Evenimentul, octombrie-decembrie 1922 - ianuarie 1923 (Anul 30, nr. 462-547)

1923-01-14 / nr. 544

H % AN DL AL 2x1­ IM NIm ! A ț­ HAT» UNK» * ‘ */í üt ® Htaițăttai Olgai) al gu­liii Stu­tu­l Rostit Duminică la Ianuarie 1923 — MSERTA $1 R&CLAM 9 % ^ IA»M »1LyVfe­.,­­UB MiflAr V ® C&ÎM Í li« ANUL 1922 Anul ce n’a indisiat c’a însem­nat nici el, ci și c­i ce nu au trecut da la armistitiu, o clarificare a situației internationale. Tratatele de pace continuă se remînă in stare de deziderat. Cei învinși, in deosebi Germania, contând ps­e ehilibrul nestabil al acordului dis­tru Aliați, au adoptat politica de rezistență la aplicarea tratatelor: la cursul anului, două Confe­rință internationale, la Genova și la Lausanne, s’au incheiat fără rezultat, după lungi și laborioase discuții, iar Conferința nilor de la Paris a avut repatativ­­aceeași soartă, numai după două zile de la deschiderea ei. Focul in Orient, intrerupt un moment prin armis­tițiu și tratativele de pace de la Lisufanne, amenință să izbuc­nească­ din nou. Tursii, cari se a­­rătau până doun azi concilianți la masa verde, au devenit de­odată intransigenți, ridicând pretantiuni inadmisibile. Un conflict armat anglo turc e in aer. Anglia a tri­mis o­­ Iotă formidabilă in apele turcești. Unitățile navale grecești cooperează cu flota britanică. Pe de altă parte, se afirmă că ar­mata elină s’a refăcut și e gata ■ reintra in acțiune. Dacă Turcii nu’și vor da seamă ci pericolul pentru existenta Turciei f’m Euro­pa al unui eventual râzboi cu Anglia,­­atenei este evident că Turcii vor fi goniți pentru tot­deauna de pe vechiul continent. Exemplul Turcilor a găsit imi­tatori. Ungurii, văzând­­eă tratate­le pot fi sfâșiate, se gagita. F*m­eiștii și „Ungurii cari se deșteap­tă* fac o vie propagandă irrndan­­tialâ in orașele lor de la granița iugo­slava și română. Ei cer des­­fiii t arta tratatului de la Trianon, care a dezmembrat Ungaria.­ „Mi­ca Antantă“ a făcut un demers colectiv pe lingă guvernul de la Budapesta, atrăgindu-i atent*" »* supra primejdiei ce prezintă pen­tru Ungaria agitațiile h­ridentiste ale ungurilor. In acelaș timp, s’au luat măsuri ca să se prevină ori­ce surprindere. In chestiunea atât de spinoasă a reparatiunilor, Frânt*» de astă­­dată, e secondată de Belgia Italia. Cele trei târi se opun la a- și cor­dar­ea unui nou moratoriu Ger­maniei. Ele cer garanții economi­ce elective. In caz de refuz din partea acesteia, nu e exclus ca Franța să ocupe Rehrul. Cum vedem, intrăm in anul nou sub surpicii destul de sumbre in ceea ce privește situatiunea in­ternațională. <» * la politica internă, guvernul li­beral venit la putere cu toba cea mare a reclamei, a fost mai pre­jos de cele mai modeste aștrp țări. Abstia­t>une făcând de telul cum a făcut alegerile, guvernul liberal s’a arătat cu totul incapa­bil. N’a realizat nimic din cele făgăduite. Tr­aiul s’a scumpit enorm, valuta Ieului a scăzut, impozitele excesive pe care d. Vintilă Brftilă nu le puse in sarcina industriei și comerțului, nu numai că sunt o sarcină istovitoare pentru eco­nomia națională, dar vor scumpi traiul in proporții fantastice. Afa­cerile „patriotice­, înjghebate de guvern pe o scară întinsă, au zdruncinat ori­ce autoritate mo­rală a acestuia. Guvernul, slab la alcătuirea lui, a ajuns astăzi la pragul agoniei. Nu se mai gân­dește nici el, măcar in glumă, la „refacerea și consolidarea Țorei“, primul punct din programul lui de activitate, încercarea de făurire a unei Constituțiuni de familie, reacțio­nară, anahronică, sugrumătoare a tuturor libertăților publice va ser­vi ca platformă­­ de retragere cestui guvern uzat, a cărui înlă­a­turare de la ciimă se impune cu o ori mai înainte. CB Pl­agiafortat, de Ion Creangă. La Crăcinn, cănd tris­tata poranl, »1-1 părlea, »1-1 opstraa, pi l invălea m­ie ea paie, da­r m­ădupa, ea ast­aa poati rada mai frumos, an m­ait­eoam pa pora deasupra palilor, pi făceam un chef de mii de tei, ptiind că mie are să-mi dea coada poronlni a’o frig pi begiea a’o amplu oa grăunțe, a’o nmiln pi a’o sm­ălsei, după ce a’a oa­­oat, ș’apoi rai de ureahile mamei, prinft ce nu mi o spărgea de cap. Și să nu-mi mi cuvântul: Odată le nn Sfintei Vasile, nu prindem noi efițîva băieți din sat, ai na ciucem on plugul; că ei aram pi ea m tripor­emm, din pisate. Și ajunul Sfântului Vasile, toată alea am stat da capul tatii «A mi fael pi mia nn bahain, ori da nn, batăr nn harapnic. — Doamne, ce harapnic ți oi da an, aiae tata da la o Trama. N’al ca mănea la cana mea ? .Vrei să te bu­­sească cei nendrălăi prin cmsti ? Aitș te despalț !“< Vfi sfind­­ en că mi am aprins pala­ic oap cu asta, am șterpelit-o de acasă noma­ cu be piea cea de porc, nu enasva aă-mi iee tata ciubotele și aă rgmjin de mpine instates to­varășilor. Și nu pt­u cam a’a intim­­plat că nisi unul dintre tovasăpi n’avea clopot. Talanea mea era a­­casă, dar mă putesm jdnea a’o ien ? In afărpit fasse» noi ea facem, pi noii pnim da colo o coasă suptă, de iei o cărceie de fitaială, mai un vă* trai an bel­ing, mai degrea cșa de porc a mea, pi­pa după toacă pi por­nim pe la case, Și o Infim noi de la popa Oșlobanu, tocmai din țapul catnini din alta, cu gândul să um­­blfim tot catul... Când colo, popa tăia lemne la trunchiu afară, gi orin a Tăiat oe na ageasim la fereastră pi ne pregătim de arat, a Inceput a ne trage, căteva nașteri vndeatre pi a alee ! — De­ abia s’m­i paleat găinile pi Toi ați pi inceput ? Ia­r tați pleacă, blăstămeților, aă vi dan an! Noi anunai am pârlit o la fugă. Iar el stărr­ ca o cemrtfttură in arma constră; c­ei era om hnrsns pi pfil­­elipit popa Oglodan. Și, din apatma ceea, am fugit noi o jumătate de ani Înapoi, fără că avem afină ii sioa popii s­i Orele pe podele Și bnreți pa pereți; Câte pene pe cocopt Atl­ia copii bardnhopi". sum obipanesc • aice plugarii pe la oasele ce nu i primeia, — Măi­ al dracului venetic pi oispaăn de popi, aice* noi copft ce ne adnnira toți la un loc. Înghețați da frig pi apărieti; ofit pa ce era ai ne d­ogeancă boan­a cea Indiăpitft; vede l-am dos pa­nă aftiit la bisarica Sfântului Dumitra, de sub cetate, unde slujește, curat asigfi­ l crăcea l’a Bolăeit să vie să și facă budihanea pană la noi in aat. Faraoacă Dumne­­seu, că fee preoții noștri apa, ci nu m­-ai mai înfrupta ea nimica de la biserică, in Tecii Tecilor ! Și pănă-1 mai boeaorodim, până n­a alti, a­­minge pte bina Ei, ama, or­i de f&enț ? Hei să in­trăm iei in ograda asta, lise Zaharia Ini Găd­en, că ne trecem vremes, atunci in mijioon­­dritental. Și Intruim noi la Vasile Aniței pi ne așesăm la feraastrst după obiceiu. Dar pare că naiba vrăjește: ceia in crist coasa, că i e frig, p alm­a oft­i inghieță infi nila pe cărceie ; vara stea Ion Mo­­goregan, cu vătraiul subsuoară, sa punaa de pricină că nu arfi, pi nu­­ana-ți crăpa inima in tine da nacaa ! Uri tn, măi Chiriașe, zic eu ini Go­ian , pi noi, măi Zaharia, esi profina din griji ca buhanul, iar iștiala’­ți att ■trige, hăi, htil! Și oftată și insapam. Și ea at vazi ? Unda nu sa ia hapsina da nevaata lni Vasile Anițăi cn po­­ciorva aprinsă după noi; căsi tocmai am­nai trfigsn focul ssi dea colaeii in cuptor. „Vai, aprinde v’ar focul, afi Tft aprindă. ifsa aa bnrzalnit si gro­zav , dar cum aa e hiamft asta ? In obraani oni v’a învățat!“. Atonei noi la fugă, bu­st!! mai dihai da cot la popa Oglobanu... „Dar bon poeinog a fost p’aista“, zicam noi, corinda ne in răacinoUa drumn iii, din mirosul natului, aproape da bibariost, încă una­ două da aaatea, pi ne »soț oamenii din sat afară, au pa niște luiest Mai bine să mergem la palcara. Și după ce ne arvenim no­ pi pe la anul, an jarămfint să umblăm tot Împreună, ni-am despărțit noul da altul, răbegiți de frig pi hămisu­l de foame, pi h«i decare pa la casa cai na are, ei mai bine-i pare. Și iaca așa na-a fast amb­area pa plugul in anul Boala. „Evenimentul“ area și de Anul Nou serbători tihnite și lipsite de griji dacă se mai pot fi aceasta —cetitorilor săi». U­nii membri ai partidului na­­țional român din localitate, sunt rugați a lua parte la întrunirea de la club din Piața Unirea, care va avea loc Marți 16 Ianuarie cu orele 5 p. m. Amicii noștri sunt cu insistență rugați să iea parte. LA TEATRUL NAȚIONAL, — ORDINEA SPECTACOLELOR: Duminecă 14 Itnnarte in matineu „ÎNVIEREA“, iar seara „OTHELO“, Biletele la Agenția Brepan, Din cauza marilor chenueli de imprimare, volumul „IAȘII DE ODINIOARĂ", de d. R. Suțu, care va cuprinde peste 350 pa­gini, cu numeroase clișee, va fi pus in vânzare la librării cu prețul de 40 lei exemplarul. Pentru abonați­imă,­cari a­chită anticipat, costul remăne de 30 lei. Comitetul de doamne, ne roagă ca in numele lor să exprimăm toate mulțumi­­rele generoșilor donato­ri, cari au dat ofrande pentru nevoeșii orașului, pre­cum și artistelor și artiștilor teatrului național cari in mod onorific au dat re­prezentația teatrală in scopul sus aratat ­biMMS. Ziarul „Lumea* in dorința at­a­vără aizanie in partidul Națio­­nal Romăn și »«nu eu samă in dorința’* de a faci pe placul unor prieteni personali, inventează tot soiul de știri senzaționale, cum ar fi deosebirea de vederi intre vechia nuanță conservatoare și cea takistă din partidul democrat și ne­­ințelegeri ce ar exista in clubul local. Ținem să aducem la cunoștința publicului că toate aceste știri sunt născociri și că membrii clubului național Român din localitate în­țeleg a renane strănși uniți in jurul șefului local. De altfel sperăm că in curând se vor convinge de aceasta și cei de la Ziarul „Lumea“. D. Lucian A­lanenleron ajutor da judecă­tor la judecătoria ocol. Podul Iloaei din jud. Iași a fost Înaintat ju­decător cu titlul provizoriu la ocol. Chipăreni din jud Btlu­l. Imediat după Amil Nou, apare volumul: „Iașii de odinioară“ de d. It. Suțu. l­ucrarea e in­chinată memoriei neuitatului D. A. Grecianu. Prefața o semnează poetul Mi­­hai Codr­eanu. Sunt peste 39 cli­șee fotografice, care reprezintă ve­deri și personalități din Iașii ce au fost odată. Majoritatea din clișee sunt lucrate de casa zincografică din București, Mar­van. Batae intre proprietari |i chiriași Ziarele au anunțat că o incăerare sîngeroasă, urmată de descărcări două focuri de revolver, s’a produs dăți de năzi, in Str. I C Brătianu,­­intre chi­riași și proprietari Iată cum stă cazul. d. Ele­n care ține o brutărie și stă și cu locuința in Str. I. C Brfstianu este chiriașul unui domn Mendelsohn, cu care de altminteri e in proces, care e pendinte incă la Casa’ ț­e Cearta intre dinșii a ajuns atât de departe, incăt la un moment dat, apu­când fie­care niște sticle de sifon, au început să le arunce unii asupra altora. Resultatul a fost că sticlele de sifon au făcut explozie iar de afară s’a crezut că s’ar fi tras focuri de­­ revolver și chi­riașul Klein a fost lovit la cap Ambii, și chiriașul și proprietarul au fost dați judecății, pentru bătae. Eri, spre seară un cal scăpînd de la un furgon militar a luat o­­ la fugă prin bulevardul Ferdinand, lovind in și in stînga, fără insă a răni si pe dreapta cine­va mai greu La urmă calul a intrat in casa­­­lui M. Leibo ici, din Șoseaua Arcu 2 stri­când mai multe lucruri din casă, a fost in fine reluat de soldatul calul Pițu­lea Mic. Cu mult regret aflăm viață a fostului Director al încetarea din Agriculturii din Basarabia T. Buhăescu.­­ Om integru, profesor neîntrecut, el iasă in urma sa numai regrete. Dinci­aica 1 Ianuarie (Haul Nou) st. v. 1923, se va oficia cu deo­sebită solemnitate hramul bisericei Sf. Vasile din Str. Vasile Lupu. Serviciul religios va fi eficiat de Părintele protoereu Nicoleta, asis­tat de preoții Fioascu, Găucă și diaconul Stupeanu. I D na Adina Tike Icnesc« a plecat la Paris. Eli a încetat din viață in locuința sa din Strada Chievului din Chișinău, bă­­trânul boer moldovan Vasile Anghel, fost senator in timpul guvernărei averescane. Publicistul înțeleptul Esop apunea că: „Ar­borele ca eăt­e mai plin de roada, on atăt­e mai abritficit on piatra da trecător!“.... Așa I publisianul. . Ou călătorit prin meleaguri ne­știute, peroatător da bravuri prăfuita, naiv până la lacrămi, iscoditor de suflata­­ ca un duhovnic , trăind la valtoarea vieții și tom­pl mizantrop ; șlefuitor al eriatalilor Idelel; patap in eervisinl onoare! pi dreptul cetă­țenilor ; orainic pi tălmăcitor al di­­leanțalor populare ; Efidăn vrăjmapul cel mai implacabil: banii, spulberând legendele pi strivind reptilele socia­­tSții — este tonupl lovit și alungat—a nu căina da pripsai.. Publicianul popularizează știința prin sfaturi practice; aeoata pilda vii din morala arapttaaaael, îmbină sentimental oneanului­an sublimul; transformă fă­monadă mică , abstras d­ansis, legile imatabila, aurul ,•u­­getările, El peralfisară morivurile; intra ține fosu­ afent al patriotismului; îmbină interesele alanalor—pe ine­rent ce siponeag intr’o națiune; an­­daază mentalității* formata and im* partal atâtor oaliuni; infruntă or­goliul și vegnnd­a aripei — dra­maiad­a..., El ține seama In răspunderea slo­vei scrise, da imprajurări la bocala, da vremuri!« pe­ste oeărmnneao, de napregătirea norodului—servind de edacrtor politic și apologet ai era­­d nlîi. Intrâmând pe cei slabi, ib­­onrii find pa cal­afiosi,­­demaasănd pe apașii de răspântii ai presai, scoțând la iveală marital și filantropia.. Ei­sete conpitant că a nasasar că ■aria sanie—«am bate fanrul berii— (9&el en­fintul nu poate trăi altfel intsna in memorie)—pi că pentru­ easasta as impune sft aa incordise, si sa ii trfimitească, să an unte pa aine pentru u­n folositor orptal , ni«t­oftpu­gul personal, nici depertAeinnea insfilitmrel, nici rivalitatea meschină nu-i poete moril,,i El trabus aă sfi», aă pile, aă om­­ioasă total, aă simtă pilenl gestului publicnlnl, aă provoace discuții« aă obțin interviewari, că e&lea ori­ce piedică in picioare pentru alava pro­fesiune!, căreia e’a dedicat .. La iad opat a combftant din egoism da parveniți pe nevoinței; apoi ad­mirat in șoaptă; apoi respectat eu teamă ; condescendența vine cu greu, cu rfibdare, on manea, cu resignare.. Unii il dosaonderau din sărăcie da doh; alții il ignorau din invidie; afț'l din indiferență.. Ca Încetul toate calomniila și de­naturările iea la iveală; botnițele ea ascund, zorile spar triumfătoare. Acum a privit eu generoasta tr; marmurela devin apliusi; una ea preschimbă’ in istorioptirii; infamia in aureolă da martir.. Tăcerea celor b­ rn­ ți,­­revolta celor prinți normi nepreveniți, sprijinul celor patesnici ti sporasc popularitatea. P* tsrile ii es­esc pentru ‘servirea minți­­mei anonime căreia i­a jertfit ca g dle­mnitate aonnta 1­i viață de om. Un timpul stilul Iui capătă nerv, ideile contnn, tonal onloara— și acea răsvrfu­fre ce ha mocnit in stere laten­­tă in suflet sa bue nopte ca o văpaie, «a nn euvoli, na un uragan. Așa an ereiasti acea ‘­elaborare par«­hică, ce face pe publicianul de rasă —la maturitate— săi devină un ma­estru al condeiulrii nu existăț­­­ghar anbtilitate, sclip ra­să nu Ia străbatut, întrevadă, presimte. Intr’o altarnanță da ideal pi­resl­ junf&că paeinni, ațâța apovadsnii, lăr­gește perapeotiva, insepte evenimente sponteasft aataollams, gundremeasă nu‘ saluți» materializaază visinni la capri­­ciul alintat al peniței lini,. Acrm aăTstroepte ea toată plenite­­dinaa pi­os o altă autor­ tste opera de higienit­apeială pi moreist? dezvoltă turpitudini. Invaturi silnicii, dărfumfi Idolii țărani și demagogi, divulgă patr­latani ptifații pi ai artelor frumoasa,

Next