Evenimentul, aprilie-iunie 1922 (Anul 30, nr. 323-389)
1922-06-25 / nr. 386
ANUL AL XXX-lea IVo. 386 5 Uilrac Ud1 Af1 msh mmm Organ al spartidului temoerat Take Ionescu, ziaristul Este o latură a prodigioasei activități a lui Take Ionescu foarte puțin cunoscută de marele public. In Țara noastră, presa nu s’a bucurat totdeauna, in cercul oamenilor de stat, de considerația pe care o mirită. In Franța este un fel de osmoză intre redacțiile ziarelor si banca ministerială. Unii din cei mai mari bărbați de stat din republica soră au fost ziariști și, imediat ce părăseau fiul ministerial, își reluau portofeactivitatea la ziar. Take Ionescu, imediat ce se reîntoarce de la studii din străinătate și se inscrie in baroul de Ilfov, se relevează ca un mare ziarist. Ei publică o serie de articole, semnate, in ziarul Românul al lui C. A. Rosetti, articole apărute apoi in broșură. De atunci, Tike Ionescu n’a perdut nici un moment contactul cu presa. Chiar cănd se afla in guvern, el găsea timpul să dicteze articole in ziarele partidului. A scris zilnic la Conservatorul, oficiosului partidului conservator, apoi la La Roumanie. Conform obiceiului de la noi, articolele ilustrului om politic remineau anonime; ele erau cunoscute numai in cercurile gazetărești. In Franța e obiceiul contrar , toate articolele se semnează de autorii lor, până și informațiile. In timpul refugiului insă, Take Ionescu, care scria zilnic ia Evenimentul, semna articolele sale. Ele făceau, mare vîlvă și pină noaptea Urzite, mii de cetățeni, din toate unghiurile Țorei, așteptau in curtea [redacției noastre spre a obține un exemplar din ziarul nostru Vom reproduce unele din aceste articole ale marelui nostru șef. Ele nu și-au perdut pointea actualităței. Verbul scris al lui Take Ionescu se distingea, ca si cel vorbit, prin claritatea și frumusețea lui. Deși o viată întreagă Take Ionescu a avut de suferit atacările nedrepte și bîrfurile odioase ale adversarilor, proza lui nu s’a scoborât niciodată la violențele de stil, așa de obișnuite in presa românească. In timpul neutralitatei, Take Ionescu, care cunoscuse pe toți oamenii politici din sferele conducătoare ale Europei, a scris o serie de „portrete” ale acestora, zugrăvite cu o nsina de maestru. Take Ionescu a mai scris amintiri, memorii, din ea și numai o parte a apărut in ziare și broșuri. Desigur că la saltarul ilustrului defunct se mai găsesc multe manuscrise de acestea cari vor trebui să vadă, prin îngrijirea urmașilor, lumina tiparului. Noi, ziariștii, ne mîndrim că omul acesta genial, a cărui dispariție a pus in doliu Neamul intreg, a făcut parte și din breasla noastră spinoasă, ad. o TAKE IONESCU cara au cunoacut de aproape activitatea publică a lui Ti ka Ionescu se cutremură când ee gândesc ia golul, pe care-l lacti in viața României Ilari, acest gigantic, care timp de 40 oni, a umplut în vrednicie acestei țări ți dispare in plină viața maturitate și activiete productivă, într’un moment, când țara este mai aărteț, ca oricând in oameni. Take Soceacu și a început viața lui publică acum 42 de ani, ocupând din primul moment un loc de frunte, nu nnmei in generiț’a lui, dar și față de genarciia care l’a precedat,oare și dânsa fusese ixtraordinar de vaiorcată, și a rămas la vârful piremidei și In vremea a trei generații care erau ridicat după generația lui, pentru a alunga printre indispensabilii vieții noastre pentru a dispărea in momentul când făcea parte din măncariciul celor cinci șase oameni absolut hotărâtor pentru îndrumarea neamului și țărei, intră în moment când greutățile, ce ne sunt impuse de supiejiări sunt mai mari decât oricând. Tike Ionescu n'a fost numai un mare om politic, ci și o mare valoare a civiliziției, prin cultura lui din cele mai vaste pentru generețiinea tânără a veleanului 1880, prin simțul său de om civilisat in toată patrrea cuvântului pentru ura noastă, în acel timp. Cu talentul, cu cultura, cu temperamentul său extraordinar de vin și activ, cu frumoeni dar al cuvântuli la bară și la tribuni, cu virtuozitatea sa in arta de a mări condeui1, Take Ionescu timp de 62 ani a fost podoabă intelectualității țării notate, apreciat ca un mare intelectual, in toate cercurile intelectualilor Europeni. Cu toate aceste însușiri, Take Ionescu n’a fost chemat in eonul acadistului, pentru că n’a voit Mitiță Starea, care considera pe Take Ionesc un om politic primejdios, și nici n’a putut onora cu talentul și cultura lui vre’o catedră universitară", pentru că Spira Htrtt considere de Take Ionescu, care-și permitere la viâsta de 30 ani, să fie organizator al fundamentul ti învîțâmântului nostru de toate gradele și unicul Organisator al darului ca organ de stat, ca un om funest. Monstrum, nedreptate a lui Mitiță Sturdza și Spiru Hant, au prnet detractori chiar ai activității ulterioare a lui Take Ionescu in mică activitate, trdându 1 de om ptrienici, can om de piceor, pe dânsul, Take Ionescu, tare in munca Ba uimitoare, nu numai pentru un om din orient, și din sentimentul de peste ocean - căci lucra secundă cu secundă, de la 7 dimineața pără la 1 după miezul nopții—se gândea numai la inta*ressia msrl al țării, la durerile tuturora fără cea mai mică preocupară de interese anteriore Cei ce l au cunoscut de aproape pe Take Ioniseu, nu știau nici odată ce era mai de admirat in acest fenomen al societății noastre : inteligența, oolturală, talentul sau puterea de muncă și dezintereserea omului. „ 0[ iniu * O audiență la Sultanul Abdul-Hamid Nu mi amintesc precis toate amănuntele, dar știu chiar dela Take Ionescu că a avut un conflict la Stambul sub regimul lui Abdul Hamid. S’a dus in misiune ca ministru al instrucțiunei publice, să obțină de la Sultan o iradea pentru școlile din Macedonia 50 Bani A cerut o audiență care -i a fost acordată S’a prezentat la ora fixată la palatul Sultanului. Acolo se afla sinistrul american Sultanul a primit șipe ministrul american, Take Ionescu se enervase fiindcă aflase că ministrul american ceruse audiența după ea După o lungă așteptare se prezintă marele maestru de ceremonie și I roagă din partea Sultanului să-l scuze că nu l poate primi fiind indispus pentru 'a liniști pe Take Ionescu." demnitarul otoman adause : Și ca un semn de simpatie din partea M. S vă remit cadou r Qsmaniei in briliante Take Ionescu, care in momente de mânie roșia, de astă dată foarte calm dar respirat răspunse : — Spuneți M. V. că a comis față de un ministru al Romîniei o indelicateță și că ministrul Take Ionescu răspunde la această indelicateță cu refuzul decorației prin nimic justificată și deci sur tem., chit. Se știe că Romînia a avut apoi pe chestia școalelor din Macedonia un conflict cu Turcia și am obținut scuze formale și iradeaua promisă, Presa Italiană deplânge moartea IlustrulUi om de stat Roma. —» Sâmbătă, la biserica rusească din Roma, nu avea loc o suba pentru odihna sufletului lui Take Ionescu. Corpul va fi imbălsămat și transportat in România, toate ziarele consacră lungi articole exprimând părerea de rău unanimă pentru dispariția fastrului om de stat. Ziarul „Tribuna“ a apărut ori cu fotografia defunctului și Un articol amănunțit, in care spune că Take Ionescu a fost una din personalitățile politice cele mai iminente din viața politică internațională a ultimilor 10 ani, amintind activitatea ce a desfășurat pentru revendicările naționale române precum și opera sa diplomatică de căpitenie, constituirea Micei Antante. Ziarele constată cât de mare pierdere încearcă România și aliații prin moartea lui Take Ionescu (Rador]. Presa ungară despre moartea lui Take Ionescu Budapesta. Ziarele ungare publică biografia amănunțită a lui Take Ionescu. După opinia presei ungare, Take Ionescu a fost unul din creatorii Românei Mari, dușmanul înverșunat al Ungariei. Ziarele subliniazâ marile servicii aduse patriei sale, concepțiile sale politice mlădioase și talentul său oratoric. Condoleanțele Lordului Balfour Londra. Lordul Balfour, in numele ministrului de externe, a trimis doamnei Tihe oneacu condoleanțe pentru moartea soțului său, care va fi mult regretat in Anglia, ca un prieten credincios și unul din principalii conducători ai politicei internațonale orientale spre pace și dură ințelegere. Duminică 25 Iunie 1922 urnim $ mcLxm 8 tei lânied U» Motâr vechia 1 i«a Membrii partidului Democrat din Iași sunt rugați a se întruni Luni 26 c. orele 6 p. m. in localul Clubului, in vederea hotărârilor de luat cu prilejul funerariilor lui Take Ionescu. Președinte N. CAN AN AN Oaspeților noștri Din toate unghiurile țării, incep sa se adune in orașul nostru , personalități care întruchipează caritatea cea mai aleasă căt și munca devotată și exemplară pentru înfăptuirea binelui obștesc Torte, ținuturile României Mari au trimis in centrul vechii Moldove reprezentanții lor, pentru a lua parte la congresul festiv al Societății pentru Ocrotirea Orfanilor din Răsboi, operă care constitue cea mai vasti și cea mai admirabilă organizațiune din căui, a putut da, vreodată țărei inițiativa privata. In clipele de sbucium și de durere ale refugiului, a luat naștere acum cinci ani in urmă, aici la Iași, organizațiunea de asistență a copiilor rămași orfani de pe urma războiului. Începutul modest de atunci, sa descitat deopotrivă cu desfășurarea evenimentelor istorice, cari au adus rând pe rând eliberarea teritoriilor vechiului regat, apei Unirile și închegarea României Mari. Din primul moment al realizării unității naționale, această operă, de caritate și de firească recunoștință către urmașii eroilor neamului, a servit și ca un puternic mijloc de unificare sufletească. O parte din organizatorii asistenții orfanilor in noile regiuni, colaboraseră la Iași, in timpul refugiului cu inițiatorii societății. iar cei cari s’au alipit in urmă, mânați de imboldul unei fapte nobile și al unei datorii de împlinit, aveau prilejul să-și unească cugetele și munca, laolaltă cu reprezentanții tuturor ținuturilor românești. După dorința reprezentanților ținuturilor alipite, ca o comemorare, dar și ca un delicat omagiu, congresul anului acesta al societății pentru Ocrotirea Orfanilor din Răsboi a fost hotărât la Iași. Le aci a pornit această nobilă acțiune, aici este sediul central al întregii societăți, aici se încheie rezultatele muncii din cei din urmă ani. Salutăm cu bucurie oaspeții arși, care vin acum in bătrânul nostru oraș, îndrumați unii, de amintiri pe care le-au cules aici pe timpul prebegin, alții de dorința de a cunoaște leagănul tuturor faptelor mari cari au făurit unitatea noastră națională. Salutăm cu emoțiune și cu recunoștință, manifestarea de dragoste pe care toate provinciile țării au înțeles a o face venind aci printre noi. Cu prilejul congresului unei opere de inaltă solidaritate națională, se arată sentimentul de curată și veșnică înfrățire pe care in ceasul de față il simțim pulsând cu o putere nebănuită in sufletele noastre de Ieșeni. Ardealul și Take Ionescu D. Iuliu Maniu, la primirea știrei morței lui Take Ionescu foarte abătut și mișcat a spus : „ Pentru țara întreagă moartea lui Take Ionescu e o mare perdere fiindcă și așa aveam foarte puțini bărbați politici capabili. Take Ionescu a iubit Ardealul și a arătat o deosebită înțelegere pentru problemele ardelenești. In legătură cu schimbul de idei ce am început cu conducătorii partidelor de opoziție, voiam să mă adresez și d-lui Take Ionescu. Moartea ia răpit prea devreme. Dumnezeu să-l ierte ! Pacea greco-turcă Intervenția lui Take Ionescu la Atena Se cunoaște rolul pe care l'a jucit Take Ionescu in tratativele pentru pacea graco turcă după răsboiul balcanic. Regula Carol a dejandit lui Take Ioneson să ta ducă la Atena să mijlocească inefitierea ofioei greco turci. Scriitorul acestor rânduri a însoțit pe Teke Ioneaon in călătoria sa de la Atena. w Tureli, după tradiționalul obleia al diplomației otomane, tărăginau și eigiranța ln Balcani nu le restabilise! Venizel pe care ea filase o urmăr acceptase cu plăcere intervenția lui Taka Ionescu. Trecând pa la Constantinopole, vaporul nostru s’a oprit o oră. Telaet-Pag», pe atunci ministru de interne, aflănd de trecerea lui Take Ionescu, s-a prezentat pe bord și i-a solicitat o convorbire. Take Ionescu se afla in peblia ea. Ora fiind motivată nu și terminase toaleta, Talaat-Peșa a insistat să o primească așa cum se afla. A fost primit. Convorbirea a durat vrs’645 minunte. Talaet Peșa a părăsit bordul vasului „Regelui Carol“ foarte mări*nit. Ce ne întâmplase '4 Teke Ionescu la spia verde. Turda igi joacă existența ei expolitica care o face. Să ceri sultanului să facă imediat pace cu Grade, este fel vă expuneți la armuri fatale. Intr’un nou conflict nu veți găsi contra voastră. Faceți imediat pe ce! Convorbirea aceasta a avut un efect decisiv. Tratativele au mers repada la Atena. Și am văzut on oohli mai. cum un ministru al României a dictat tratatul de pape gricosturc la legația otomani. Take loneian se plimba, in rang șl in lat, in salonul legației diotănd condițiile de papel La ora 2 de noapte a părăsit legația și a doua seară a venit de la Con*