Făclia, aprilie-iunie 1967 (Anul 21, nr. 6349-6425)

1967-04-01 / 6349. szám

PAGINA 2 FĂCLIA T­V 16,15 — Fotbal: Intîlnirea dintre echipele Progresul — U.T.A. 18,00 — Pentru cei mici: Ecranul cu păpuși. „Bolovanul buclucaș“ de­ Va­lentin Caragea. Prezintă Teatrul de păpuși din Ga­lați. 18,25 — Pentru tinere­tul școlar: Pe cărările vacan­ței. 18,50 — Publicitate. 19,00 — Telejurnalul de seară. 19,20 — Buletinul meteorolo­gic. 19,23 — Față-n față: Ce­tățeni și edili. 20,00 — Tele­­enciclopedia. 21,00 — Să rî­dem cu Stan și Bran. 21,20 — Filmul serial: „Sfîntul“. 22,10 — Invitație la bal. 23,00 — Telesport. 23,10 — Tele­jurnalul de noapte. 23,20 — închiderea emisiunii. Programul Studioului regional Cluj: Sîmbătă, ora 15,30, Buletin de știri; 15,40 — Noi discuri românești — emisiune reali­zată în colaborare cu Casa de discuri Electrecord; 16,10 — Din stagiunea amatorilor. Radioreportaj la Teatrul popular din Sighetul Marma­­ției. Duminică, ora 7,00 — Scri­sori... preferințe... melodii; 7,25 — Agendă științifică, Luni, ora 6,00 — Cum va fi vremea?; Unde mergem?; 6,15 — Emisiunea pentru sate. TEATRU Teatrul Național, ora 19,30, Lupii și oile. Teatrul Maghiar de Stat, ora 20, 33 anonime. CONCERTE Filarmonica de Stat — Cluj, Casa universitarilor, ora 19,30. Concert simfonic. Dirijor: Petre Zbîrcea. So­list: Ion Voicu, artist al po­porului. Este valabil tichetul nr. 28 din abonament. FILME REPUBLICA - filmul: Că­sătorie in stil italian; PROGRESUL — filmele: Cei șapte din Teba (9; 11, 13); și Primul an de căsnicie (15; 17; 19; 21); VICTORIA — filmul: Ni­meni nu voia să moară (ci­nemascop); TINERETULUI — filmul: Evadare în tăcere; 23 AUGUST - filmul: Cine-i criminalul? (cine­mascop); MUNCITORESC — filmul: Zorba grecul (9; 12; 15; 18; 21); STEAUA ROȘIE - filmul: Rîdem cu Stan și Bran; TIMPURI NOI — filmele: A fost chemată și clasa a V-a (orele 11, 14,40); și Ța­ra duhurilor din mările Sudului (orele 16,40; 18,40; 20,40); SOMEȘENI - filmul: Prea tîrziu. ★ De serviciu pe timpul nop­ții Farmacia nr. 4, str. Gh. Doja nr. 36, telefon 1-10-06 RADIO AGENDA COTIDIENE Din joacă Copilul Ștefan Mátyás, în vîrstă de 9 ani se juca cu mingea pe stradă. Firește, cum se întîmplă de atîtea ori, el nu era supravegheat. Conducătorul auto M. I. con­ducea reglementat autovehi­culul pe dreapta, fiind atent la un grup de copii care ve­neau pe partea stingă a dru­mului. Mingea, cu care se juca Mátyás, a ajuns în mij­locul drumului. Copilul s-a repezit s-o prindă și a ni­merit sub roțile mașinii. Jo­cul s-a încheiat tragic, băie­țelul încetînd din viață. A­­tenție, așadar, la jocul copii­lor. Avem Hebe! Dacă te afli la Bistrița și ți-e sete, rezolvi foarte ușor problema: bei un pahar­­două, un kilogram de Hebe. Altă apă minerală nu există. De ce? Fiindcă stocul cu He­be e prea mare și trebuie oricum vîndut. Pînă atunci celelalte ape minerale ca și cetățenii... așteaptă. Așteaptă ca să se vîndă Hebea. Am propune cetățenilor din Bis­trița, dacă altfel nu sunt aju­tați, să declare o sap lam­­in­a a apei minerale Hebe. Cu al­te cuvinte s-o termine. Se pare că numai așa vor putea bea și un Borsec bun. Primăvară fără flori... Deși e primăvară, la Cluj nu se găsesc flori tăiate. Ce­le care­ există, părăsesc flo­răriile prin ușa din dos, pe bază de cunoștințe și relații. Cel puțin așa spun unii clienți, lăsați, astfel, la che­remul florăreselor particula­re de pe strada G. Barițiu. Noi credem totuși că proble­ma florilor tăiate poate fi rezolvată. Păcat însă că a fost nevoie de aceste rînduri, aflate pe post de... urzică. De mintuială De ce, uneori încasatorii I.E.E.C. își fac datoria de mintuială? Ei se mulțumesc mai nou să pună somațiile în ușile abonaților, fără a în­cerca măcar să vadă dacă a­­ceștia sînt sau nu acasă. Cel mai recent exemplu: în blo­cul lamă G din cartierul Gri­­gorescu, pe data de 28 mar­tie. Au urmat drumurile ce­tățenilor pe strada Moților, cozi interminabile, casieri nervoși și întreaga recuzită a birocratismului... Mutare definitivă Vasile Sándor ar fi trebuit să fie un om serios. Se ocu­pa însă de mutarea unor ce­tățeni în orașul Cluj. Ii „a­­juta“ să-și aranjeze formele! In 1955 a fost pedepsit la șa­se luni închisoare corecțio­­nală cu suspendare, pentru furt. Uitînd de pedeapsă s-a apucat iar de potlogării. Fi­rește, pentru schimbarea do­­miciului diverșilor cetățeni, a cerut bani. Printre creduli se numără Maria Racolța, David Pop și Augustin Pin­­tea. Toți au fost înșelați cu sume de bani. Deznodămîn­­tul. Vasile Șandor a fost des­coperit și i s-a făcut un util și necesar schimb de domi­ciliu pe timp de șase luni. A­­cestea se vor alătura, bine­înțeles, celorlalte șase. Concursul al VIII-lea al amatorilor SUB SEMNUL NOULUI Cel de-al VIII-lea Concurs artistic pe țară al formațiilor de amatori, muzicale, coregra­fice și brigăzi artistice de agi­tație, organizat în cinstea celei de-a XX-a aniversări a pro­clamării Republicii, și-a des­fășurat și în raionul Zălau fa­za interîntreprinderi și inter- comunală în nota distinctivă a noului. In această fază au a­­vut prilejul să se întreacă un număr mult mai mare de for­mații artistice ale amatorilor, în comparație cu concursul anterior. Aceasta, datorită atît creșterii numărului de forma­ții și al artiștilor amatori pe raion, cît și lărgirii numărului de genuri de formații care s-au întrecut. Noul a interve­nit și în fazele de desfășura­re a concursului. Formula tur­­retur a permis juriilor să re­flecteze asupra calităților ar­tistice însumate de fiecare for­mație în parte și, pentru faza raională să le selecționeze în­­tr-adevăr pe cele mai bune. Formațiile s-au prezentat la faza intercomunală cu un re­pertoriu înnoit, cu lucrări ca­re reflectă viața nouă a oa­menilor muncii, prilejuind ast­fel ridicarea nivelului calitativ al manifestărilor artistice. La sfîrșitul fazei intercomunale, față de 238 formații cu 3 212 artiști amatori înscriși, s-au prezentat în concurs 273 for­mații cu 4 010 artiști amatori. In cele 28 centre de concurs spectacolele prezentate s-au bucurat de un succes deosebit și au fost vizionate de peste 12 000 spectatori. Trebuie să arătăm însă că la concurs nu s-au prezentat formațiile co­rale din Archid și Crișeni, brigăzile artistice de agitație din Bogdana, Sîngeorzu de Meseș, Huseni, Ratin, Naimon, Șoimuș, Turbuța și Var, pre­cum și formațiile de dansatori din Bogdana, Sîngeorzu de Meseș și Huseni. Repertoriile formațiilor ca­re s-au prezentat la­ faza inter­comunală și interîntreprin­deri s-au îmbunătățit față de concursul precedent. In aten­ția concurenților a stat pro­movarea folclorului local, vechi și nou, promovarea celor mai noi creații contemporane. Co­rurile și-au înnoit repertoriul cu cîntece despre partid și pa­trie, prin prelucrări folclorice locale inspirate din viața țără­nimii. S-au detașat în acest sens formațiile Corale din Nă­­pradea, Agrij și Domnin. Ma­joritatea brigăzilor artistice de agitație au cîntat viața sa­telor, munca însuflețită a țăra­nilor cooperatori de aici pen­tru ridicarea bunăstării lor. Totuși, au existat și brigăzi ar­tistice de agitație care au pre­zentat spectacole generale, lo­zincarde, care nu s-au oprit asupra faptului concret din viață și nu și-au propus să dezvăluie, să aducă în scenă problemele ce frămîntă colec­tivitatea din care înșiși mem­brii brigăzii fac parte. Astfel au fost brigăzile artistice de agitație din Cliț, Someș-Gu­­ruslau și Piroșa. Dansatorii au valorificat folclorul local, an­­trenînd deopotrivă tineri și vîrstnici. Dansurile prezenta­te au purtat mesajul artei populare sălăjene, transmise din generație în generație. S-au evidențiat formațiile de dansuri din Ban, Ponița-Hu­­rez, Pria, Cizer, Cliț, Ortelec, Stîna, Cheud, Doba Mică, Do­­brin etc. Concursul a prilejuit și o adevărată paradă a portului popular. S-au remarcat prin frumusețea portului local formațiile din bazinul Crasnei, Valea Agrijului, precum și formațiile din comunele Do­­brin, Șamșud și Dioșod. Dacă din punct de vedere cantitativ formațiile artistice au mai rămas citeva zile din lanțul acelora care, in această vacanță, au consti­tuit deliciul elevilor.­­Desigur, jocurile, specta­colele, activitățile sportive, excursiile nu vor fi uitate ușor în săptămînile care vin. Ba mai mult, ele vor constitui obiectul diferite­lor comentarii atunci cind va veni vorba de vacanță. Și poate că în centrul dis­cuțiilor nu se vor situa doar meciurile de fotbal Împotriva „echipei lui Voi­­nescu“ de pe strada cuta­re, sau frumusețea filmului cu „Albă ca zăpada“, ci in mod cert concursurile ar­tistice organizate în cin­stea Zilei pionierului vor fi și ele comentate pe larg de participanți și de susți­ din raion au crescut simțitor, trebuie să­­ arătăm totuși că în ceea ce privește calitatea pro­gramelor prezentate nu toate juriile s-au declarat pe deplin mulțumite. Totuși, putem afirma că în raion obiectivele actualului concurs au fost atinse. A fost marcată o treaptă superioară în dezvoltarea și permanenti­zarea activității formațiilor, în creșterea numărului de spec­tacole și concerte, a fost atras un număr sporit de oameni ai muncii în activitatea artistică de amatori. Această competiție artistică a prilejuit și prilejuiește ridi­carea nivelului calitativ al manifestărilor artistice, prin valorificarea inepuizabilului tezaur de talente ale oameni­lor din ținutul Sălajului, prin dezvoltarea continuă a apti­tudinilor artistice ale iubitori­lor de artă precum și a in­structorilor de formații. Alexandru GRAD ORARUL CURSELOR INTERNE TAROM DE PASAGERI Valabil de­­ la 1 aprilie la 30 septembrie 1967 București — Cluj 6,30 București 9,30 7,45 Cluj 8,15 București — Cluj — Baia Mare­ 7,35 București 12,25 8.50 Cluj 11,10 9.20 Cluj 10,40 9.50 Baia Mare 10,10 București — Sibiu — Cluj 12,35 București 18,25 14,05 Sibiu 16,55 14.35 Sibiu 16,25 15.15 Cluj 15,45 București — Tîrgu Mureș — Cluj 13.30 București 18,45 14,55 Tîrgu Mureș. 17,15 15.20 Tîrgu Mureș 16,50 15.50 Cluj 16,20 București — Cluj — Baia Mare 14.30 București 19,30 15.45 Cluj­­ 18,15 16.15 Cluj 17,45 16.45 Baia Mare 17,15 București — Cluj (Circulă de la 1. VII—31. VIII) 16,05 București 19,05 17,20 Cluj 17,50 Curse de presă București — Cluj — Baia Mare* 6,05 București 11,05 7.20 Cluj 9,50 7,50 Cluj 9,20 8.20 Baia Mare 8,50 * Circulă și duminica. VEȘTI DIN VACANTĂ­ nătorii lor. Și nu este ex­clus ca concursurile de dansuri ale pionierilor și școlarilor din cadrul fazei orășenești, desfășurată joi­­ în sala clubului „Metalul“, să fie comentate pe larg. Frumusețea dansurilor, in mare parte locale, prezen­tate de pionierii și școlarii de la diferite licee din Cluj, precum și de elevii școlilor generale din comu­nele aparținătoare, bogăția costumelor, cele mai multe­­ confecționate in cadrul șco­­­­lilor participante, au smuls ropote de aplauze publicu­lui venit în număr mare la această trecere in revistă a tinereții și a talentului. Dansuri ca Bărbuncul, Țarina, suite de dansuri de pe Someș, suite de dansuri năsăudene, invîrtita au fost prezentate cu multă grație de către elevii din : Cojocna, Apahida, Deuș, Chinteni, Feleac și Dezmir. Iar, după cum ne spunea tovarășul Teodor Popa, președintele Consiliului o­­rășenesc al organizației pionierilor, din rindul aces­tor participanți vor fi al­cătuite formațiile chemate a-și da concursul la spec­tacolul festiv, preconizat in cinstea Zilei pionierului, din 4 iunie a.c. C. FLOREA ÎN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT MIECZYSLAW MOCZAR: CULORILE LUPTEI Cotropirea Poloniei de că­tre hitleriști a ridicat la lup­tă împotriva ocupantului în­tregul popor polonez. Orga­­nizîndu-se în cadrul Gărzii populare și mai tîrziu al Ar­matei populare, condusă de Partidul Muncitoresc Polo­nez, oamenii muncii polonezi au participat cu arma în mi­nă la zdrobirea fiarei fascis­te. Mișcarea de partizani, pe care autorul lucrării — ac­tualmente membru al C.C. al P.M.U.P., ministru al aface­rilor interne și președinte al „Uniunii luptătorilor pentru libertate și democrație“ — o descrie cu căldură în cuprin­sul cărții, ca unul care a par­ticipat nemijlocit la ea, este prezentată dinamic și emo­ționant. Diversele episoade relatează cu patetism lupta de rezistență a partizanilor, care, neprecupețindu-și via­ța, și-au dăruit forțele, in condițiile aspre ale războiului de guerilă, cauzei eliberării țării lor. CEI ȘAPTE 55 ANI DE ACASĂ (Urmare din pag. l­ a) soție am luat-o la întrebări. Mi-a ascuns scrisorile. De două săptămîni plînge. Dar ea-i de vină. De cind a holbat copilul ochii, nu l-a scos din „talentul mamii, talent. Chopin ajunge ! Paganini al pianului !“ Și dă-i cu Paganini, și dă-i cu Mozart și dă-i cu toată istoria universală a muzicii. Lua patru sau cinci la matematici, română, isto­rie, geografie etc. „Nu-i nimic, zicea ea, el va fi muzician“. Cînd îl ciocăneam, sărea ca o tigroaică să-i ia apărarea: „Vrei să-i inhibi talentul?".­­ Are talent, tovarășe inginer, numai că habar n-are pe ce lume trăiește." Două fraze ca lumea nu poate lega. Pe lingă toa­te astea, i s-a urcat talentul la cap. De 15 zile nu vine la cursuri. Se crede persecutat de profesori. — Pramatia ! N­ învăț eu minte. Mai întîi, îi voi interzice soției să-i trimită peste 500 de lei lunar (!). Pe urmă, pedagogia... Cineva l-a chemat pe studentul D. T. Pe ușă a intrat ca o umbră, prelungin­­du-se. De teamă era vînăt-galben. Sperase, nu­mai câteva clipe, că venise mama. Rapid, fără posibilitate de intervenție, a vibrat ecoul unor palme. Două palme „pe­dagogice“. Teoretic au fost două, dacă nu socotim ghionții și prăbușirea. In umbra ochiului vînăt și, poate, în­­tr-un lung colocviu intim, D. T. a meditat o săptămînă. Cînd l-am întîlnit, (faptul se petrecea acum mai bine de un an — n. a.) a schițat un zîmbet pustiu. „V-aș putea repezi și în­jura chiar. Ce vă băgați în sufletul oameni­lor? Dar n-o fac. Mă simt ca un convales­cent după o lungă invaliditate. O, să nu credeți că de teama tatei, reală, ce-i drept, sau de mila mamei m-am trezit. Există un prag cînd tot te trezești. Parcă e greu de înțeles că un creator sau un interpret nu poate trăi numai din cheia soi și ritmul metronomului? naiba știe de ce am priceput eu așa de tîrziu“... Ce să-i fugi, „talentul mamii", cînd difi­cilele înlănțuiri educative se clatină între pripite palme „pedagogice“ și un inexistent discernămînt critic matern? TÎNĂRUL PENSIONAR Pe o cale indirectă mi-a fost dat să aflu că pensia este de două categorii. Una de stat, stabilită prin lege, și acordată celor care un anumit număr de ani și-au pus brațele și mintea în slujba societății. Alta, matern-paternă, decurgînd din anumite sentimente contorsionate, acordată arbitrar, tot prin factorii poștali, unor studenți de profesie. Am căutat și­ am găsit un exem­plar dintr-a doua categorie. Tipul, vă asi­gur, pare întru-totul normal. Are ochi, pi­cioare, nas, gură. Poartă haine de coman­dă sau de-a gata. Bea și nu prea. Fumea­ză și nu pred. Are prieteni și nu prea. Are bani (cîteva zile) și nu prea. Acte, un nu­me (îl transcriu doar S.T.I.), tată, mamă... Ce m-a uimit, însă, la el este incompa­rabila multilateralitate. Știe de toate. Cît știe, n-aș putea să precizez. — Problema metalelor, dom le? Viitorul tehnicii moderne. Ca să vezi! Cine s-ar fi gîndit că niște prafuri să revoluționeze știința ! (Rămășițe din cei doi ani la Poli­tehnică). Ei, da, Tăpălagă ăsta joacă bine. Nu-l poți alătura de Georges Marchal, dar promite. Cine? Platon ! Dacă ai în vedere fizicul, mai zic. Așa-i mămuca natură, dar­nică ! (A trecut și pe la institutul de teatru). Totuși, matematicianul Fauré era veșnic co­rigent la matematici. (Deci, și la matema­tici un an). Mă ierți că uit­­am un lapsus calami, pardon! lapsus, linguae, dar tot îmi amintesc eu... Exact! Publius Syrus spu­nea: Judex damnatur ubi nocens absolvi­­tur, adică, nu apăra pe nimeni că te osîn­­dești singur. (Jurist sadea). Pe Shakespeare? Dar îți recit în limba Albionului. Ascultă: Instinct is a great matter, I was a coward an instinct ș.a.m.d. (Rămășiță dintr-un an de limbi străine). Și ce pramatie doamna Bovary, ca aia, zi-o frate ! Ca Moara lui Rebreanu (Săraca Filologia !) Care va să zică, indisecție pe viu. Megaterii, șopîrle, limbrici și inframicrocelule. Asta-i. Fără bio­fizică nu se există nimic“. Păcat numai că nu pot reda fidel și ne­trunchiat superbul monolog. — Dar ești un erudit. - Ce să-i faci? — clipi el cu modestie. Aplic și eu cum pot, în practică, interferen­ța, întrepătrunderea, strînsa legătură, simi­litudinea dintre științe și activități umane. Dar nimeni nu vrea să mă înțeleagă. Ni­meni. Nici mama, nici­­ babaca, nici logod­nica... Mama nu-l mai înțelege. După nouă ani de studenție sa te afli abia în anul III, pro­duci tulburări de înțelegere oricui. Divorțată de 15 ani și recăsătorită în­­tr-un oraș din regiunea Argeș, mama răs­punde: „E un șantajist. In fiecare lună, de nouă ani, îi trimit bani. Seamănă cu taică-sa“. Rămas burlac în Sibiu, T. I., tatăl pen­sionarului, se dezvinovățește: „I-am dat toată libertatea. Nu prea știu ce face. Ori­­cît am căutat să-l scot,de sub­ influența ne­fastă maternă, n-am reușit. De fapt, aces­ta a fost și motivul destrămării familiei“. Logodnica, profesoară în raionul Alba: „Am stabilit ultima convenție. Dacă mai rămîne cu o singură restanță, se lasă de facultate, il iubesc, dar­ nu-l înțeleg. E o fire nervoasă, nepăsătoare, tragică. Nu are încredere în nimeni și nimic. Bănuiesc că a trăit o copilărie zbuciumată". Fără morală. TEMPERAMENT EXPLOZIV Federației Române de Box i-am adresat o scrisoare. Cum n-am primit nici un răs­puns, îmi permit să o reproduc: „Stimați tovarăși. Intr-o duminică seara, ianuarie 1967, am asistat la cel mai autentic spectacol pugi­listic. Unde? In fața clubului Metalul din Cluj. Desigur, aici se organizează seri dis­tractive pentru tineret. Mai bine zis, baluri. Dar, într-o pauză, s-au încins spiritele. In cîteva secunde am văzut trei-patru băieți pe jos. Cine îi făcuse K. O.? O fată ! Cul­mea, nu? E studentă în anul III la Agrono­mie. Dovadă că apreciez temperamentul ei exploziv, vă propun înființarea unei secții feminine de box. Dificultatea va consta în găsirea unei adversare pe măsură. Datele suplimentare vu le furnizez direct în cazul cîrrd... etc... etc.“. Susțin că sus numitul caz nu este un „meci izolat", la clubul Metalul. Patru cazuri... Mai mult decît izolate, veți spune. Și needificatoare. Exact. Insă... Sînt în discuție oameni care mîine vor tre­bui să promoveze adevăratul mare examen: VIAȚA. Nu vi se pare că asemenea carac­tere s-au construit fără temelii, că, în sfîr­­șit, s-a făcut economie de ani, de griji pă­rintești? Dar prea seamănă totul a fabulă și n-am avut deloc această intenție. La o adi­că, dacă va fi nevoie, voi veni și cu alte cazuri ilustrative. Fără referiri la „cei șapte ani de­ acasă“, pentru că ei sunt mult mai mulți. I \ \ Î COMBINATUL CHIMIC VICTORIA orașul Victoria, raionul Făgăraș, regiunea Bra­șov, produce: AMONIAC COMPRIMAT Oxigen tehnic și medicinal, apă amoniacală 25 la sută, acid azotic concentrat 98 la sută, acid azotic diluat 50 la sută, azotat de amoniu teh­nic, azotat de amoniu îngrășămînt, uree tehnică, carbonat de amoniu tehnic, carbonat de amo­niu alimentar. METANOL DE SINTEZA Formol tehnic 29 la sută, formal tehnic 36 la sută, hexametilentetramină tehnică și farmaceu­tică, adezivi uree-formaldehidril, urelit C, ure­­lit P, urelit R. ACID SULFURIC M. H. Oleum de calitate superioară, sulfit de sodiu tehnic, sulfit de sodiu pentru uz fotografic, sul­fat de hidrazină, hidrat de hidrazină, sulfat de mangan SCHIMBĂTORI DE IONI Vionit CS-2 — cationit puternic acid Vionit CS-3 — cationit puternic acid Vionit CS-3 A — cationit puternic acid, cu in­dicator de epuizare Vionit CS-3­B — cationit puternic acid, cu in­dicator de epuizare Vionit CC-1 — cationit slab bazic . Vionit AT-1 — anionit puternic bazic. NITROCELULOZE PENTRU LACURI Nitroceluloză umectată­ cu etanol E 510, E 620, E 710 și E 950. Nitroceluloză plastifiată A 500, E 620 și E 950. Nitroceluloză albită pentru celu­loid. Nitroceluloză pigmentată — albă, galbenă, verde, albastră, roșie și neagră. (185). I.I.S. METALUL ROȘU CLUJ strada Tudor Vladimirescu nr. 12—-14, telefon 1-72-26, angajează urgent: un inginer principal în condițiile H.C.M. nr. 1053/1960, trei primitori­­distribuitori de scule, un desenator tehnic (de­senatoare), o dactilografă, un electrician, un electrocarist, doi zidari, strungari și frezori, cinci muncitori necalificați. Relații suplimenta­re se primesc la serviciul personal, între orele 7 și 17. (368). TIC, BANAT, GRUPUL DI ȘANTIERE­I CONSTRUCȚII TIMIȘOARA str. Baaden nr. 11 angajează zidari și dulgheri. Muncitorilor de categoria V-a și superioară li se asigură locuință pentru familie. Informații la se­diul grupului. (380). ( ­ NU ARUNCAȚI FIERUL VECHI! Valorificați metalele vechi prin depozitele I.C.M. din regiunea Cluj care plătesc astfel pentru sec­torul particular: fier — 0,30; cupru — 4,50; ala­mă — 1,80; bronz — 1,40; zinc — 1,90; plumb — 3,00 și aluminiu — 1 leu. Iată adresele depozite­lor din regiunea Cluj, Cluj, str. Budai Nagy An­___________________________________________­­ PREDIND ME ® fil­ VECHI LA­­­tul nr. 150 și strada Simion Balint, nr. 5; Zălau,­­ str. Fabricii nr. 1; Dej, str. Martirilor nr. 8; Bis­­­­trița str. Armata Roșie nr. 104; Năsăud, str.­­ Someș nr. 12; Turda, str. Bihorului nr. 1; Cîmpia­­ Turzii, str. Gării nr. 3; Aiud, str. Tribun Tudo­­r ran; Cîmpeni, str. Vîrșeț nr. 2. (311). COMBINATUL SIDERURGIC DIN HUNEDOARA vinde din stocuri disponibile, fără mișcare și cu mișcare lentă: rulmenți; piese de schimb și arcuri auto; reactivi, sticlărie și aparatură de la­borator; cărămizi refractare; diverse. I­ista de materiale se poate consulta zilnic între orele 7 și 15 la serviciul aprovizionare al combinatului, telefon 13-88, de unde se pot cere și relații su­plimentare. (287). TEATRUL DE STAT DIN TÎRGU-MUREȘ secția română, prezintă în sala Teatrului Națio­nal din Cluj, duminică 2 aprilie a.c., orele 16 și 20, în premieră pe țară, „Scaunul fără picioare“, comedie în două părți de Simion Macovei. In rolurile principale: Dinu Cezar,­­Viorel Comă­­nici, Anca Roșu, Maya Indrieș, Vasile Vasiliu, Grigore Chirițescu, Mihai Gîngulescu. Regia ar­tistică: Eugen Mercus. Scenografia: arh. Vladi­mir Popov. (402) LOTO Tragerea din 31 martie 1967: 13, 87, 37, 33, 66, 68, 64, 51, 26, 10, 6, 85.

Next