Evenimentul, aprilie-iunie 1922 (Anul 30, nr. 323-389)

1922-05-14 / nr. 354

Douian­ei Máriásra •• ■ Ce ban grhten e gatolni Cs an c >p9, blând și nu furișează lângă Uns ți ínvit Hisdn te on căldura adneecilor ■tin­lițe, Iți țin» inc&ttsș»tot toată învnța, tereăndu-fi Insei, domol, bușiți rupta din ocenul vieței Ta stăpânit da el, rămâi prin» in vraja străluciri­or sau a durerilor vreunei țiscută. Și, curios, toate a­­ceste amintiri îți fac bina. Acum se v»ași parcă prin o altă prismă. Ade­vărul mult mai deslușit, >“»1 luminat de­cât așa cum a fost și cum s’a desfășurat. — Și Ție, mărită domnu­l, Ți a fi ținut de multe ori da urât, acest co* pt. acest prieten discret al tntmrori De câte ori, in clopele Tala de li­niște și de vieare poate, el, un Ta­l îi fost purtat totuși ca îndărătnicia prin loșurile tristei pribegii, și prin soare.nnghare adâncite in tăoega și suferință, din prăpădul anului 1917. Ca să i­a ori, an după an la urmă, nu ai tresărit scumpă domniți la atingerea lui, părându Ți-aa­ce­a târzie, nfi răniții Tăi s’au deșteptat posta și Te așteaptă, că nu au inchis ochii de durere, că Te-au strigat, și Tu înfri­­gurată, grăbită cauți să ajungi cât mai repede la ei ... .Domniță bună și frumoasă. anat Incrari­i, fapta, cari nu pot fi uitate! Eia rămân ce niște poveț­i pe hri­soave, ostoiQi, lumini pentru viitor. In timpurile greie prin care­­ am trecut și am suferit cu to­ț­i laolaltă, Polde ne,eu­ foat voi doamna și dom­nițe, după cum pilda ne au remis faptele și sacrificiile mamelor și a «oțiilor marilor noștri Voivozi. Când ai pășit întăia oară in spi­talul 266 al „Crucei Roșii“ Instalat in Liceul Național din Iași, unde Au­­gusta Ta mamă, — iubita și țuita noastră anverană — Iți ne pre­hotă­râse locul de moncă cu cuminte, și «apasă, și divotament, ai îmbrăcat haina albă de soră. Iar când Majestatea Sa a rostit : „Aci Marioara nu este prințesă infirmiera: „Tu, Ta ai plecat la vor­os bele Suveranai, și ai primit cu drag­ă casată afâată, și grea șiroiul . Iar răn­iți însă arămați de bucurie. V’au privit cu uimire și Încredere! D­n acea zi pasui Tău era vișmna grăbit. O griji mare, adâncă Ta cuprinse­se. Zorii zilei Te găseau deșteaptă, «»priveghind și pregătind cu mâna Te princiară, sirena, ca o aduniai la spital pentru ațâț­a nenorociți, încăr­cată de toate bunătățile, și după ce, și cu b­ândițe și vorbe bune Iodul csai pe toți, apoi cu fuga To îndrep­tai înspre nenumăratele trepte, ea mergeau în al doilea rând al spita­lului. Ele erau suite la c­ipeală pen­tru a ajunge mai degrabă acolo, su», ea* de tot, in salunul Tău, undo tre­buia s­ă muncești, și unde, on tregire de inimă și cu vrednicie ai muncit atât de nuli! Oh, și cu ea nerăbdare Ta așteptau toți răniții! Cum se bu­n« rau și cum »« înseninau ei la ve*­derail Ta, copilă­b­ândă cu privirea Și vorbele Tale dulci, toate groazni­cele suferi­­te. De câte ori răzănistă de fereastra ce da spre grădină, nu căutai ei» a*­­onide lacrămile care se rostogoleau ca picături de diamante de pa obraj­ii Tăi, palizi de emoțiunea atâtor șiîte are dureri! De câte ori, nu stă ai plâns dsi binele, la cipscălul acelora ce — departe de al lor — dându și ultima suflare Te bine cuvântsu! Bunătate și duioșia sufletului Tin domniță, a cunoacut’o cu numai aceia din eufonii No. 9 ce Te-au fost da ți spre in­grijire, ci toți optișii răniț«, aduși la octet, spiței efici Tu, si par­­tfitai po li» cere, și tu o mârguitoa­­re îi încurajai, la alinei o durere, fie tiner pentru o clipă. Foaia de hrană zilnică a intregu ui tpUai­iu o ceruitei totdeauna, iar a tea de tigi»), o serial. Tu Însuți și știai pe fiecare ce trebue să mănânce; Uh,­­1 de căts­ori nu Ai hrănit Tn singură pe soii desfigurați, cu gura și lalaele eformate! Tu nu Te-ai mfri coșar de nimic dar inima Ta de copil l’a strins, și a s uferit ce durerea lor! De cate on, mina Ta catifelată, nu a șters maonmile de dor și desnădejde, inv,oîănd pe toți cu privirea Taa«U4 rio și desentinnule fruntea, cu inoui b­jarta și blajinele Tale poveți. Cu zilele de eărbăcioare, Ta farîși ai încet’ printre paturile lor, și, cu Bu­rosul Tău cop­ târtBo, le­­spunde-i la toți sub căpătâi, țigări și alte b­oruri bane,pe mesioloire le Egeea; flori!« acele de tiimp, prima var­atice cere știai că îs fac atăta bucurie, iar altora, Lca câtă grija nu se așezai pe perne pen­tru a te fi mai in­dinifică-trupul și vendbre­l­eformate, ori ciuruita de giornir! Ori, aducerile im’nte dengele grozave timpuri mă m­ăvitesc,și ființa Ta domnița tmi »pare acum ea și a­­tucci oa otva din silă lume, ceva Du­­mnezeisc! Ca tără sfințenie Te ai în­deplinit Tu sarcina aceasta grec! Ca bine ! al ințeles rosta Își insemnăîar­tea ei Bunătatea, răbdarea și tăria oa­r­­­­ ‘ * ji- sv A. 4 4 ' ■V * ț oare ei mângâiat și și stăvilat atâta durere trapezaoă și nofletânsită, Țe au împuțit a«a mai prețioasă d­antină ca’ re Ți va rămânea veșnică podoabă Astari se împlinesc arările. Aoale ishnanii curate, rostite cu glasui stâna și bosili iise ale atâtor suferinți asu­pra cărora na un înger cu duioșia și cu milă Te­ ai plecat, le’ai logit rănile, I'ai ingri­t, și una cu ei ai fost la dareri și la suferință Astăzi ne împlinesc urările, mii alee iesle a minutul Lăzărieă de la salo­­nul No. 4, copilul ca a luptat ca vo­luntar și ai s’a adus in spital cu piep­tul oiurult de gloanțe și picioarele eformate. Acel copil de 18 ani tare de cam Tű-a vinit, n’a voit să înțeleagă și să Ta numească astfel da­că­ „Regina“! —­„Tu ești Rtginl.“ spunes totdea­­una Mititelul cu ochii mari și negri, Stăooițî in orbite, — cu obrăjeii alab­ți și imbujoreți, an­tropul și capul ban­dajat. „Tu ești Regină", Iar cind­intr’o d­minanță Tail spus: Să gravă iată ce lnoruri buce ți-a adus Regina noastră, arătăndui pa Miras* tatea Sa care l mângâia și'l privea via durerită, el Iți respunse: „Asta'i im­­pânăteasa“.Tu ești Regină* și astfel scai copil in toate durerile și groza­vele lui suferinți până la ultima su­b­ira nu Te’a văzut, și nu Te a chemat de căt „Regină“. Bună și frumoasă domnița, de term­ina­nta menirea Ta e cu atât mai ma­­re, ca căt ișsi greu a drumul pe Ti­ști înainte și pe care ii vei străbate Coroana de Regină ce tșa de frumos iți va scânteia pe frunte, Tu, fu in­­țelepciune o vei purta, căci de Înțe­lepciune bunătate și duioșie ai dat do­vadă multă, și mărturiile sunt ineft vii in mintea și inima acelora pe Te au cunoscut la muncă și la dreptate. In drumul pe care vei merge, Tu vei fi, și vei raminei pavase, și ches tășia fericirei acelui popor­ viteaz și ori dinoiie datinilor, care de mult nu a simțit căldura unui sfimbru, a unui st­ilet de marnă al tuturor. A acelai popor, oare acum „Mirassa“ Te aș­teaptă cu brațele deschise, ca pe o „Minune“, anume aleasă de Dumne­­seu spre ai lumina calea și intări vii­­torul. Maria Dr Gavrilescu . . . i . . I / " 'S *' ' I­n I ^ ll “s I­n I­I -ll I Ministerul comunicațiilor a aprobat căălătoria gratuită a ete­rilor și elevilor eto­ilor din ț oră și a însoțitorilor lor cu ocazii concursului organizat de jec. „Tinerimea Română“ intre 28 Mai și 6 Iunie a. e. De la comisia interimari Aseară comisiunea interimară a ți­nut ședință, sub președenția d lui Eu­gen Herevanu. Com­isiunea a rezolvat mai multe theatîuri,­­printre cari a­redărei de terenuri pentru diferiți funcționari. O comisiune compusă din d-nii Do­brovici, Grigorin și Popovici a fost aleasă, in vederea impunerilor la fixa le comunala. Prestațiile s’au mărit după cum urmează : categoria I-a care plătea pănâ la 40 lei de la 20—40 pe an, categoria a II a cere plătea până la 100 lei, de la 60 80 lei și categoria III-a care plăta mai mult de 100 lei pe an, va plăti vnte 80—120 lei. O conferință inaugurală la faculta tie medicină In amfiteatrul facultăței de m­edi­cină, d. dr. Ciuta, noul profesor de higienă gi’a ținut aneară conferința inaugurală. Tănărul medic, asistent al profe­sorului ’dr. Cantaczz­no, și a părăsit situația in Cspital, pentru­ a primni catedra vacantă la Universitatea din Iași, a . Noul profesor a fos­t introdus de către d. dr. Bacaloglu, decanul fa­cultății de medicină. In­­sistență, d-nii profesori dr. Slătineanu, Tănăsescu, Demetriade, Mironescu, Pușcariu, N­ortolomei, Roș­canu, apoi un grup de medici, prin­tre oam­­e­nii d­in Tănăsescu, Tețo­­mir, Țugnîea,­ Radu, etc. In fine un grup compact de stu­dente și studenți. * D. dr. Ciute a vorbit despre evo­l­uția epidemiilor, ascultat cu reli­­gioe liste de asistenți, care si ter­minare, l’a acoperit cu o reală manifestație cu splante și de elmpitie! K ¥ iNII4iNTü £ Accidentul trenului Iași Chișinău Brt, trenul 117, pe farad da 1« Iași apr» Chișiniu a suferit un accident, la dreptul haltei Socole Roșie un vagon din mijlocul trenului ași«« de pe șine și așa fu târât de tren iici o­xistență de 500 metri. Din fam­ilia un a’a înregistrat ac­cidente da persoane Trenul a fost oprit și călătorii au putut continua călătoria prin tren» bordeie. Dar din această cauză diferitele trenuri, atât la sosire căt și la ple­care afi suferit intărziari Duminică 21 Mai, orele 4 jum. p. m., va avea loc in Aula U Univers­aței, conferința d-lui Polizu Micșunești, a avocat din B­ucurești, d-sa va­­ vorbi despre „Om­ul politic și Fi­ne,ia in po­litică“. LA TEATRUL NAȚIONAL­ SONATA UMBRELOR, piesă in 8 acte de A. Di­meide va fi jucată la 15 Mai­­, irevocabil de căttre maestrul Const. Nottara, compusă din ar­tiștii Teatrului Național din Bucu­reșii. Agenția Brașov roagă persoanele cari și-au reținut bilete pentru această representație a le ridica la timp. După cererea genera­l e o va juca pentru a doua oară la 24 Mai: „EX­TEMPORALUL“ cu ansamblul teatru­lui popular din Encareș­i, in frunte cu d. I. Morțun. Biletele la Agenția Brașoin. D. I orga la Iași Mâni Domine d 14 Main, ora 5 p. m. are loc in aula Univer­­nitaiei, conferința ținută de d nu Propi­r Neculai Iorga in folo­sul filialei Societății pentru pro­filaxia tuberculosii. Marele nostru istoric va vor­bi despre „Opera de caritate in vechea Moldovă”. Biletele se găsesc la agenția Brașca ,i­n ziua conferinței la casă. PRIMA SOCIETA­TE~DE ECONOMIE — DIN URBEA IAȘI ~ CONVOCARE Dotarii membri a i Primei So­cietăți de B­iocomie din Aldu Ieși, sânt înviteți s se întruni Dumini* că 14 Mai 1922, in localal Socie­­tăței se ore 2 luni. p. m. spre e continue luscrările da revizuire și votere «^Psocctu’ui modificator ei »tetutelor cu începere de ie Art. 16, celelalte articale anterioare fiind discutate și votate la ședințe de le 30 Aprilis e. c. Aceasta Adaptare din 14 Mei se consideră ce o scrieze a celei din 30 Aprilie a. e. Președinte V. I. RADU Cronica Spectacolelor Ginii 31» MODERN Piața Unirs Astăzi ia ambala matineuri și Bears 1« ora 9 fix Zilnic câte 2 mai! Cel mai frenetic succss V­A­N­D­U­T­A Puternică și grandioasă espo­ d’operă socială din viața reală In 8 acte cu Pola Negri din M m Dnbrak­ și Emil Yaninga din Danton, cea mai puter­nică și modernă creație. Adaos la program o nouă comedia in 2 sote, „Zigotto se însoară““? Sala „Cinema 8 I­D­O­L­I“, Societatea Mărăști. Zilnic 2 mai. ora 3 și 5 jam. și seara a ora 9 jam. Astăzi Joi 11, Vinari 12, Rhimbătă 13 și Duminecă 14 Mai Seria 3 a din Masca cu Dlnfii Albi „Le Marque an Denti Blanche»“ (Protectorul celor slabi) Mare roman American in 5 serii și­­ 6 acte, publi­cat in «iarul „Le Mai­n“ jucat de cei mai eminenți artiști in frunte cu PEARL WHITE protagonista filmului Masoa tul in 8 acte, O interestatft vedere și o hazlie comedie americană complet testat bogatul program. Programul viitor seria IV a Un institutor Ä­re prepară elevi pentru examenul particular. A se adresa la cancelaria școalai primare Cogălniceanu (Strada Lascar Catargi 83), Ultima oră ora 12 am. Si mai Imaza si Genova ? Din declarațiile lui Rakovschi G*nova 13 Mei Racovski * degierut­­a Ge novi câ dacă clauza bunurilor private va fi tranșată, Sovietele ar fi gata si examine« proect«­ politic in le­gătură cu recunoașterea formală a guvernului și cu pietul de garanții, I,­*ca s’ar ajunge la măsuri de coercițiune, se prevede că toată lumea ar cădea pradă mizerie’. * . • Mica Antantă cere închiderea discuțiunilor Circurile Mi­nrt Antante sunt de părere că orice discuții ulte­rioară cu Sn­etele este inutilă și ar fi bine ca conferința să se în­chidă. Jung­a și răspunsul rus Anglia și Italia sunt de aUa pliere. Grieg, secretarul lui Lloyd George a declarat ce prima pana a răspunsului rusei nu prezintă nici o valoria. In e shimb a doua parte e valoroasă și merită a obține un răspuns de la ali­ați. In special chestiunea pactului da garanții dovedește spiritul împăciuitor ? al delgalui Sovietelor! Rosa că părura o au și delegaț’i italian', ei urmărind sa ajungă la un resultat positiv.* Franța și răspunsul rus Ziarele franese s­unt de acord că răspunsul r Rusiei es­te inaccep­­tabil. Documentul rus, scriu ele, nu e decât un antagonism * eructibil intre comunism și civilisația occidentală. Presa franceză socotește că prelungirea discuțiilor n’ar ma putea aduce atei Un refumat. „Ls Journal* crede că răspunsul rus conține amenințări ascunse. * D- I. Brătianu la Genova Eri d. Brătianu s’a re­ ntors la Ganova venind de la Roma* I Italia și răspunsul rus Cercurile italiene Cred ca răspunsul Pustei poate fi primit ca o bază acceptabilă pentru tratative, dar noi tergiversări nu vor mai putea fi pr­ivite. fi O nouă protestare a lui Barihou Răspunsul aliaților la noia rusă trebuia să fie dat­orl, dar a fo*t amânat. > Bir­hon a protestat impotriva acestei amânări. * Presa germană și răspunsul rus Presa germană crede că decisia Rotiși de a participa la un pact de garanții, ar trebui să dezarwive Franța să evite ruptura. Presa germană găsește răspunsul lui Imprtstuitor (?). „Vorvaert*“ crede că propunerea nu*ă pentru o nouă conf­rință­ ar fi fost intercalată de ruși ca gt­rea lui Lloyd George. Chestiunei minorităților maghiare Mina Antantă a hotărâtă ca atunci când s’ar repune indisanț’e shastiu­­nea minorităților m­­ghiare, să părăsească confor­nti­­ui! Atitudinea lugj.Staviel D­­ Sinoid ministrul de externe al Iugoslaviei a comunicat lui Lanceler, ministru de externe al Italiei că dacă chestiunea minori­tăților va fi read­s din discuțiune, Iugo­slavia va rădica și dânsa chestiunea minorităților iugoslave din Italia. Ultima oră ora 3 p.m. D. Vintilă Brătianu In Basarabia Chișinău 13 Msi D-nni Vintilă Brătianu va pleca in Basarabia pentru inspectarea ad­­ministrațiunilor financiare. Va d­uta in acelaș timp apropierea intra parti­dei Inculeț și partidul lui Cnigurofanu. Căile ferate in Basarabia — Linia Iași Chișinău — Buc. 13 Mai Direcțiunea Generală C. F. R. pentru supravegherea și accelerarea su­­crstrei de lnie de cale ferată a detașat in Basarabia pa d-nii Ingineri: Bă­­lăceanu și Stoica. Tot in acest scop direcțiunea a luat măsuri pentru proturarea mate­­rialelor necesare refacerei oncrSrile acestor linii precum și deblsm­a liniei de cale ferată pe distric* Urgheni-Tighina vor fi si terminate in toamna aceasta. Normalizarea liniei 7bși Ch'ș'Bău-Tighina, se va face in cel m­ult o lună de zile, B © fș­eaptă in «erst soop soblîc» a două rrg­mente de ponton!«)’*. Sosirea d-lui A. Constantine­scu in Capitală Bnc. 13 Mai Marți sosește in Capitali d. Al. Constantinescu miniatra da domenii. In ce pr­vește o acțiune dizidentă a sa, știrile data sunt exagerate. D sa urmărește numai o remb­iere și consolidarea se in guvern. Criza guvernamentală n’a fo­st soluționată le Ginova de d. I. Brătianu Se așteaptă întoarcerea acestuia in țară. Disidența liberală de la Timișoara Temișoara 13 Mai La Timișoara partidul liberal s’a divizat în desă, formând disidența, in frunte cu d. Radulescu, directorul Bancei Românești. Disidența duce o violentă campanie împotriva ministrului ardelean Cosa*­a. C-­gineral Văitoianu a plecat la Timișoara pentru splanarea con­filctului. Demisia guvernului grec Atena 13 Mai Guvernul Gingris al Greciei și-a dat demisia. Camera a fost prorogată până la constituirea noului guvern. Franța a cerut închiderea conferinței Geneva 13 Mal D. Bsrihou a depus o ser­ie deluehida.s« Conferinjai dli* O.nas. Belgia a’a raliat la parerea Franței. Cercările francize cred că Luni va fi ultima ședință a conferinței. Poincare a telegref­at d-Iul Farthou­ti nu mai participe la tratate vile cu rușii, ci s* renite la Genova romai ca epietator,

Next