Evenimentul, aprilie-iunie 1922 (Anul 30, nr. 323-389)

1922-06-11 / nr. 374

‘ AN­UL AL XXX-lea No. 374 ^ed»c\\a ^&m\țdsk­ț\la î A­S­1 «ATA ONJIOft * ir­ si i­­par fin­alii Henoțrai RMariwwaMaHHM aa^m«w»lwwwrawwwr» Asanarea morală Partidul liberal va ieși din tra­diție, la opoziție dace campaniile cele mai violente și diserează toa­te actele necinstite și samavolnice ale guvernelor. Ai crede că liberalii, cenzori a­­tît de severi, cînd sunt departe de putere, vor inaugura o eră de cinste și de dreptate cînd ajung din nou la cârmă. Guvernat d-lui Ion Brătianu, in declarația sa da principii, a asi­gurat Țara că are in fruntea ei, nu numai an mănunchis de com­petențe, ei și mari asumatori mo­rali ai vieței politice. Pănă acum competințele nu prea s’au manifestat. In ceea ce­­ privește asanarea morală, ce-i i drept, guvernul a ordonat cite-va­­ anchete asupra gestiunei cîtor­va­­ demnitari averescani; unii din a­­­­ceștia au trecut și pe la judecă­­­­torul de instrucție și au plăcut și­­ un scurt stagiu la pușcărie. Dar­­ de atunci nu se mai aude nimic­­ de rezultatele acestor anchete, iar si vinovații au fost eliberați pe esa­­­țiune. In schimb, era abuzurilor jafarilor a fost continuată și sub I­UDÎH«!ul st ar»(m Vi«»»in ÎP­CI s •»wchams »lguu. juj ^ w« Lupta și-au făcut aproape o spe­­­cialitate de a denunța zilnic opi­­­niei publice tot felul de nereguli­­ si „afaceri“ de la diferite departa­­­­mente. Guvernul n’aude, n'a vedhe. Lupta a dus campanie susți­nută in privința afacerilor scan­daloase ale „Dumei voalate“ la Ministerul de răsboi, pe clnd mi­nistru *ra­d. general Rășcanu.Gu­vernul s'a mulțumit numai cu un proces civil de revendicare a su­mei de 3 milioane, plătită pentru casa din Str. Cobîlcescu, No. 26. Aga dar vinovații se bucură de im­punitate. Epoca a desvăluit insă o afa­cere scandaloasă ratificată de ac­tualul guvern, afacere cunoscută sub numele de pernisul Malte­­zeanu. Ace­st permis­ira eliberat sub guvernul ameri­ncan : cum in­să e in joc ginerile d-lui general Văitoianu, ministru de actirne,deși celelalte permise au fost anulate, acela al lui Maltezeanu a fost menținut. Rezultatul a fost că „Cuitrala Cooperativelor sătești“ a fost păgubită cu o sumă de 65 de milioane. O altă afacere și mai boacănă ! E aceea a celor 35 vigoare de­ alamă pe care direcția G. F. R. 1 vrea sa le expod­eze in Germa­nia in schimbul a 3 vagoane de alamă, deși industria metalurgică națională are mare nevoe de ala­mă. In arma alarmei dată de Lupta, Ministerul de Industrie a publicat un comunicat prin care declară că nu a acordat direcției C. F. R. permisul de export. Direcția C. F. R. nu ține seamă de acel comunicat, declară că Ministerul de Industrie e nepriceput și nu știe ce vorbește, prin urmare va face exportul alamei. Iată o insti­tuție care devine stat in stat. Aici de geloasă e de autonomia ei, ii­cit nici nu se mai supune ordi­­­n­el­or guvernului, care, după di­recția C. F. R., ar cunoaște inte­resele Țarei. Și totuși ast­fel de lucruri se petrec in mijlocul indiferenței ge­nerale. Hoția și jaful organelor administrative au ajuns diva noi­ «SBffl ® ® ®«® mai. Nimeni nu sa mai miră, ni­meni nu mai reacționează. mult; celelalte ziare, chiar mai din opoziție, nu iau act de campanii­le Luptei și Epocei. Știu,­­dintr’a tristă experiență, că toate denun­țurile, ori­cît de grave, remin fără rezu­tat. Sancțiunile guvernului nu mai vin nici­odată, iar vino­vații, îmbogățiți intr’o noapte din jaful averei publice, continuă a se plimba triumfători in­­ automobile­le lor, stropind glumea cinstită cu noroi. Da, avem guvernul asanarei morale. Ce batjocură ! și ! I Duminica tuturor sfinților Prima Duminică după Rusalii (adică acea de mini) este consacrată in onoa­re și spre slava tuturor sfinților. Instituirea acestei sărbători s’a făcut din următoarea causă : împăratul bizan­tin Leon al VI-lea, supranumit „Filoso­ful“ — numindu­i soția sa, Teofania, cu care a conviețuit in căsnicie 12 ani și vrînd a o stima și după moarte, știind o cucernică și evlavioasă a zidit o bise­rică in onoarea ei, ca sfîntă, in anul 892 Dar Patriarhul Constantinopolului Totie declară acest fapt nedemn sfințenia casei Domnului și sfătui pe­­ un­de părat de a sfinți biserica in onoarea „Tuturor Sfinților“, zicîndu-i, că dacă Teofania va fi sfîntă, va fi și ea părta­șă la această glorie, numărîndu se și ea? pintre sfinți ceea ce se și făcu și sta­­bilindu­se a se celebra a opta zi după Rusalii. Tot serviciul divin de la această ser­bare s’a alcătuit in acel timp, remănînd in acea formă pănă in ziua de astăzi. De Luni a doua zi după această ser­­bătoare, începe „Postul Sf Apostoli“, numit in vechime și post de vară sau postul cincizecimei, și durează pănă la 29 Iunie, in care zi serbăm pe Sf. Apostoli Petru și Pavel, iar la 30 Iunie pe toți Sf. Apostoli. Acest post variază și este ori mai lung ori mai scurt, depinzînd de Paștelor, adică dacă Paștele cade ziua mai de timpuriu și el este mai lung, iar dar că Paștele cade mai târziu și el este mai scurt El s’a instituit, spre a ne sminti de obiceiul ce aveau Apostolii, că de căte ori mergeau spre a predica creștinismul, mai intăi posteau cătra timp și apoi plecau li imităm deci și noi, ca să ne facem demni de Evanghelia ce ei au predicat’o și pentru care ei au indurat persecuții și chiar moartea, mărturisind pe Hristos in public, cu indrăsneală, fără frică și temere. Ezechil. INFORMAT­Ii Cu ocaziunea vzitei pe care a­u făcut-o d. D­eschner, ministrul Franței, la Institutul Notre Dame de Sion din localitate, o pro­ducție școlară a avut loc. Elevele școalii au executat bucăți de cor ca „Le pardon breton, Vive la France și Vive la Roumanie, apoi s'a jucat o piesă de teatru „En zig­zag“, recitări cu ,La fin du tuende“, „fleur de so­teil“ și „maitreJaiques“ și piano- „valse d’Etinne. Mareel. Ministrul Franței a rămas v­­­rănit de modul de executare, felicitând pe superioara Institu­tului și pe eleve. Dl. C. Dumitrescn, șef de serviciu special de aigurență, a fost numit prefect al poliției orașului Brașov. I 50 Bani Duminică 11 Iunie 192$ ­OSiS!?® !frXâ# I Prețurile mai ieftine I in Capitală In Capitală cu Începere da astăzi, se vând cu umătoarele prețuri, le­gumate și frustele : cartofii noi 1.50 chilogramul (la noi 6 fr), castraveții 3 lei bucata (la noi 10 fr), dovliesii 1 fr, 50 b. bucata (la noi 10 lei), fasolei­ verde 4 lei philogramul (la 1 noi 20 lai), mazărea verda 1­50 chi­­logr (la noi 7 lei), fragii 6 lai chilogr. (la noi 32 1«)), șt?., etc. Deosebirea de prețuri este con­siderabilă, precum se vede Foim&ni Luni, se deschidă Sf. Si­­nod, ht sesiune da primăvară, secundar și superior, ori care ar fi fost motivat și dersis pentru an fost acordata Pa ziua de 1 Septembrie 1922 sa revonest toate conesdiile și detașările membrilor corpului didactic primar, I­rim­ a notat er! 7­40. Toți d-nii medici din orașul și ju­dețul Iași aunt rugați a luă parte la pdința „Anogației medicilor“, nara va avea loc Luni 12 Iunie, ora 6 p. m., in amfiteatrul Facultății de me­dicină. La ordinea zllei: Participa­rea la Congresul ar meticilor din țară . Depunerea mandatului actualu­­lui comitet și alegerea noului comitet al asociației. De la 1 înnis s i a se pus să func­­ționeza la Timișoara un vioa-consulat al Republici!­i astro germ­ana, sub com­­pierea d-Jn t­rofiau"' Kajnovet?, avocat.". Se știe că Mareșalul Pilsudakl, pra­șadintele Republicai polona, va intra­­ in țară, in vederea apropiatei insu­s prin frontiera Ghisa Vodă. Dl. Sántora, directorul regi­mei c. f. r„ In vedere că trenul special are a trese și prin a luat cuvenitele ragh­inga Moldovei, măsuri pentru a asigura bunul mere al trenului Autoritățile au luat la răndul lor au veniteră măsuri de sigtsraoțft. Administrația Financiară aduce re­cunoștința comercianților și indua* I­triaștlor supuși la impositul de 1 la sută pe cifra «facerilor că, dacă do­vedesc ca țin o contabilitate regulată, vor fi dispensați de a ține note de încasări zilnica cu obligaț­unea de a ține registre, streță. în bună stare și la curent, numerotate și de numărul foilor de către certificat« percep­torul respectiv, registre in care el se treacă fiecare vânzare in part» Acceistl diafensîă se obține cu au­­­­torizeția D-lui Administrator finan­­ț oier, pentru orașul Iași, a D lui Con­­s­trolor re»p«d­­v pentru Tg Frumos I și D lui Percefptor respectiv in Co­r­­­manele Rurale. Anai cari vor obține «ntostSsaț­a da I dispanaa notalor da însasări zilnice și I nu vor trece In registrele strață vi­­i­zate de D-nul Perceptor respactiv, I fiscs vâcKKre in parte și imediat se­x vânzarea a avut loc vor fi puși in I­I contravenție. Pentru vânrfirile de mșrfuri cupu­­f so î«*pozita lor de 15 l­a sută și 10 la I­­ută cum și consumtțicnile din loca­­­­lurile de consumațiune din din orașa gi Insh­ijeraie la hoteluri, supusa la impozitele de 10, 6 și 3 la sută nu li es acordă această dispensă oi răasin obligați ca și mai înainte să aibă carnete de plată, să libáme sdeve­­rințe etn­ii să întocmească silnic­liste in care să fie trecut fiecare to­tal după fiecare foaie a cernitului. cere La 13 iunie are loc la Chișinău congresul eparhial duhovnicesc din toată Basarabia. Sa va discuta­­ expropierea pămân­turilor bisericești, Inființarea unei Studenții i­e­ș­e­n­i in Franța Un grup de ICO studenți, înarț’ț! da mai mulți profesori, vor face in vacanța aceasta o mare excursions in Franța. Guverant hitul cuvenit, francez a acordat or* pentru a sa acoperi ecanuelele excursinne», in tot timpul căt studenții se vor găsi pe teritoriul francei. In schimb Insă studenții au încă da suportat cheltuiala da trea pănă la frontiera francesă și malta alta ehetne!". Guvernul serbesc a respins in grabă, acordând o reducere de 50 în antă pe căile ferata serbești. Pisasres din I«gi va avea jos in seara de 9 Iulie. Excununea sete pură sub condu­cerea d lor profesori V. Buțureanu­ și R. Șarban. INSERȚII $1 RECLA&8 S M­rautal II« acnnlr tecfalsi I ic» Toastul lui rege prides al țării. La mineral care a avut loc Joi la Belgrad, Regele Alexandru al Serbiei, adresăndu sa habitatul nostru Suveran, a spus : Sire și Tata. O prietenie de mai multe ori seculară intre cele două țări ale noastre, a fost încununată de un act istoric. Manifestările țâ­rei mele făcute ierî și azi arată dovezile ca fiica voastră mult iu­bită, și soția mea, jîu se va simți mai puțin iubită pe cât in pa­tria 8a. Ridic­ă acest pahar in sănătatea Voastră și a familiei Voas­tre care este și a mea, și pentru propășirea crescândă a Români­­ei­ Mari sub domnia voastră. Iașul și căsătoria Principesei Mărioara Cu prilejul căsătoriei Principesei Mârioarei on regula Serbiei, d. Bogan Herovanu a trimis M. 8. Regele Fer­dinand in armata orașului Iași tale­grame următoare : „Orașul Iași sărbătorește cu în­duioșătoare fericire zita ateastă, in ea?e Domnița Mirioara, iiji unește viață­», ou viteazul Raga­­ Aleianop* și m*9Bsse din adâneni ini­mei Augustei păreahi toată fericirea șî cinstea la­ oare »a dreptei. Pentru a comemora această st­ată­, letsiri, am propus o­ miănunăi. ktaei­f mare că rotssi o straă importantă, din venî tarî în Comune­, sare să fia sfeptată Înstru­ețisnilor da caritata și ds cultură tonata, cum și săracilor orașului, iar una din străzile vechii angliale a Moldovei gi să poarte nu­mele „«trade Jagoslaviei“. (în) Eugen Herovanu Președintele comisiei intarnassro Telegrama a fost transmisă la Bel­grad. i întrunirea Senatului Universitar Șacalul Universitar se întrunește In astă seară, sub președinția d­lui Bratu, rectorul Universitaiei și se va ocupa de soluționarea mai sbumor chestiuni curente. Duminecă 11 Iunie c. ora 3 p. m. s are loc in Aula Universității, adu­­­­narea generală anuală ordinară a­­­­ membrilor „Casei Artelor””. Se vor discuta chestiuni impor­­­tante. Duminică 11 iunie ora 5 p. m. va­­ avea loc la aleia Copou, intre „Parcu­l Sportiv și observatorul astronomic­­ mare bazae cu flori, in beneficiul Muzi­­­­­cei Regimentului 13 Infanterie cu con­­­cursul unui comitet de doamne din so­­­o­cietatea ieșană. Se prevede un mare succes intru că­­ s’au luat întinse măsuri de pregătire s­i acestei rare și frumoase serbări. educația fizică O conferință a d-lui general Gherculescu In afară de folosul practic pentru individ și aer social, va căștiga gt ac­țiunea de regenerare fizică deoarece el ar cere nenumărate centra da sdu­ctție sportivă care să'și deschidă larg porțile pentru a conduce tineretul spre o viață care să­­ fortifice și indirect să-l pregătească pentru a fi ostaș.­­ Casa astăzi numărăm numai cătava orașe din țară cu «tindari sportive; am vedea cum in fiecare tărgngor gi sat se c­reiază din inițiativă privată tarsnari pentru exerciții fizice, fără ca să aștepte ca să fie făcute , numai da către stat. Iști deci eng. opera de regenerare fizică și de siguranță accidlă, ar putea fi admiribil deservită prin limitarea duratei serviciului militar pentru adulți care vor veni la regimente cu anu­mite aptitudini cari permit da-a de­­veni in scurt timp bani soldați. O­altă causă a inferiorităței noast­­re in chestiunea sportivă cu regret o spun că este lipsa de concurs temei­nic din partea medicilor. Diploma lor le permite să vorbeas­­că de toate phastianele medicinal­ei trebue să recunoască să educația fi­zică constitue una din cele mai impor­­tanta ramuri ale higiena­ totuși. Nici un curs special nu as predă la fa făcu­tatea da medicină, in această privință, pentru ca medicii să poată formula in cunoștință de cauză o re­țetă de educația fizică, după cum for­­mula sa avi‘­o rețetă de la farmacie. Personal am făcut la­g apel la un medic din Iași, pentru a ne da spri­jinul in m’șoara sportivă din orașul nostru și cu regret vă spun că n’am primit nici un răspuns. Trebue ca in Universitățile noastre să se «reezi anume catedra pentru e­­ducația fizică și luftndu-se exemplu da la Universitațile Americane »a se în­­troducâ in programele lor chiar edu­­osu­l fizică plastică, ssa oa cu plăcere acostat că o fac din­­ propria lor ini­țiativă studenți de la institutul ‘­nos­tru­m. militar. Datoria guvernanților este ca să fie trim­ș­ să sa instruiască in chestiunele de t «deoE­ția luioă la institutul din Sto­­cholm, după cum sunt trimiși să facă bacteriologic la institutul Pastanr din Paris. Eroarea că numai tineratul tre­­bue să practice sporturile. O altă e­­roar­e este credința că numai tineretul trebue că beneficieze de educaț­iune e fisică. Necounoștința veehiilor metode*, ady­­mite că numai mristetul gi prin tine­ret noi înțelegem copilul și adoles­centul pănă la sarviaiul militar—ere nevoit să practice exercițiile fizice ți că trecând da oare oara vărsta, ncsate exerciții trebue neglijate ca fiind prea copilărești sau interzise ca fiind preț violente. Tineretul, pentru că este tineret, sim­te nevoia mai impulsivă da a se mi­șca. Tehne ce totuși omul chiar după vărsta de 35 de ani să practice ra­țional exerc­țiile fizica. Pănă la 40 ani totul vorbește de viată. Pănă la 40 ani bogăția este in­formații: bogăție in sănătate, bogăție in cunoștința și bogăție in avere. De la această vârstă, aceste trei bo­gății se stabilesc in vederea produc­­țiunei lor, care constitue forța econo­­mică și socială a națiunei. O națiune igi are valoarea ei prin bătrânii cei ane. Ei trebua sa conti­

Next