant al Franței la serbările căsătoriei regelui Alexandru, se vor face mijlocirile necesare pentru decorarea orașului Iași, pentru decorarea acestui oraș de jertfă, in timpul resboiului, cu crucea de resboi. Orașul sacrificiilor merita mai de mult această cinste. Împrejurări diferite sau o uitare, au făcut să treacă asta timp, fără ca lașul să fie decorat. Festivitatea ar avea loc atunci in Piața Unirea, care vă căpăta o decorare specială și suntem siguri, dintre cele mai splendide. Banchetul oferit de Comunita «lăuta si talsietiltai datadat* • — Asistenta și cuvântările rostite — După elegantul banchet dat da „Lutsiia“, a urmat ern banchstul dat de ooramă in onoarea dlui Daesahner oara prin cuvăntărire rostite a luat chiar proporții grandioase, a Banchetul a avut los in sala de sus restaurantului Traian, după un mami bogat și blue servit Au luat pastei d Daesehner, d-nii Eugen Herovan, c Autonom Georgescu, prefect de poliție, generalii Zadik, Ghemileasip, Tomoroveanu șS Sava Goin, d nii Ion Găvăneacul, cu Ionel Barca, O. Tafrali, Ion Bornea, Traian Brattn, Paul Bujor, dr. Emil Pușcăria, Vasile Boțureanu, N. Șerban, dr. Gh. Demetriade, dr. C. Bacioglu, profesori universitari, Grigorie Kessle, Eugen Fetit, Albert Ghige, Conat Meissner, colonel Tallea, I. Sibi, Vasiliu Voina, Rudolf Sațu, Valeriu Bulgari, M Gheorghin, I. Bantaș, Alex. Coro», prim procuror d. de Monicault, Gh. Sectara, director c. f r., Athi Ath, Gheorghin, Osvald Racovitsă, Xenophon Erariide d. da Dibonville, Grigora Teodora, Ion Popovici, preot Iordășinescu, D. Engen Herovani rădică un inălțător teaet și salută pa distinsul o»lope, in maneta Iagului. Iașul—spune președintele comisiei interimare, a fost in totdeauna leagănul dragoste! pentru Frisța In trecut ne am echipat la eultura franceza, limba generosului popor era gi a noastră ; in școli ne indelstuioeem on autori francezi , aveaa în Iași o mare Colonia francesă. Iașul era sufletul dregoatei pentru Franța. Era o epocă frumoasă. A urmat o epocă mai puțin caracteristică, dar cănd a isbucnit marele resboi pentru drepturile popoarelor, în Iași el a concentrat dragostea întregului popor român, pentru gloria poporului franșez și nuatra armată francezi și-au vărsat generos sângele alăturea de bravii noștri soldați Și acum in urmă a venit pacea care din nou a aosentnat legătura atrăină Intre ambele popoare, unite pe veci intr’o dragosta comună. Cuvântarea dini Heszovann ce ongren Ba poate rezuma in căteva cuvinte, a produs o impresie adâncă și a mișcat pe d. Daelshnst până la lacrimi. După os inshnift pentru oaspe, d. Herovann anunță că azi se serbeză căsătoria Principalai Mărioara și inochină pentru tănfira pereche și dinestia—stroi zice d. Herovann—fericirea lor — și fericirea noastră. Dl. Daesohner cu o vădită emoție zise că e grea a reapunda la o cuvântare atât de frumoasă, ea ea a rostuft de primarul orașului. Amintește de rolul Iașului in timpul reabolului și spune că au fost multe zile la Paris cănd francezii nu ne interesau dacăt de știrile din Iași. Dragostea intre ambele popoare va trăi pentru oi este an suflet și o rasă. Să stringem legăturile căt mai mult. 4 In Capitală se pot vedea de toate, dar nicăici ca In Iași nu am putut să-mi dau seama mai bine de suflatul poporului român! Am găsit o muncă intelectuală intensă, cu mii de studenți. Profesorii au acama ei inauși putința de a și complecta cunoștințele nu de la alții, dar din însuși cultura poporului român. Am fost striați constatând munca miilor de studenți. Viitorul Iașului va fi din ce in ce mai frumos Țara romăne a fost a trecut prin clipe grele dar o așteaptă un strălucit viitor, mulțumește poporalul sen, al mancei ce depune, al culturei sale și al armatei sale glorioase apărătoare a patriei. Azi prin căsătoria da la Belgrad, atât de bine văzută in Franțe, simenteazâ noi legături de vitilitate pantru poporul român, care poata conta pe dragostsc marea crescindă a poporului francez. Tarmină certind ca asistența să ii unească ,cn strigatul „Trussoă România“. Asistența ovsționează pe d. Dass Chner, Dl. Paul Bajor amintește de cultura franceză de cara e’a adăpat intelectualitatea română, dar nu trebaa uitată dragostea țărănimei noastre care In antele sale sufletești cunoaște această dragoste. Dl. Kessim intr’o brilantă provorațîe constată cu o vremnnțut sprevanirea Sn Iagi a ministrului Franței, vizită pe cara ieșenii nu o vor uita, mai alea că este pentru întâia oară cănd un ministru francez vine in Iași și Își exprimă convingerea el nu va fi pentru ultima oară. In entuziasmul general, d Daesehner iși ia angejimantul de a veni cit mai des la Iași. In convorbiri plăcute au trecut două ore, d. Daeehner despărțindu-sa cu greu de ieșeni! Iată și meniul servit: Tsnioe, Meatlca, Olivas Beurrc frais, Radis, Sardines de Nantes Omelette aux champignons Haricots verts, oroutons Ponlets rotla, Pommes nonveiisa Saladé Frontages Fraises Vius, café, llquenra,