Evenimentul, octombrie-decembrie 1922 - ianuarie 1923 (Anul 30, nr. 462-547)
1923-01-14 / nr. 544
H % AN DL AL 2x1 IM NIm ! A ț HAT» UNK» * ‘ */í üt ® Htaițăttai Olgai) al guliii Stutul Rostit Duminică la Ianuarie 1923 — MSERTA $1 R&CLAM 9 % ^ IA»M »1LyVfe.,UB MiflAr V ® C&ÎM Í li« ANUL 1922 Anul ce n’a indisiat c’a însemnat nici el, ci și ci ce nu au trecut da la armistitiu, o clarificare a situației internationale. Tratatele de pace continuă se remînă in stare de deziderat. Cei învinși, in deosebi Germania, contând pse ehilibrul nestabil al acordului distru Aliați, au adoptat politica de rezistență la aplicarea tratatelor: la cursul anului, două Conferință internationale, la Genova și la Lausanne, s’au incheiat fără rezultat, după lungi și laborioase discuții, iar Conferința nilor de la Paris a avut repatativaceeași soartă, numai după două zile de la deschiderea ei. Focul in Orient, intrerupt un moment prin armistițiu și tratativele de pace de la Lisufanne, amenință să izbucnească din nou. Tursii, cari se arătau până doun azi concilianți la masa verde, au devenit deodată intransigenți, ridicând pretantiuni inadmisibile. Un conflict armat anglo turc e in aer. Anglia a trimis o Iotă formidabilă in apele turcești. Unitățile navale grecești cooperează cu flota britanică. Pe de altă parte, se afirmă că armata elină s’a refăcut și e gata ■ reintra in acțiune. Dacă Turcii nu’și vor da seamă ci pericolul pentru existenta Turciei f’m Europa al unui eventual râzboi cu Anglia,atenei este evident că Turcii vor fi goniți pentru totdeauna de pe vechiul continent. Exemplul Turcilor a găsit imitatori. Ungurii, văzândeă tratatele pot fi sfâșiate, se gagita. F*meiștii și „Ungurii cari se deșteaptă* fac o vie propagandă irrndantialâ in orașele lor de la granița iugoslava și română. Ei cer desfiii t arta tratatului de la Trianon, care a dezmembrat Ungaria. „Mica Antantă“ a făcut un demers colectiv pe lingă guvernul de la Budapesta, atrăgindu-i atent*" »* supra primejdiei ce prezintă pentru Ungaria agitațiile hridentiste ale ungurilor. In acelaș timp, s’au luat măsuri ca să se prevină orice surprindere. In chestiunea atât de spinoasă a reparatiunilor, Frânt*» de astădată, e secondată de Belgia Italia. Cele trei târi se opun la a- și cordarea unui nou moratoriu Germaniei. Ele cer garanții economice elective. In caz de refuz din partea acesteia, nu e exclus ca Franța să ocupe Rehrul. Cum vedem, intrăm in anul nou sub surpicii destul de sumbre in ceea ce privește situatiunea internațională. <» * la politica internă, guvernul liberal venit la putere cu toba cea mare a reclamei, a fost mai prejos de cele mai modeste aștrp țări. Abstiat>une făcând de telul cum a făcut alegerile, guvernul liberal s’a arătat cu totul incapabil. N’a realizat nimic din cele făgăduite. Traiul s’a scumpit enorm, valuta Ieului a scăzut, impozitele excesive pe care d. Vintilă Brftilă nu le puse in sarcina industriei și comerțului, nu numai că sunt o sarcină istovitoare pentru economia națională, dar vor scumpi traiul in proporții fantastice. Afacerile „patriotice, înjghebate de guvern pe o scară întinsă, au zdruncinat orice autoritate morală a acestuia. Guvernul, slab la alcătuirea lui, a ajuns astăzi la pragul agoniei. Nu se mai gândește nici el, măcar in glumă, la „refacerea și consolidarea Țorei“, primul punct din programul lui de activitate, încercarea de făurire a unei Constituțiuni de familie, reacționară, anahronică, sugrumătoare a tuturor libertăților publice va servi ca platformă de retragere cestui guvern uzat, a cărui înlăaturare de la ciimă se impune cu o ori mai înainte. CB Plagiafortat, de Ion Creangă. La Crăcinn, cănd tristata poranl, »1-1 părlea, »1-1 opstraa, pi l invălea mie ea paie, dar mădupa, ea astaa poati rada mai frumos, an maiteoam pa pora deasupra palilor, pi făceam un chef de mii de tei, ptiind că mie are să-mi dea coada poronlni a’o frig pi begiea a’o amplu oa grăunțe, a’o nmiln pi a’o smălsei, după ce a’a oaoat, ș’apoi rai de ureahile mamei, prinft ce nu mi o spărgea de cap. Și să nu-mi mi cuvântul: Odată le nn Sfintei Vasile, nu prindem noi efițîva băieți din sat, ai na ciucem on plugul; că ei aram pi ea m triporemm, din pisate. Și ajunul Sfântului Vasile, toată alea am stat da capul tatii «A mi fael pi mia nn bahain, ori da nn, batăr nn harapnic. — Doamne, ce harapnic ți oi da an, aiae tata da la o Trama. N’al ca mănea la cana mea ? .Vrei să te busească cei nendrălăi prin cmsti ? Aitș te despalț !“< Vfi sfind en că mi am aprins palaic oap cu asta, am șterpelit-o de acasă noma cu be piea cea de porc, nu enasva aă-mi iee tata ciubotele și aă rgmjin de mpine instates tovarășilor. Și nu ptu cam a’a intimplat că nisi unul dintre tovasăpi n’avea clopot. Talanea mea era acasă, dar mă putesm jdnea a’o ien ? In afărpit fasse» noi ea facem, pi noii pnim da colo o coasă suptă, de iei o cărceie de fitaială, mai un vă* trai an beling, mai degrea cșa de porc a mea, pipa după toacă pi pornim pe la case, Și o Infim noi de la popa Oșlobanu, tocmai din țapul catnini din alta, cu gândul să umblfim tot catul... Când colo, popa tăia lemne la trunchiu afară, gi orin a Tăiat oe na ageasim la fereastră pi ne pregătim de arat, a Inceput a ne trage, căteva nașteri vndeatre pi a alee ! — De abia s’mi paleat găinile pi Toi ați pi inceput ? Iar tați pleacă, blăstămeților, aă vi dan an! Noi anunai am pârlit o la fugă. Iar el stărr ca o cemrtfttură in arma constră; cei era om hnrsns pi pfilelipit popa Oglodan. Și, din apatma ceea, am fugit noi o jumătate de ani Înapoi, fără că avem afină ii sioa popii si Orele pe podele Și bnreți pa pereți; Câte pene pe cocopt Atlia copii bardnhopi". sum obipanesc • aice plugarii pe la oasele ce nu i primeia, — Măi al dracului venetic pi oispaăn de popi, aice* noi copft ce ne adnnira toți la un loc. Înghețați da frig pi apărieti; ofit pa ce era ai ne dogeancă boana cea Indiăpitft; vede l-am dos pană aftiit la bisarica Sfântului Dumitra, de sub cetate, unde slujește, curat asigfi l crăcea l’a Bolăeit să vie să și facă budihanea pană la noi in aat. Faraoacă Dumneseu, că fee preoții noștri apa, ci nu m-ai mai înfrupta ea nimica de la biserică, in Tecii Tecilor ! Și pănă-1 mai boeaorodim, până na alti, aminge pte bina Ei, ama, ori de f&enț ? Hei să intrăm iei in ograda asta, lise Zaharia Ini Găden, că ne trecem vremes, atunci in mijioondritental. Și Intruim noi la Vasile Aniței pi ne așesăm la feraastrst după obiceiu. Dar pare că naiba vrăjește: ceia in crist coasa, că i e frig, p alma ofti inghieță infi nila pe cărceie ; vara stea Ion Mogoregan, cu vătraiul subsuoară, sa punaa de pricină că nu arfi, pi nuana-ți crăpa inima in tine da nacaa ! Uri tn, măi Chiriașe, zic eu ini Goian , pi noi, măi Zaharia, esi profina din griji ca buhanul, iar iștiala’ți att ■trige, hăi, htil! Și oftată și insapam. Și ea at vazi ? Unda nu sa ia hapsina da nevaata lni Vasile Anițăi cn pociorva aprinsă după noi; căsi tocmai amnai trfigsn focul ssi dea colaeii in cuptor. „Vai, aprinde v’ar focul, afi Tft aprindă. ifsa aa bnrzalnit si grozav , dar cum aa e hiamft asta ? In obraani oni v’a învățat!“. Atonei noi la fugă, bust!! mai dihai da cot la popa Oglobanu... „Dar bon poeinog a fost p’aista“, zicam noi, corinda ne in răacinoUa drumn iii, din mirosul natului, aproape da bibariost, încă una două da aaatea, pi ne »soț oamenii din sat afară, au pa niște luiest Mai bine să mergem la palcara. Și după ce ne arvenim no pi pe la anul, an jarămfint să umblăm tot Împreună, ni-am despărțit noul da altul, răbegiți de frig pi hămisul de foame, pi h«i decare pa la casa cai na are, ei mai bine-i pare. Și iaca așa na-a fast ambarea pa plugul in anul Boala. „Evenimentul“ area și de Anul Nou serbători tihnite și lipsite de griji dacă se mai pot fi aceasta —cetitorilor săi». Unii membri ai partidului național român din localitate, sunt rugați a lua parte la întrunirea de la club din Piața Unirea, care va avea loc Marți 16 Ianuarie cu orele 5 p. m. Amicii noștri sunt cu insistență rugați să iea parte. LA TEATRUL NAȚIONAL, — ORDINEA SPECTACOLELOR: Duminecă 14 Itnnarte in matineu „ÎNVIEREA“, iar seara „OTHELO“, Biletele la Agenția Brepan, Din cauza marilor chenueli de imprimare, volumul „IAȘII DE ODINIOARĂ", de d. R. Suțu, care va cuprinde peste 350 pagini, cu numeroase clișee, va fi pus in vânzare la librării cu prețul de 40 lei exemplarul. Pentru abonațiimă,cari achită anticipat, costul remăne de 30 lei. Comitetul de doamne, ne roagă ca in numele lor să exprimăm toate mulțumirele generoșilor donatori, cari au dat ofrande pentru nevoeșii orașului, precum și artistelor și artiștilor teatrului național cari in mod onorific au dat reprezentația teatrală in scopul sus aratat biMMS. Ziarul „Lumea* in dorința atavără aizanie in partidul Național Romăn și »«nu eu samă in dorința’* de a faci pe placul unor prieteni personali, inventează tot soiul de știri senzaționale, cum ar fi deosebirea de vederi intre vechia nuanță conservatoare și cea takistă din partidul democrat și neințelegeri ce ar exista in clubul local. Ținem să aducem la cunoștința publicului că toate aceste știri sunt născociri și că membrii clubului național Român din localitate înțeleg a renane strănși uniți in jurul șefului local. De altfel sperăm că in curând se vor convinge de aceasta și cei de la Ziarul „Lumea“. D. Lucian Alanenleron ajutor da judecător la judecătoria ocol. Podul Iloaei din jud. Iași a fost Înaintat judecător cu titlul provizoriu la ocol. Chipăreni din jud Btlul. Imediat după Amil Nou, apare volumul: „Iașii de odinioară“ de d. It. Suțu. lucrarea e inchinată memoriei neuitatului D. A. Grecianu. Prefața o semnează poetul Mihai Codreanu. Sunt peste 39 clișee fotografice, care reprezintă vederi și personalități din Iașii ce au fost odată. Majoritatea din clișee sunt lucrate de casa zincografică din București, Marvan. Batae intre proprietari |i chiriași Ziarele au anunțat că o incăerare sîngeroasă, urmată de descărcări două focuri de revolver, s’a produs dăți de năzi, in Str. I C Brătianu,intre chiriași și proprietari Iată cum stă cazul. d. Elen care ține o brutărie și stă și cu locuința in Str. I. C Brfstianu este chiriașul unui domn Mendelsohn, cu care de altminteri e in proces, care e pendinte incă la Casa’ țe Cearta intre dinșii a ajuns atât de departe, incăt la un moment dat, apucând fiecare niște sticle de sifon, au început să le arunce unii asupra altora. Resultatul a fost că sticlele de sifon au făcut explozie iar de afară s’a crezut că s’ar fi tras focuri de revolver și chiriașul Klein a fost lovit la cap Ambii, și chiriașul și proprietarul au fost dați judecății, pentru bătae. Eri, spre seară un cal scăpînd de la un furgon militar a luat o la fugă prin bulevardul Ferdinand, lovind in și in stînga, fără insă a răni si pe dreapta cineva mai greu La urmă calul a intrat in casalui M. Leibo ici, din Șoseaua Arcu 2 stricând mai multe lucruri din casă, a fost in fine reluat de soldatul calul Pițulea Mic. Cu mult regret aflăm viață a fostului Director al încetarea din Agriculturii din Basarabia T. Buhăescu. Om integru, profesor neîntrecut, el iasă in urma sa numai regrete. Dinciaica 1 Ianuarie (Haul Nou) st. v. 1923, se va oficia cu deosebită solemnitate hramul bisericei Sf. Vasile din Str. Vasile Lupu. Serviciul religios va fi eficiat de Părintele protoereu Nicoleta, asistat de preoții Fioascu, Găucă și diaconul Stupeanu. I D na Adina Tike Icnesc« a plecat la Paris. Eli a încetat din viață in locuința sa din Strada Chievului din Chișinău, bătrânul boer moldovan Vasile Anghel, fost senator in timpul guvernărei averescane. Publicistul înțeleptul Esop apunea că: „Arborele ca eăte mai plin de roada, on atăte mai abritficit on piatra da trecător!“.... Așa I publisianul. . Ou călătorit prin meleaguri neștiute, peroatător da bravuri prăfuita, naiv până la lacrămi, iscoditor de suflata ca un duhovnic , trăind la valtoarea vieții și tompl mizantrop ; șlefuitor al eriatalilor Idelel; patap in eervisinl onoare! pi dreptul cetățenilor ; orainic pi tălmăcitor al dileanțalor populare ; Efidăn vrăjmapul cel mai implacabil: banii, spulberând legendele pi strivind reptilele sociatSții — este tonupl lovit și alungat—a nu căina da pripsai.. Publicianul popularizează știința prin sfaturi practice; aeoata pilda vii din morala arapttaaaael, îmbină sentimental oneanuluian sublimul; transformă fămonadă mică , abstras dansis, legile imatabila, aurul ,•ugetările, El peralfisară morivurile; intra ține fosu afent al patriotismului; îmbină interesele alanalor—pe inerent ce siponeag intr’o națiune; andaază mentalității* formata and im* partal atâtor oaliuni; infruntă orgoliul și vegnnda aripei — dramaiada..., El ține seama In răspunderea slovei scrise, da imprajurări la bocala, da vremuri!« peste oeărmnneao, de napregătirea norodului—servind de edacrtor politic și apologet ai erad nlîi. Intrâmând pe cei slabi, ibonrii find pa calafiosi,demaasănd pe apașii de răspântii ai presai, scoțând la iveală marital și filantropia.. Eisete conpitant că a nasasar că ■aria sanie—«am bate fanrul berii— (9&el enfintul nu poate trăi altfel intsna in memorie)—pi că pentru easasta as impune sft aa incordise, si sa ii trfimitească, să an unte pa aine pentru un folositor orptal , ni«toftpugul personal, nici depertAeinnea insfilitmrel, nici rivalitatea meschină nu-i poete moril,,i El trabus aă sfi», aă pile, aă omioasă total, aă simtă pilenl gestului publicnlnl, aă provoace discuții« aă obțin interviewari, că e&lea orice piedică in picioare pentru alava profesiune!, căreia e’a dedicat .. La iad opat a combftant din egoism da parveniți pe nevoinței; apoi admirat in șoaptă; apoi respectat eu teamă ; condescendența vine cu greu, cu rfibdare, on manea, cu resignare.. Unii il dosaonderau din sărăcie da doh; alții il ignorau din invidie; afț'l din indiferență.. Ca Încetul toate calomniila și denaturările iea la iveală; botnițele ea ascund, zorile spar triumfătoare. Acum a privit eu generoasta tr; marmurela devin apliusi; una ea preschimbă’ in istorioptirii; infamia in aureolă da martir.. Tăcerea celor b rn ți,revolta celor prinți normi nepreveniți, sprijinul celor patesnici ti sporasc popularitatea. P* tsrile ii esesc pentru ‘servirea mințimei anonime căreia ia jertfit ca g dlemnitate aonnta 1i viață de om. Un timpul stilul Iui capătă nerv, ideile contnn, tonal onloara— și acea răsvrfufre ce ha mocnit in stere latentă in suflet sa bue nopte ca o văpaie, «a nn euvoli, na un uragan. Așa an ereiasti acea ‘elaborare par«hică, ce face pe publicianul de rasă —la maturitate— săi devină un maestru al condeiulrii nu existățghar anbtilitate, sclip rasă nu Ia străbatut, întrevadă, presimte. Intr’o altarnanță da ideal piresl junf&că paeinni, ațâța apovadsnii, lărgește perapeotiva, insepte evenimente sponteasft aataollams, gundremeasă nu‘ saluți» materializaază visinni la capriciul alintat al peniței lini,. Acrm aăTstroepte ea toată plenitedinaa pios o altă autor tste opera de higienitapeială pi moreist? dezvoltă turpitudini. Invaturi silnicii, dărfumfi Idolii țărani și demagogi, divulgă patrlatani ptifații pi ai artelor frumoasa,