Evenimentul, august-septembrie 1922 (Anul 30, nr. 415-461)

1922-09-15 / nr. 450

m AN­UL AL XXX-­** No. 450 I­A­f 1 Oiftu &iparstohri lamocra Crisa orientală Războiul din Asie mică s’asim­­­țit prin infringe«» deplină a Gre­ciei. Acest rezultat nu e de loc surprinzător. Armata regelui Con­­stantin era chemată să lupte pe un front situat la 800 kilometri departa de Grecia. Na ori­care natiune poate să-și i­a o atare misiune. Iată de ce ceea ce ar fi izbutit Angliei ori Franței, nu pu­­tea să-i reușească micului stat grecesc. De alt­fel bogatul mate­­rial capturat de turci arată că ar­mata greacă nici n’a luptat, in­tru căt războiul personal al Re­gelui .Constantin era impopular chiar in rândurile trupelor trimise in Asia Mică. Victoria lui Kem­al Pașa e bo­gată in consecinți de ordin inter­național. Diplomația europeană va avea mult de lucru ca să tempe­reze pretențiile Turcilor. Pănă a­­cum era un fel de axiomă pen­tru această diplomație ca un te­ritoriu stăpânit de turci odată eli­berat să nu mai reintre in patri­moniul statului­­ mahomedan. Cu alte cuvinte Turcii n’aveau voie să cucerească nimic. Ei erau con­siderați ca intruși in 1897 Grecii au fost Europa. In infrinți de Turci la Domokos și totuși Tur­cia a perdus insula Creta, c#ht. «a fost alipită Greciei.­­Dar astă­zi ? Albanezul Kemal Pașa n’a voit să se supună tra­tatului de la Sevres care gonea pe Turci și de pe țărmurile flonto*­ști, cari pină acum erau recunos­cute in Europa ca pământuri tur­cești. El și a organizat o armată cu care a spulberat ocupațiunea greacă in Asia mică. Kemal Pașa nu se mulțumește numai cu atât, ci pune in discu­ție întreg tratatul de la Sevres,­­ cerând pentru Tarei străniterile și Tracia cu Adrianopolul și Con­­stantinopolul. El pare hotărât a sprijini cu armele aceste reven­dicări naționale. Aliații, cari au făcut atâtea sa­crificii in răsboiul oriental, nu se împacă cu o reînviere a statului Turc in Europa și nici cu stăpâ­nirea strâmtorilor de către turci. In chestiunea strâmtorilor și Ro­mânia are interese capitale. Ei nu-i posta conveni ca Marea Nea­gră să devină un lac Kemalisto­­sovietic și exportul nostru pe ma­re să fie la discreția Turcilor stă­­pânitori ai strâmtorilor. Din feri­ciri intre marii Aliați nu există nici o diverging asupra orientale. Ei se vor opune chestiei chiar cu forța veleităților lui Kemal de reîntregire in Europa a Imperiu­lui Turc. Victoria lui Kemal pune și chestia dinastică in Grecia. Dacă Aliații nu s’au opus la reviziona­rea Regelui Constantin,­­acela ca­re făcea politica ex Kaizerului, e sigur ca astăzi, când te a creat a­­tătea încurcături, nu-i vor da nici un sprijin. Unele telegrame ne-au anunțat că la Athena s’au produs tulburări și că armata, intoarsă înfrântă de pe front, ar fi tras in mulțimea, care ci­tea abdicarea Regelui. Cu acest priț, ori­căt Regele Constantin ar avea trupe fidele, ga­ta a împușca pe adversarii Rege­lui, acesta nu se va putea men­ține pe tron. Criza dinastică din Grecia nu se poate rezolva decât prin abdi­­cerea lui Constantin in favoarea Diadoeului, care să facă apel la unicul salvator care este Venize­­los. Totuși atâtea greșeli s’au co­­mis de regimul constantinis­t, în­cât nici chiar Venizelos nu va fi in stare să readucă Grecia la si­tuația strălucită de după rasboiul mondial. Ori­cum, criza orientală ce­ a survenit in urma infrăngerei Gre­ciei este încă o­­ pedecă serioasă la pacificarea deplină a Europei însângerate. Î Cătă hipocrieti Detractorii d*i­­** uzurpa­ • I ioni de azi al hi lui Tache­­­r Ionescu, dau cu-i strălucită o dovadă a nervarii, care carac­terizează intregudificiu politic al partidului IM. Declarațiile „elevului" Duca Ci­­ ficat Tit­­­laste» pentru țară Sub titlul de mai sus, ziarul «Patria“, organul partidului națio­nal din Ardeal, publică următoa­rele : Se cunoaște atitudinea presei liberale pe chestia constituirii Micei înțelegeri. Era pe vremea guvernului Averescenu, sub care politica afacerilor noastre din a­-ti- .Vn* 3 J6/ Vnpt/­Xț* JL viv Ionescu, factorul principal al in­­j­ighebării acestei alianțe. Pe atunci înțelegerea celor trei­­ State, la care acum a aderat și­­ Polonia, erau in vederile parti­dului Și presei liberale - o simplă­­ iim a „marelui european“. Nu era zi in care presa actu­alului guvern să nu combată și să nu zeflemisească constituirea unei alianțe, care mai târziu — după mai puțin de doi ani — a­­vea să producă noului „metro eu­ropean“ - președintele de azi al consiliului - succesele de la Genova. „Farse­“ lui Take Ionescu, spri­jină astăzi intrea­ga acțiune de politică externă a guvernului Brătianu. După Ginova, a venit confe­rința Micei Înțelegeri de la Pra­ga, la care a participat din par­tea Romăniei d. I. G. Duca, mi­nistrul de externe. Iată-l dar și pe „elevul“ Duca, cu aere de mare diplomat, entu­ziasmat de rezultatul conferinței de la Praga, unde­­ declară insuș intr'un intetativ apărut in „Vi­itorul“— a domnit tea­mei depli­nă înțelegere și că grupul de pu­teri, adică Regatul Sârb, Cehos­lovacia, Polonia și România con­­stitue din ce in ce mai mult in centrul Europei, un factor de ordine, civilizație și de solidaritate“­­Așadar, farsa lui lghe Iones­­cu, Mica Înțelegere s’a transfor­mat intr’un „factor de ordine, de Civilizație și de solidaritate“.­­ Totuși, ne gândim, că nu sunt nici două săptămâni de cană o­fi­ciosul guvernului— intr’o expine­­re a situției politice mdivile—de­nunța opiniei publice politica ex­ternă a guvernului Averescu, sub care Statul nostru $și pierduse independența, Era același Take Ionescu in a­­cest guvern, care condusese politi­ca externă și țării, reușind sa re­alizeze constituirea Micei Ințele­geri, la adăpostul căreia guver­nul actual iși orientează intreagi­a lui activitate politică din afara. p Bani ISFOlATn Vineri 15 Septembrie 1922 MSSERTH ȘI RHCLAMI & M ftniail MMWMW—8W .VU-V l$a­ttafsftr wefercs X ift* Si anunți sați o îmbelșugată­­ producție de a­ur. Calitatea și­­ cantitatea sfccleinul acesta vor fi­­ superioare, iar m­pania fabricilor I se va prelungi cu cel pu­ți?* ^00 ?fl | smîJ. Fabrica dzahar de la Chi­tilă va lucra ana cel puțin 5 luni, pe cănd anul tcut a lucrat nu­mai o lună, rdt­ănd 5 milioane beneficii la tapfisul de Șase mili­ome. Suntem imăiÎiți că zahărul, tot scump se invinde. Speculatorii nu vor să știe­­ nimic și de ni­meni. Ca un colru. Cu ocazia S^rei bisericei din Perieni, intre ate cuvântări s’a re­marcat acea a Protocreulai­uda­tului care a stat să-și faci com­plect datoria și față de astealml guvern. "]­­...,a apărut fio. 1 (anul 1) din re­p) tktCÎ fTiÂW t?i~ fi, f.fif *« u­f­ Y ” gan al amiciției franco-romăne, ca­­re apare la Iași, sub ingijirea de­votată a dnui profesor universitar N. Serbam Școlile urinare încep cursurile II Ziua de 22 Septembrie o. pănă căni ț’n și inscrierile. De m’ni incăp ședințele Curții Si juri, SBBim­ei Septembrie o, Consulatul Republicei cehoslovaci din Cluj, comunică oficios, că viie pen­tru setățenii români pentru intrare in Repîrtorici cehoslovaci, resp. trace­rea prin ea, n’a urcat la lei 200, in transa, reap, trecerea prin ea și in to­rferă a 1a lui 400. Inscrisrția la Conservatorul de mu­zică și diplomațiune, au fost prelați gita pănă Sâmbătă. Examenele de admitere, vor încep de Luni. — 8— I D. D. Popa, conallier financiar o i I a a fost solicitat a fi transferat 1 j Capitali. • ji I>sa insă renunțând, a remes­ia s asastft calitate la Ieși, reincepăndu­­de sai serviciul. D. inginer Mironlsscu directori fabricat de cărâmidă durea, controlând o mașină, d­e 1 roai i-a prins măna stânga. Din fem­eii rdfca­ au­a gravă. i Comitetul cercului didactic e’a h­ I­trunit sub președenția diui profan I­I Fideleș. Comitetul er a ocupat de statutul s­cătuit de numirea funcționarilor p­blicii 8’s dsd la a se cerceta atitudinea ec­oului profesoral din București, in aceată chestie după care sa va con­voca o Întrunire plenară a mamiri­lor cercului didactic. » —*— Duminecă are loc la Camera de C­merț o ședință a Sfatului Negust­resc din localitate pentru a disci mai multe chestiuni, intra care și oc •titoirea unei bănci a­ negustorilor. « — a— Comitetul școlar al liceului de la Oltea Doamna a dispus ca data de­shhiderei noului internat Înființat la In 1897 XXVIII Moare la Iași Miron Pompiliu, pro­fesesor de limba romăni, tovarășul d iii Ion Paul la alcătuirea celor mai complecte cărți de cetire. Miron Pompiliu a adus servicii rea­le școalei și literaturei. De loc din­­ Crigana, de lăngă Being, și-a făcut­­ studiile la liceul din Oradea Mare,­­ iar facultatea de litere la Iași. A fost profesor la școala centrală, la școala militară, la institutul Humpel și la liceul internat. Era membru al Ju­nimei, a­corda la Convorbiri Literare poaiii lirice și critici asupra cărților­­ didactice. Lui i sa datorește prima i Qolecțiune de Balade populare. Tronescu a fost numit profanor la școala de Belle-Arte Remas uitat, fără nici o prot­cție, fără să se răsvrătească, fără să pro­testeze, el, talent atăt de mara în mo­destia lui și modest în mărfibaa lui, și atât atăta vreme umilit și isaemnet. Istoria vieții sale a fost o pildă de răbdare și nevoi, de lipsă și resem­nare. Numirea lui ca profesor­ se da­­torește venirii Regelui și Reginei la Iași. A protestat și el odată și bine, rostind un adevăr „Mor de foame“ ! A răspuns dănsul Regelui Carol, care­­ i l'a întrebat cum aa găsește Cuvintele și «inxHitoare pentru­­ vremea și cultura noastră, s­au re­­­­parentat ca un ecou pe strălucirea I­nactivă a celor care au puterea in l­mănă. De la Tronescu, elevii au in­s­ustrat nu numai artă da a sculpta, el­­ și arta de a suferi. Fernanda de șina Sfântului Epiri­­don­, dădeau lașului un aspect deose­bit. In ziua de 12­ Septembrie era cu neputință de străbătut strada da Sus, astăzi I. C. Brătian și In fața biserica­ Sf. Bpiridon. Era ca un rol enorm ce se abătea asupra bucății de loc dinain­tea porței celei mari gari duca in curtea spitalului și a bisericii: calici, sdrențeroși, rufoși, se grămădeau, sa luptau, se striveau și tremurau de frig, in așteptarea clipei fericite cănd se-o­veai rândul* Niște gologani gi­o­păne. In schimb, o dimineață de aș­teptare pa frig, o r­bdara de fier și o luptă obositoare * Un număr Însemnat de arogați Ieșeni trimet o adresă lui Nicu Fi­­lipeaca, deplăngănd groaznicul sfârșit al duelului pe care l’a avut cu Gh. Em. Lahovary, nu să îndoiesc insă de perfecta realitate și corectitudine a luptei, dar sa indignaisi cănd văd Înverșunarea și fățărnicia sa pare si speoolee să o atare necorocire im­­­­potriva lui Filipascu §i graba cu o ste­a’a pue in mișcare tot aparatul ju­­stițiar pentru a doboră pe Filipescu cu litera moartă a unei legi căință in de acetudine desăvârșită. Adresa termină cerând la următorilor avocați Filipascu să facă legeri să ia in­­credințeze epitania lui: Iancu Manu, Vasile Ssoly, Dim. Alxandrescu, D. A. Grecianu, Gh Irimescu, Theodor, A. Chirilovici, Vasile Dimitriu, A. A. Badaron, D Grigorovici, N. Nicolaidi, Gh. Mihail, St. Mendrea, C. P. Con­­stantiniu, C. M. D. Miclescu, Patru Sion, Gh. V Grigoriu, Savai Manu, Al. Dabija, D. Andrei Fărcăganu, Ne­bunesi­, Brăescu, M. Ianculescu, etc. Drept răspuns, NScu FilipesCU a remes hotărât ei sa infi­igăze fără de nici un apărător Înaintea tribu­nalului, mulțumind avocaților legeni pentru sprijinul oferit in această trietă împrejurare. Moare bătrăna artistă Dalmary. In naltul de bătrâne, instalat in una din cele mai asigurative străzi ale lagu­­lui, intr’o casă cochetă care dispărea Intre flori si brad, flori și brad pen­tru festivitatea primirii Reginei E­­limbate. (Va apari in volum) Carmen Sylva a apait aici fără nici un cortegiu, fără Baltă și fără poliție. Ragina dete sărutări femeilor bătrâna din așii și sa intălni aici cu d­na Delmary, care se distinsa prin o ati­­tudine demnă, racpeotoană și frumoasă. Era conștiința trecutului de educație care reînvia aaum sub impraaia pra­­sanței regala. D­na Delmary fu re­­comandeză Reginei ca o veche artistă, iar in ochii Reginei ea a ivit o tipăriri de sinceră admirație pentru trecutul unei glorii. I. e. Un conflict școlar care dă mult de vorbit presei e „afacerea Philippide- Burlă“. Vasile Burlă a fost numit profesor suplinitor la Liceul Național la catedra de limba romănă, care eu partor, in locul d-lui Philippide. Va­­sile Burlă eșisa ajunsi din inspectorat. Inspactorii convocați la minister, au pStut cu toții de acord să fie numit Burii. Demisia d-lui Philippida era la consiliul permanent care avea de membru influent pe Haldan, a cărui succesor la Magnum Etymologicu« era d. Philippida. D. Philippida a fost rugat insă să revin asupra de­misiei și să continue cursul pănă la sfărșitul anului școlar, oala ce con­simți­a-o facă­ De aiei ofensa, pro­fesorii agitați, iar Vasile Burlă ra­ I­nunță la suplinire. R. S. I —a — —9 —­­ — a —­­ B — — ■ — Presa de odinioară a Iașului De la 1894 încoace —­ cea școală aă pe fixat la 22 Septe­brie. Deschiderea stagiunei teatrale iată comunicatul oficial prin para eonstată adu­te de către comisiunea specială inan­tuiti că Teatrul Național nu prezintă nici un spericol de pră­bușire, porțile Teatrului se vor des­chide la data am­ntstă. Primăria Comunai Iași in urma ai dragei Direcțiunei Tad­rului Național din Iași intreg la No. 30817 din 12 Septembrie a­­c. numind o comisiune de epaeiatiști compusă din dinți :Ingi­ner M, Welt, C. Grigoriu șeful servi­­ciului de poduri și șosele a județului Iași, inginer si Andrieson Caia direc­­torul serviciilor teh­nice a Comunei Ieși, aduce la cunoștința tuturor ur­mătorul proces verbal, care a’a Inche­­iat de sus si et comisiuna- Proces Verbal Astăzi IB Septembrie 1922 Subsemnații ingineri M, Veit, I­liv driescu, Calo­gl C Grigoriu membrii comisiunei desemnate de d. Președinte al Comisiei Interimare prin­­ proceeul­­verbal din 12 Septembrie 1922 pen­­tru examinarea etării actuala de sta­bilitate a Teatrului Național in vede­rea deschidere­ eiagiunei teatrele a anului acestuia de comun Acord am constatat și ne-am fixat părerile asu­­pra următoarelor puncte: 1) Clădirea In ansamblul ei in ur­ma suprimărei cauzelor care au adus s’o in situi su­s si actuali se sflă in­­tr’o stare de echilibru stabil, care du­­rează de la 7 Noembrie 1921 data cănd s’au stabilit repera de observații. 2) De la această dată și pana as­­tăzi clădirea a suportat un chip satis­­făcător aglomeratiunile prilejuita da stagiunea teatrală a anului trecut pre­sum și ploile numeroase și abundenta ale primavarei anului acestuia. întemeiați pe rezultatul acestor non­­ete tari, suntem de părere că se poate deschide stagiunea teatrală la 16 Sep­­tembrie a. c. Intrucăt lucrurile de consolidare de­­finitivă nu au fost încă incepute, opi­năm că: 1) Teatrul să fie ținut intr’o conti­nuă și compatimist observație.­­ 2) Să se descopere baza masivelor de zidărie mișcata și in primul rănd acela a pilaștrilor din stingă vestibu­lului. In aceat din urmă scop pentru a face posibilă executarea­ lucrărilor de consolidare In timpul stagiunaiao­

Next