Făclia, ianuarie-martie 1967 (Anul 21, nr. 6273-6348)

1967-01-03 / 6273. szám

PAGINA 2 FĂCLIA Revelionul a fost sărbătorit cu bucurie și încredere, cu urări de noi succese în muncă­­­OAPTE DE NENJIV ÎN CETATEA METALURGIȘTILOR La Cîmpia Turzii, în cetatea metalurgiștilor, peste 300 de familii s-au adunat pentru a sărbători împreună tradiționa­lul revelion. In sala clubului, gătită pentru marele eveni­ment, locul de cinste a fost rezervat voioșiei și optimismu­lui. Recunoaștem printre cei pre­zenți pe oțelarii Mihai Bara și Loghin Moraru, pe lăcătușul Mihai Udrea, pe inginerul Gheorghe Giurgiu, cu întregul colectiv pe care-l conduce. Me­sele care înconjoară sala sînt bogate, ca și succesele în mun­că ale metalurgiștilor. Și, în timp ce aici se dansează, se cîntă, se închină un pahar, a­­colo în uzină. Ungă cuptoarele veșnic nestinse, oțelarii din schimbul maistrului Cornel Bența consemnează cu litere de foc și de oțel în cartea noului an, însemnătatea primelor șarje. In pragul miezului de noap­te, radioul a transmis cuvin­­tarea tovarășului Nicolae Ceaușescu. Oamenii din ceta­tea oțelului au ascultat-o cu deosebită atenție și emoție. Apoi, cind sirena fabricii s-a alăturat celor 12 bătăi ale cea­sului, care anunțau sosirea noului an, paharele se ridică pentru noi izbînzi, pentru să­nătate și fericire. Se cîntă tra­diționalul „Mulți ani trăiască!“ Sticlarii și-au sărbătorit re­velionul în sala clubului, stră­juită de brazi și ghirlande multicolore. Programele pre­zentate de brigăzile artistice de agitație ca și „Plugușorul“ au adus in sală tumultul mun­cii din fiecare secție. Alături de sticlarul Vasile Pleșa, Nicolae Bucșe, de maistrul Mihai Zehan, toți toastează pentru viitoarele iz­bînzi în muncă. Fie că a fost vorba de re­velionul organizat de chimiș­­tii turdeni, de tinerii din oraș, de cimentiști, peste tot a do­minat atmosfera caracteristi­că marilor sărbători. Pînă tirziu, oamenii au petrecut, cîn­­tecul și dansul fiindu-le oas­peți dragi. I. CORDOȘ, corespondentul „Făcliei“ la Turda ORA PERENITĂȚII In ceasul de la răspintia a­­nilor, rămînem o vreme fără de virstă și tineri, veșnici și frumoși în aura de logodnă cu începutul, cu sufletele deschi­se și înfrățite. Vizual, un ast­fel de tablou al sublimului ar fi greu — dacă nu de imagi­nat — de realizat. Trebuie re­constituit din caleidoscopul milioanelor de ipostaze con­crete ale întimpinării solem­ne a Anului Nou, cu paharul plin cu ceva ce e mai mult decât licoarea vieții —­ cu pa­harul plin cu lumină, cu vi­suri, cu prietenie. O astfel de imagine a ofe­rit-o ora 0 la Liceul de mu­zică, unde profesorii și elevii sărbătoreau sosirea Noului An. Tradiționala urare a elevilor artiști, in ambianța medievală a sălii, cu piatra arcadelor și zidurilor cariată de atîția ani trecuți, dădea o mai pregnantă notă de tinerețe și perenitate, a celor mai frumoase idealuri ale dascălilor și învățăceilor. Ciudată sărbătoare revelio­nul, și dramatică. Sărbătorim anul care trece și anul care vine — timpul care curge im­­potrivă­ ne, îmbătrinirea. Cori­doarele cu stâlpi masivi, ero­dați de apele vremurilor, sălile cu bolți unde s-au stîmpărat glasuri și melodii de orgă ci­­teva secole, pereții tapisați cu căldura atîtor atingeri de mîini, toate ar îndemna mai degrabă la meditații grave a­­supra atotputerniciei timpului. Dar oamenii de aici, și de pre­tutindeni, sărbătoresc timpul învins, obligat nouă, și, mai ales, se sărbătoresc pe ei înșiși, închină paharul pentru suc­cesele vechiului an, ori disti­lează in retortele sufletului mîhnirile, trecindu-le în albul generos al speranțelor, și își întorc gîndurile către izbînzi­­le viitoare. Cîtorva din eroii revelionu­lui elevilor de la Liceul de mu­zică le-am aflat și numele: vio­­lonceliștii Gabriela Constantin (clasa a XI-a) și Dorel Fodo­­reanu (clasa a X-a), partici­panți la festivalurile naționale ale tinerilor soliști școlari, Corina Rizu (clasa a VIlI-a), care se anunță a deveni o bu­nă pianistă, Alexandru Duma (Clasa a X-a), care se pregăteș­te pentru Concertul pentru vioară și orchestră în la minor de Bach, care va fi interpre­tat cu ocazia încheierii anului școlar. Mulți alții dintre cei 52 de elevi care și-au­ petrecut aici revelionul au întimpinat noul an cu speranța împlinirii unor frumoase proiecte. E, în această descătușare de opti­mism și veselie de aici, o dra­mă a timpului, care, la fiecare adăugire a virstei, aduce și un bilanț al înfăptuirilor, ce lu­crează împotriva lui; robul se cere însă întimpinat omeneș­te, cu veselie și paharul de vin. Dan A­UD­AN o vacă, față de 2.966 litri, cit a realizat in 1966. Președin­tele cooperativei, tovarășul Teodor Cîmpean, i-a răspuns că-l va sprijini atit pe el cât și pe restul îngrijitorilor în do­rința de a spori continuu pro­ducția. Același lucru l-au fă­cut și Szabó Eugen, brigadier zootehnic și Vasile Deac, ingi­nerul cooperativei agricole. In sectorul vegetal șefele de echipă Maria David și Ileana Ilieș, care au realizat 50.000, respectiv 52.000 kg sfeclă de zahăr la ha, au toastat împre­ună cu soții pentru noi succe­se, pentru bogăția lor și in a­­nul în care am intrat. La Someș-Odorhei, printre sutele de participanți la reve­lion puteau fi văzuți fruntași în producția agricolă ca: Gheorghe Ilieș, brigadier de tâmp, și loan Opriș, șef de e­­chipă, loan Muth și Alexan­dru Lucăcel, îngrijitori de vaci, și alții. La Someșeni s-a toastat, s-au făcut, de asemenea, multe urări pentru rodnicia ogoare­lor. In toastul său brigadierul Lörincz Ioan a arătat că în anul 1967 va munci în așa fel incît să depășească granița celor 2.500 kg porumb-boabe și 44.000 kg sfeclă de zahăr la ha­cit a realizat în anul an­terior. Ci­ privește pe coope­ratoarele Maria Cenan și Szé­kely Ecaterina, care au fost nelipsite de la lucru, prestînd cite 180, respectiv peste 200 zi­­le-muncă, s-au angajat să spri­jine și mai mult dezvoltarea sectorului legumicol care, anul trecut, a adus cooperativei un venit de 400.000 lei. ENTUZIASMUL §1 VESELIA— TOVARĂȘI DE DRUM Muncitorii, inginerii și teh­nicienii de la Uzina de produ­se sodice Ocna Mureș au avut ca tovarăși de drum in noap­tea de revelon entuziasmul și veselia. Ele veneau să răsplă­tească eforturile lor de fiecare zi încununate cu succes, ceea ce i-a făcut să sfirșească anul 1966 cu sarcinile de plan înde­plinite și depășite și cu un a­­devărat record: 1.105 tone car­­bonat de sodiu brut, obținut în data de 30 decembrie. A­­lături de toate acestea nu pot lipsi succesele și bucuriile fa­miliilor fiecăruia dintre cei 400 de salariați ai uzinei care și-au petrecut revelionul îm­preună. Răvașe cu haz, Plugușorul, toasturi simple, și pline de căldură, muzica și veselia, ne­lipsita tombolă au creat o am­bianță deosebită, o noapte de revelion entuziastă și plină de mulțumire pentru fiecare. Au toastat pentru prosperitate și fericire, pentru sănătate și fe­ricire in anul nou inginerii Ilie Morovan, Vasile Mănăscurtă, V. Brașoveanu, sudorul Iuliu Martin, instalatorul Mihai Frincu, tehnicienii Pal­fi Wil­helm și Szilágyi Tiberiu. După o obișnuită tradiție, muncitorii uzinei, aflați în pro­ducție, au fost vizitați și felici­tați în primele ore ale Noului An de conducerea întreprin­derii și comitetul de partid. Trebuie să subliniem faptul că și in ziua de 1 ianuarie, la u­­zină s-a obținut aceeași pro­ducție record: 1.105 tone car­bonat de sodiu brut Cu alte cuvinte, „semne bune anul­are“, și asta, după cum se ve­de, încă din prima zi. Ioan SUCIU La cubul A­telierelor „16 Februarie “ Cu mai multe zile înainte de finele anului muncitorii, teh­nicienii și inginerii de la Ate­lierele de reparat material ru­lant „16 Februarie" din Cluj au sărbătorit revelionul mun­cii împlinite — realizarea sar­cinilor de plan pe 1966. Acum, in noaptea care desparte 1966 de 1967 și-au dat întilnire, in decorul sărbătoresc al clubu­lui, pentru a închina un pa­har cu vin în cinstea succese­lor din 1966, pentru noi suc­cese in cel de-al doilea an al cincinalului. „Plugușorul“ de după ora 23, reușitele momen­te vesele și alte numere din programul artiștilor amatori au creat o plăcută ambianță în noaptea revelionului. Este de reținut participarea la acest revelion a unui mare număr de muncitori și cadre tehnice, in frunte cu directo­rul Atelierelor, cu familiile lor. Au fost și oaspeți: Remus Bucșa, prim-secretar al Comi­tetului orășenesc Cluj al P.C.R, activiști ai comitetului orășenesc U.T.C., ai Consiliului local al Uniunii generale a sindicatelor și alții. Studenți de la I­M.F. Se apropie miezul La clubul uzinei „Carbochim" nopții... întregul colectiv de muncă a cinstit cum se cuvine Noul An ... " ...La fel și muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Atelierele de reparat material rulant „16 Februarie" din Cluj NICI UN EVENIMENT! In noaptea de revelion, ca și în ziua de 1 ianuarie ofi­țerul de serviciu de la Mili­ția regiunii nu a primit decit un singur telefon. Și acela de la un prieten care i-a urat la mulți ani. Deci, în toată regiunea, n-a avut loc nici un eveniment deosebit. Un amănunt, nu lipsit de semnificații! CIFRĂ RECORD La Oficiul de stare civilă al orașului Zălau au fost în­registrate sîmbătă, 31 de­cembrie 1966, cinci căsătorii. Pentru Zălau, cifra în cauză constituie un record. „SUCCES“ PE JUMĂTATE Ziua bună se cunoaște de dimineață, spune cu înțelep­ciune un proverb. Pentru Ambrus Augustin (22 de ani) și Andrási Daniel (18 ani), primul strungar, al doilea student, proverbul se poate adapta și la ani. Anul bun se cunoaște tot de... diminea­ță. După ce la miezul nopții, cei doi au ciocnit pentru fe­ricire, sănătate și succes în noul an, la ora 3 au trecut la fapte. In Piața Fr. Engels au demontat microreceptorul de la telefonul public și se... ocupau de cutia cu bani. „Succesul“ pentru care au toastat la miezul nopții a fost numai pe jumătate, căci cei doi amici au fost prinși asu­pra faptului. Mai mult, s-au găsit asupra lor: două șuru­belnițe, un clește și un cio­can. Deci, o faptă premedi­tată. Anul 1967 este cunoscut de pe acum celor doi, din păca­te, tineri. Un lucru nu se știe, dacă-1 vor „petrece“ îm­preună. GELOZIA BAT­O VINA Tinărul St. Șt. în vîrstă de 22 de ani, din gelozie pentru fata pe care o iubea a băut în dușmănie, a mers cu Plu­gușorul prin comună urînd consătenilor și prietenilor „La mulți ani“, sănătate și fericire în noul an, iar la 8,30 și-a înfipt un cuțit în abdo­men. N-a murit cum voise el în acea deznădăjduită clipă. După o operație de două ore doctorii i-au redat viața. L-am vizitat la spital ieri dimineața și i-am urat la mulți ani și sănătate. Avea nevoie de ea. Ce ne-a spus? — „Mă doare rău, vreau să trăiesc“! MIC BILANȚ Doctorul Martin de la Cli­nica de chirurgie a fost de gardă din 1 ianuarie dimi­neața pînă a doua zi. Nu s-a putut odihni o clipă. Bilan­țul muncii sale: 14 pacienți, 3 intervenții chirurgicale complicate, una obișnuită și 10 intervenții pentru plăgi provocate și recoltate în scan­daluri, certuri și agresiuni Civile ! Cu alte cuvinte, mici „cadouri“ cu ocazia Anului Nou. PENTRU RODNICIA OGOARELOR Noaptea de revelion a fost și pentru satele regiunii plină de freamăt. In sălile cămi­nelor culturale succesele lui '66 au fost sărbătorite de au­torii lor într-un cadru cu to­tul deosebit. La Surduc, unitate fruntașă in agricultura raionului Ză­lau, cooperatorii au dorit cu tot dinadinsul să-și ureze unul altuia, ca succesele din acest an să fie mai îmbelșugate de­cit ale lui 1966. îngrijitorul de vaci Gheorghe Pășcuță cînd a ridicat paharul a arătat că va depăși granița celor 3.000 de litri de lapte obținuți de la CONSTRUCTORII CA TR­EI ACASĂ Constructorii clujeni și au dat întîlnirea de revelion in sala cantinei Grupului de șan­tiere nr. 1. Aici au venit pes­­te 100 de muncitori, ingineri, tehnicieni, maiștri cu familiile lor. Ștefan Damian, președin­tele comitetului sindicatului, în momentul de hotar între 1966 și 1967, a închinat paha­rul in săna­tatea celor prezenți, în cinstea succeselor obținute pentru îndeplinirea sarcinilor deosebite din anul acesta. Așa obișnuiesc constructorii. Am remarcat voia bună a lui Sa­lamon Bela, zugrav, a familii­lor fraților Rusu, respectiv Alexandru, Ioan și Traian, a lui Szabó Francisc, dulgher, a maistrului Alexandru Moldo­van și a altora. Cei care au înălțat minunatele cartiere Grigorescu și Gheorgheni, au durat temelii trainice atîtor noi construcții industriale, pășind in noul an, și-au îndreptat gîndurile spre noile edificii ce vor fi ridicate în cincinal și pe care sînt hotăriți să le reali­zeze la termen. LA BISTRIȚA. NOU SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ Primele zile din ’67 au a­­dus locuitorilor Bistriței o ma­re bucurie. A fost pus în funcțiune al doilea sistem de alimentare cu apă a orașu­lui, care va funcționa paralel cu vechiul sistem construit în 1912 și care nu mai satisfăcea nevoile consumului actual. Pentru construcție au fost in­vestiți circa 4 000 000 lei. Lu­crarea, începută în primăvara lui 1966, a fost executată de constructorii șantierului 302 Bistrița și de către muncitorii întreprinderilor de instalații­­montaj și Electromontaj Cluj. Ei au construit un dren de a­­proape 500 m cu ajutorul că­ruia apa din rîul ce străbate orașul este adusă într-un puț colector, iar de aici, prin sta­ția de clorinare, este împinsă cu ajutorul unei puternice sta­ții de pompare în castelul­­ de apă aflat pe o colină din apro­pierea Bistriței. De remarcat că întregul sistem este dirijat pe bază de relee electrice. Cu prilejul inaugurării s-au spus cuvinte de laudă la adresa muncitorilor din echipele con­duse de maiștrii Romulus Mi­­hale, loan Cilian, loan Cudric, Leon Toader și al sudorilor conduși de Borod­i Andrei, ca­re nu de puține ori, muncind în condiții atmosferice grele, și-au făcut din plin datoria. Prin intrarea în funcțiune la termenul stabilit a sistemu­lui de alimentare cu apă, s-au asigurat condițiile intrării în funcțiune, într-un viitor apro­piat, a Fabricii de brînzeturi superioare ce se construiește la Bistrița. Titus ZEGREANU, corespondentul „Făcliei“ la Bistrița UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI“ CLUJ -RECTOR ATLJI­ Marți, 17 ianuarie 1967, ora 12, în sala nr. 104 a Facultății de chimie, Cluj, str. Arany Janos nr. 11 va avea loc susținerea publică a tezei de doctorat: „Contribuții la studiul esterilor nitrici ai ste­­roidelor“, prezentată de tov. IOAN JUDE pentru obținerea titlului de doctor în chimie. Conducător științific: Prof. dr. doc. șt. Alex. Silberg de la Univ. „Babeș-Bolyai“ Cluj. Referenți științifici oficiali: prof. dr. doc. șt. Cornel Bodea de la Irist. agronom. „Dr. Petru Groza“ Cluj; prof. dr. doc. șt. loan Zugrăvescu de la Univ. „Al. I. Cuza“ Iași și conf. Mircea Iovu de la Inst. pedagogic de 3 ani București. Teza de doctorat poate fi consultată la Biblio­teca Facultății de chimie, Cluj, str. Arany Janos nr. 11. INSTITUTUL DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE CLUJ -RECTORATUL­ Miercuri 8 februarie 1967, ora 17, va avea loc în amfiteatrul CI. Oftalmologice din Cluj. Str. Clinicilor nr. 3 susținerea publică a tezelor de doctorat pentru obținerea titlului de doctor în medicină a următorilor tovarăși: 1. Popescu Iulian, specialitatea Ftiziologie, cu titlul: „Amiloidoza în tuberculoza pulmo­nară cronică și hipercronică a adultului, cu o privire mai de amănunt asupra localizării re­nale“. — Conducător științific: Prof. dr. doc. Da­­nielle Leon, I.M.F. Cluj; — Referenți științifici oficiali: — Prof. dr. doc. C. Anastasatu — I.M.F. București; — Prof. dr. doc. N. Bumbăcescu — I.M.F. Iași; — Prof. dr. doc. V. Grigore — I.M.F. Cluj. 2. Udroiu Alexandru, specialitatea Radiologie, cu titlul: „Atelectaziile pulmonare postopera­torii“. — Conducător științific: Prof. dr. doc. Vascu­­lescu Traian — I.M.F. Cluj; — Referenți științifici oficiali: — Prof. dr. doc. L. Daniello — I.M.F. Cluj; — Prof. dr. doc. Gh. Chișleag — I.M.F. Iași; — Prof. dr. doc. P. Brînzeu — I.M. Timișoara; — Prof. dr. doc. C. Anastasatu — I.M.F. București; — Prof. dr. doc. I. Danicico — I.M. Timișoara. Tezele de doctorat pot fi consultate la Biblio­teca centrală I.M.F. Cluj, Piața Libertății nr. 10. (1519). Cabinetul regional de partid comunică: Joi, 5 ianuarie 1967, ora 17, la liceul„Nicolae Bălcescu“, str. Constanța, va avea­ loc pregătirea propagandiștilor de la cercul n­o> — Statut P.C.R.; — Probleme economice ale întreprin­derilor industriale, — Construcție de stat, — Ciclu de expuneri. Anul turistic 1966-1967 In anul 1966, activitatea tu­ristică din țăra noastră a fost bogată în ce privește turismul intern, cât și cel internațio­nal. Numărul celor peste 1 200 000 de turiști care au participat în acest an la ac­țiunile organizate de agențiile și filialele Oficiului Național de Turism dovedește că turis­mul devine, pe zi ce trece, una din modalitățile preferate de odihnă și recreere pentru tot mai mulți oameni ai muncii. CREȘTEREA BAZEI MATERIALE TURISTICE Pentru valorificarea celor m­ai pitorești zone turistice, în anul care a trecut au fost da­te în­ exploatare numeroase construcții, printre care: hotel „Nord“ și noua aripă a hotelu­lui „Athenée Palace“ din Ca­pitală, hotelul „Poiana“ de la Poiana Brașov, noua aripă a hotelului „Carpați“ din Bra­șov, complexul hotelier de la Mamaia, hotelul „Europa“ de la Eforie Nord și hotelul „Ceahlău“ din Piatra Neamț. În același timp, au fost date în folosință noi terenuri de cam­ping la Căciulata, Potoci, Bi­­caz, Vatra Dornei, Sighișoara, Snagov și Băneasa. Pentru îmbunătățirea gradului de con­fort și de deservire asigurate celor ce iubesc drumețiile, pe cărările munților au fost efec­tuate lucrări de amenajare, paralel cu lucrări de moderni­zare și reparații la o serie de cabane, printre care Cheia, Padina, Mălăești, Peștera, Rențea, Semenic, Brădișor. Pentru perioada anilor 1967—1970, in aproape 200 de localități se vor construi noi capacități de găzduire cu un total de circa 35 000 locuri. In­tre acestea, pe litoral se vor construi noi hoteluri cu o ca­pacitate de 20 000 locuri. Al­tele, cu un total de 9 900 de locuri, se vor construi în dife­rite orașe și centre turistice importante cum sunt: Bucu­rești, Craiova, Cluj, Tîrgu Jiu, Lacul Roșu, Tușnad și altele. Și acum o noutate: hanurile turistice, o nouă formă cu un pronunțat specific românesc, destinate călătorilor, construi­te in stilul vechii arhitecturi românești, caracteristice re­giunii respective, vor fi înzes­trate cu un confort corespun­zător. Se vor construi, de aseme­nea, alte 69 de cabane în Pa­ring și Ceahlău, la Bicaz și la Vîrful cu Dor, în munții Cer­­nei și Rodnei. ANUL TURISTIC INTERNAȚIONAL Interesul crescînd de care se bucură România turistică peste hotare este oglindit de faptul că O.N.T. întreține în prezent relații cu peste 300 or­ganizații turistice sau de vo­iaj din numeroase țări ale lu­mii, de faptul că în cursul a­­nului 1966 țara noastră a fost vizitată de peste 800 000 de turiști din aproape toate țări­le europene, precum și din țări ale Americii și Asiei. Ro­mânia și-a făcut cu succes in­trarea în circuit turistic inter­național. O dovedește faptul că numeroase case editoriale din străinătate au tipărit în ultimii ani un număr impor­tant de ghiduri și broșuri de prezentare a țării noastre. Tot­odată, diferite societăți de te­leviziune au realizat la rîndul lor filme despre România. In anul viitor, O.N.T. va organiza un colocviu cu tema „Turismul — mijloc de cu­noaștere a istoriei și artei po­poarelor“, la care vor partici­pa membri ai Federației inter­naționale a ziariștilor și scrii­torilor de turism. Se va orga­niza, de asemenea, un mare număr de expoziții turistice în străinătate și va fi tipărit un număr mai mare și mai di­versificat de publicații de spe­cialitate. Pe linia dezvoltării turis­mului internațional, in preocu­pările O.N.T.-ului se înscrie punerea în valoare, într-o mă­sură tot mai mare, a poten­țialului turistic al țării noas­tre, ca și introducerea în cir­cuitul turistic a unor noi zo­ne, îmbogățirea traseelor tu­ristice, extinderea ca­pacități­­lor de găzduire și a progra­melor turistice. S. LUCIAN, redactor la Agerpres TEATRU Teatrul Național (ora 19,30): Vara imposibilei iu­biri? OPERĂ Opera Maghiară de Stat (ora 19,30): Contele de Lu­xemburg. FILME REPUBLICA — filmul: Cei 7 din Teba (cinemascop); PROGRESUL — filmul: La­guna dorințelor (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21); VICTORIA — filmul: Po­rumbelul de argilă; TINERETULUI — filmul: Albă ca Zăpada și cei 7 saltimbanci; 23 AUGUST — filmul: Fata pierdută (cinemascop); MUNCITORESC — filmul: Steaua fără nume; STEAUA ROȘIE — filmul: Cu­ timp ești sănătos; TIMPURI NOI — filmul: Locomotiva furată (orele 10, 11,20; 14,40, 16); La porțile pămîntului (Orele 17,30; 19, 20,40); SOMEȘENI : filmul: Alfa­betul fricii. In completare rulează fil­mele: Scoica — la Republica; Culori în pictură — la Pro­gresul; Meșteșug milenar — la Victoria; Crimeea — la Ti­neretului; Doi — la 23 Au­gust; Scorul meciului — la Muncitoresc; Cheia succesului — la Steaua roșie; Poveste sentimentală — Someșeni.

Next