Făclia, iulie-septembrie 1967 (Anul 21, nr. 6426-6502)

1967-07-01 / 6426. szám

Viața de partid ȘEDINȚE MAI PUȚINE, DAR EFICIENTE Ședințele de lucru ale comitetelor de partid din întreprin­deri, expresie a conducerii și muncii colective, constituie un mijloc important de orientare a activității organizațiilor de partid respective spre problemele majore ale muncii educa­tive și de producție. Intr-o convorbire cu mai mulți membri ai comitetului de partid de la uzina de reparat locomotive „16 Februarie“ am discutat despre modul în care se pregă­tesc și se desfășoară ședințele lor de lucru. — Am constatat că dumneavoastră țineți o singură ședință de lucru pe lună. Cum reușiți totuși să rezolvați multiplele sarcini ce stau în fața organizației de partid? _ i-am între­bat pe participanții la convorbire. — Noi obișnuim să dezbatem în ședințe numai acele pro­bleme care nu pot fi rezolvate altfel și care reclamă inter­venția noastră — ne spunea Vasile PRIPON, secretarul co­mitetului. Sarcinile curente insistăm să fie dezbătute și re­zolvate de către organizațiile de bază sub îndrumarea unui membru al comitetului. — Ați putea să ne oferiți un exemplu? — Da. In ultimul timp ne-a preocupat pe toți organizarea științifică a producției și a muncii. In fiecare organizație de bază s-au analizat aspectele specifice ce izvorăsc din această importantă acțiune și s-au stabilit măsurile necesare. Rezul­tatele nu sunt însă pe măsura posibilităților. In luna mai timpul n-a fost folosit rațional în toate secțiile, s-au înregis­trat încă absențe nemotivate și învoiri nejustificate. Condu­cerea uzinei n-a îndeplinit indicațiile referitoare la revizui­rea normelor, unele din ele depășindu-se cu multă ușurință. S-au constatat și alte neajunsuri și astfel a apărut necesita­tea de a stabili anumite măsuri obligatorii pentru toate or­ganizațiile de bază și pentru conducerea administrativă, lu­cru ce s-a făcut într-o recentă ședință de lucru. Studiind materialele ce se prezintă în ședințe se consta­tă următoarele: cele ce analizează aspecte ale muncii de partid sînt întocmite de colective ale comitetului de partid și privesc problemele sub aspectul muncii organizațiilor de bază, iar materialele referitoare la probleme de producție sînt redactate și prezentate de conducerea administrativă, avînd caracter tehnicist. Discuțiile capătă și ele de cele mai multe ori același caracter. Se ajunge astfel ca o problemă, cum este reducerea consumului de metal să fie analizată nu­mai prin prisma măsurilor luate de conducere, fără a se ve­dea și aportul organizațiilor de bază, al comuniștilor. Este clar că o asemenea dezbatere rezolvă problema numai pe jumătate. Cei prezenți la convorbire au recunoscut că în șe­dințe trebuie analizată atît munca politico-organizatorică a organizațiilor de partid, cît și activitatea conducerii adminis­trative în domeniul respectiv. Tovarășul Teodor MARTON, locțiitor al secretarului, ne-a vorbit despre spiritul combativ al ședințelor, despre opera­tivitatea cu care se desfășoară ele.­­­ In ședințe iau cuvîntul cel puțin cîte 6—7 tovarăși și totuși ele nu durează mai mult de o oră și jumătate. I-am obișnuit pe oameni să nu bată apa în piuă, ci să spună lu­crurilor pe nume. Am redus simțitor și numărul de pagini ale materialelor ce se prezintă. Totuși unele au încă 10—12 pagini, deși ideile ar putea fi cuprinse în mai puține. Scurtarea duratei ședințelor, eliminarea frazelor și a vor­băriei fără rost sunt lăudabile. Ele nu trebuie să ducă însă la superficialitate. Examinarea profundă a aspectelor muncii de partid și profesionale nu trebuie înlocuită cu prezentarea fugară a unor situații statistice, necomentate, de pe urma cărora să nu se poată trage concluziile cuvenite. Rolul ședin­țelor nu este numai de a prezenta o situație sau alta, ci de a determina îmbunătățirea muncii în domeniul analizat. Ședințele de lucru își ating scopul numai dacă măsurile ce se iau sunt aplicate și se dovedesc eficace. După cum ne-au informat tovarășii Minu BECAȘ și Vasile ROȘCA, membri ai comitetului, în planurile de măsuri ce le adoptă se stabilesc sarcini atît pentru membrii comitetului și ai organizațiilor de bază, cît și pentru conducerea administrativă. — In planurile noastre de măsuri introducem numai acele măsuri care considerăm că sunt realizabile — ne-a precizat tov. Pripon, încă în timpul ședinței fiecare membru al co­mitetului își notează sarcinile ce-i revin lui sau organizații­lor de care răspunde. Apoi ei urmăresc îndeplinirea acesto­ra. Uneori fixăm termene la care să fim informați de înde­plinirea anumitor măsuri, dar nici în asemenea cazuri nu așteptăm liniștiți expirarea datei fixate, ci urmărind reali­zarea obiectivului. Pentru ca măsurile să nu rămînă doar pe hîrtie, aici s-a statornicit și o altă practică bună. Pe lingă faptul că direc­torul uzinei participă la ședințele de lucru ale comitetului, el se consultă în fiecare luni dimineața cu secretarul comi­tetului de partid asupra problemelor ce mai trebuie rezol­vate în sâptămîna respectivă. Același lucru îl face și înain­tea ședințelor decadate în care apoi stabilesc măsuri opera­tive de înlăturare a deficiențelor. Așadar, ședințele sunt un important mijloc de examinare în comun a diferitelor aspecte ale muncii de partid pentru a vedea ce s-a făcut sau ce mai este de făcut și a hotărî asu­pra căilor de urmat în viitor. Ele însă nu rezolvă totul. După ședințe sunt necesare acțiuni energice pentru îndeplini­rea celor hotărîte. Tovarășii de la Uzina de reparat locomo­tive sunt conștienți de acest lucru. Ei știu că principalul con­stă nu în a organiza multe ședințe, ci în a asigura eficiența acestora, astfel ca să se obțină o continuă îmbunătățire a muncii de partid. In acest sens sunt îndrumate și organizațiile de bază. Victor LENȚA Din nou despre timpul liber (Urmare din pag. 1) a cunoștințelor profesionale a tovarășilor care lucrează aici. Sondajele făcute în cîteva unități ale cooperației mește­șugărești dovedesc că și aici oamenii își irosesc mult din timpul lor liber. Deși nu o spunem pentru prima dată, conducerile cooperativelor și a U.R.C.M. nu au întreprins ni­mic. Mai mult chiar, sesizări­le făcute de client continuă să rămînă fără răspuns. Iată un exemplu: In ziua de 26 mai tovarășa Deac Elena a recla­mat că pentru a i se restitui contravaloarea unei bluze re­fuzate, confecționate la unita­tea din strada Doja a coopera­tivei Tricotajul, a trebuit să se deplaseze la cooperativă de patru ori. Cu toate acestea pînă nu a apelat la condica de reclamații nu i-au fost res­tituiți banii. Conducerea coo­perativei, care în mod firesc ar fi trebuit să facă o proble­mă din acest caz, nici nu a ca­tadicsit să citească cele scrise in condică. Indiferență față de lipsurile existente în deservirea operati­vă a clienților se manifestă și la cooperativa Igiena. In ciu­da numeroaselor sesizări făcu­te, la unitatea din Gheorgheni, clienții care doresc să fie ser­viți după-amiaza au de aștep­tat, nu glumă. Și cînd te gîn­­dești că printr-o redistribuire a meseriașilor pe schimburi s-ar asigura o deservire promptă ! Exemplele relatate dovedesc că în activitatea unor unități publice mai există încă unele deficiențe. Din această cauză mulți cetățeni sînt nevoiți să-și piardă timpul așteptînd în fața ghișeelor, plimbîn­­du-se dintr-o parte în alta. In­­trucît timpul liber al cetățea­nului e o problemă care, ne­luată în seamă, poate avea grave consecințe economice, a­­preciem de datoria conduceri­lor unităților vizate, organiza­țiilor de partid de aici, să in­tervină pentru a se pune ca­păt anomaliilor ce mai există încă în procesul de deservire a populației. Cetatea Devei Fotografia: F. DEAK TURNEUL INTERNAȚIONAL DE TENIS DE MASĂ Vineri în sala Clujeana au fost programate primele în­­tîlniri din cadrul turneului internațional de tenis de ma­să rezervat juniorilor și ju­nioarelor din Bulgaria, Ceho­slovacia, Republica Democra­tă Germană, Ungaria și Ro­mânia. Pînă în prezent atît la bă­ieți, cît și la fete s-au disputat cite 3 etape. Cîteva rezultate: BAIEȚII România I, cu România II. 5—1, cu Bulgaria 3—5, cu Un­garia 2—5; Cehoslovacia cu Bulgaria 5—1, cu R.D. Germa­nă 5—4, cu Ungaria 2—5; Ro­mânia II, cu Bulgaria 4—5. FETE: România I, cu Bulgaria 3—0, cu R.D. Germană 3—2, cu România II. 3—0; Ceho­slovacia cu R.D. Germană 3—0, cu Ungaria 3—1, cu România II. 3—0; Ungaria — Bulgaria 3—1. întrecerile pe echipe se în­cheie azi înainte­ de masă, după care încep probele indi­viduale. (r. p.) j .Știri sportive, sab cupa celor patru orașe Cea de-a 13-a ediție a tra­diționalei competiții șahiste dotate cu cupa celor patru orașe la care participă repre­zentativele orașelor Arad, Cluj, Oradea și Satu Mare a avut loc anul acesta la Arad. Intîlnirile s-au desfășurat în nota de superioritate a echipei orașului Cluj, care a reușit să se claseze pe primul loc la o diferență de patru puncte. De remarcat că ultima dată această întrecere a fost cîști­gată de reprezentativa Cluju­lui acum 14 ani. Pentru frumosul succes me­rită felicitări toți componen­ții echipei: Adrian Buză, Mi­­hai Breazu, Carol Drozd, Iuliu Szabó, Carol Szilágyi, Alexan­dru Kovács, dr. Victor Mal­­coci, Elisabeta Szabó și Mar­gareta Juncu. Clasament final. 1. Cluj — 1672 P­; 2. Arad 121/2 p.; 3. Satu Mare 10 p.; 4. Oradea 9 puncte. • ® BARAJUL PENTRU CAMPIONATUL REGIONAL­ DE FOTBAL In aceste zile este în plină desfășurare turneul de baraj pentru promovarea în cam­pionatul de fotbal al regiunii Cluj. Pînă în prezent s-au în­registrat următoarele rezulta­te: Izolatorul Turda — Mine­rul Roșia Montană 0—1 (tur) și 1—3 (retur); Victoria Cris­­tești (raionul Dej) — Spicul Ghinda (raionul Bistrița) 4—0 și respectiv 1—7; Flacăra Fi­­zeș (raionul Gherla) — Steaua Nimigea (raionul Năsăud) 0—1 și 1—1. Duminică de la ora 17 sunt programate următoarele jocuri: Spicul Luna (raionul Turda) — Minerul Roșia Montană, Motor S.R.A. — Steaua Nimi­gea (Cluj, teren Fulger); Spi­cul Ghinda — Minerul Căpuș (raionul Huedin) la Bistrița. Returul acestor jocuri se va disputa în ziua de 9 iulie. FĂCLIA PAGINA 3 PĂRINȚI ȘI COPII ANACRONICI In viața de toate zilele, o­­mul întilnește fenomene mă­rețe, nobile, în fața cărora ră­­mine uimit. Un astfel de sen­timent se naște venerînd dra­gostea generală a copiilor față de părinți, a acestora din ur­mă față de primii. Nu cred că există ființă umană care, privindu-i pe anumiți părinți jucîndu-se cu propriii lor co­pii și observînd veselia pri­chindeilor, să nu rîdă și el însuși. In astfel de cazuri zîm­­bești fără să vrei. Ai senzația că puiul de om care ride cu atita sinceritate și bucurie ți-a strecurat in suflet o fărîmă de fericire... Devii melanco­lic in fața purității... Nu te gîndești în momentul acela la durata clipei. E un cadru creat întîmplător, dar firesc și plin de farmec. Ești convins că așa trebuie să fie peste tot, la toți semenii. Nu-ți imaginezi atunci că anumiți cetățeni nu cunosc a­­cest sentiment. Dacă i-ai cu­noaște, sunt sigur că i-ai con­damna. Ai raționa că în so­cietatea socialistă, unde totul se face pentru om și pre bi­nele lui, aceștia sunt niște „ne­chemați“. Te-ai revolta că mai există încă astfel de „nu știu cum să-i numesc“, care au a­­părut „nu știu de unde", pen­tru a strica o armonie de an­samblu pe care cetățenii pa­triei noastre se străduiesc s-o realizeze. ȘI TOTUȘI ACEȘTI PĂRINȚI... La Tribunalul popular din Zălau s-au adresat anul a­­cesta cereri de chemare în fa­ța legii care pur și simplu te uimesc, te revoltă. Iată cîteva: 1. Subsemnatul Rus Teodor, domiciliat în comuna Cristolț, satul Muncel nr. 17, chem în judecată pe numiții Cormoș Iosif din Muncel n­r. 17 și Cormoș Ludovica din­ Muncel nr. 21, pentru următoarele cauze: fiica mea, Cormoș Lu­dovica a fost și este căsători­tă cu Cormoș Iosif. Din aceas­tă căsătorie au rezultat 3 co­pii minori: Veronica, Livia și Liviu. In 1965, Ludovica, fiica mea, și-a părăsit familia și a plecat la Grigore Pășcuță, cu care trăiește și astăzi în con­cubinaj. Văzîndu-se părăsit, Iosif Cormoș, tatăl minorilor, și-a lăsat și el căminul, fiind as­tăzi salariat al întreprinderii miniere Suior, Baia Mare... Copiii au rămas la noi... Nu ne pare rău de asta... Dar pe lingă dragoste, pentru a-i întreține și a-i crește, noi mai avem nevoie și de altceva... Sîntem bătrîni de acuma și... 2. Cu un astfel de caz se adresează tribunalului și Sfa­tul popular al orașului Zălau, în calitate de autoritate tute­lară, sesizind situația grea din punct de vedere material în care se găsesc minorii Va­sile și Elisabeta Cristea, copiii cetățeanului Valentin Cristea, domiciliat în localitatea Rodna Veche, strada Măgurii nr. 387, raionul Năsăud. După decesul mamei lor, copiii au fost dați pentru întreținere și suprave­ghere bunicilor Szalontai Va­sile și Paula din Zălau, strada Clujului nr. 182. Din 1964 cînd i-a adus aici, tatăl minorilor a trimis acestora numai 900 lei, deși pe aceeași perioadă, conform declarației bunicilor, el a încasat aproximativ 6.000 lei numai alocație de stat pentru copii... 3. Francisc Pissek din Dio­­șod este pensionar minier cu un venit lunar de aproximativ 1.150 lei. Are trei copii. Nu demult și-a alungat soția de acasă cu prunci cu tot. Au plecat la Doba Mare, la o rudă ... Dar nu peste mult timp, neamurile s-au sătu­at să-i întrețină și... femeia a ajuns la tribunal, mai ales că numitul, în ultimii trei ani, a dat acasă puțini bani. Toate cererile se încheie cu rugămintea de a-i obliga pe aceștia pentru a se achita de îndatoririle ce le revin în ca­litate de părinți... Amară ru­găminte! Nu interesează aici rezolva­rea, justă de altfel, pe care oamenii justiției au dat-o a­­cestor cereri. Dureros este că in societatea noastră, din pă­cate, mai există astfel de fap­te pe care întîlnindu-le, ești obligat de propria conștiință să exclami revoltat că aceștia nu se mai pot chema părinți... ... ȘI ACEȘTI COPII... Someș-Guruslău. La sfatul popular, reprezentanții pute­rii locale sînt nemulțumiți și indignați. Aveau ore de au­­­diență ... — Cum să nu te revolți, to­t varășe reporter? E a treia oară cînd bietul bătrin vine aici. Aceștia nu sînt oameni! — ne spune secretarul comi­tetului executiv. Am aflat cu această ocazie faptul că bătrînul Alibai Hu­­ssan, în vîrstă de 68 de ani, bolnav, a avut un singur fe­cior pe care l-a îngrijit cu dragoste multă ... După ce s-a însurat, Viorel, ajutat din plin de consoarta sa, Felicia, a uitat repede binefacerile pă­rintești. Toată iarna l-a ținut pe propriul său tată într-o bu­cătărie de vară. Cînd era tare frig, moșneagul mai dormea în grajdul vărului său, Arcadei. In­ casa nouă a propriului său copil n-a avut loc... Nici Vasile Cristea nu și-a întreținut și ajutat mama. Au­toritatea tutelară a reparti­zat-o pe bătrînică, pentru în­grijirea nepotului ei, Traian Vlăhuț. Cu cîteva săptămîni în urmă, femeia a decedat. Dar Vasile n-a mers s-o vadă decît în a treia zi... cînd au îngropat-o... Răsfoind unele dosare la tribunalul popular raional, am mai găsit astfel de fapte ne­demne. Prunea Clarița din Moigrad nr. 77 se plînge instanței că este nevoită să doarmă pe la casele altor oameni, deoarece este bătută de soția fiului său și de el... Bătrînul Ioan Porumb din Firminiș are 66 de ani și este bolnav. Are capacitatea de muncă redusă și nu poate lu­cra în C.A.P. A încheiat cu feciorii săi, în număr de 5, o convenție, să-i trimită fiecare, lunar, cîte 50 lei... Sau să facă altfel: la fiecare 5 luni să trimită unul dintre ei 250 lei. Toți sînt salariați și efor­tul n-ar fi fost prea mare. Dar doi dintre flăcăi, respectiv, Avram și Eugen, nu și-au res­pectat cuvîntul dat. In cea mai mare parte, oa­menii societății noastre noi sînt caracterizați prin spirit de răspundere, umanism, cin­ste și demnitate. Mai există, însă, pe ici, pe colo, indivizi care introduc note stridente în simfonia colectivului. De­­ aceea i-am notat pe cîțiva care se complac in această ciudată inversare de roluri. Unii pă­rinți și-au părăsit copiii, în timp ce unii copii și-au pără­sit părinții în momentul cînd aceștia au avut cea mai mare nevoie de ei. Poate că o dată rolurile se vor inversa pentru unii dintre ei și vor avea ne­voie de cei pe care i-au pă­răsit. Poziția pe care aceștia s-au situat este de condamnat și colectivul din care fac parte trebuie să ia atitudine. In a­­celași timp, ei trebuie să-și dea seama că prin faptele lor dovedesc societății că sunt niște „nechemați“. Contribuția lor a venit să strice o armonie superioară de ansamblu, a co­lectivelor din care fac parte. Și membrii acestora nu pot și nu trebuie să rămînă pa­sivi. Alexandru GRAD Condiții există, dar a lipsit preocuparea... Cu un an în urmă, prin gri­ja Consiliului agricol raional și a Uniunii raionale coopera­tiste, la cooperativa agricolă de producție Macău a fost or­ganizat un schimb de expe­riență privind alăptarea arti­ficială a vițeilor după metoda folosită de cooperatorii din Călărași-Turda. Verificată în practică și de cooperativa a­­gricolă din Macău, alăptarea vițeilor cu ajutorul alimenta­toarelor semiautomate s-a do­vedit o metodă superioară ca­re prezintă mai multe avanta­je: asigură alimentarea rațio­nală a vițeilor și folosirea laptelui degresat în hrana a­­cestora, permite reducerea per­sonalului de deservire, cunoaș­terea precisă a producției de lapte din fermă și sporirea producției de lapte marfă. Convinși de avantajele apli­cării acestei metode, conduce­rile unităților și specialiștii s-au angajat ca acest sistem de hrănire a vițeilor să-l introdu­că în fiecare unitate. Apoi, prin grija Uniunii raionale a cooperativelor agricole a fost luată măsura ca prin coopera­tiva agricolă din Huedin să se confecționeze aparatura nece­sară astfel că în momentul de față, cu excepția a două uni­tăți, toate cooperativele agri­cole din raion au intrat în po­sesia acestor alimentatoare. Introducerea acestei metode de către unele unități și fo­losirea în alimentația vițeilor a laptelui degresat a făcut po­sibil să se obțină însemna­te creșteri ale producției de lapte-marfă și în același timp să se asigure îmbunătățirea stării de întreținere a anima­lelor, creșterea în greutate și înlăturarea completă a pierde­rilor la viței, prin mortalități și sacrificări de necesitate. La cooperativa din Cuză­­plac, prin introducerea acestei metode de hrănire a vițeilor și prin folosirea în mai mare măsură a laptelui degresat, s-a ajuns ca în momentul de față numai 18 la sută din laptele integral obținut să fie folo­sit în hrana vițeilor, pe cînd înainte acest procent ajungea la 48 la sută. Ca urmare, se valorifică o cantitate mai ma­re de lapte și se asigură o dez­voltare corespunzătoare a vi­țeilor. Concludente asupra avanta­jelor aplicării acestei­ metode sînt și rezultatele dobîndite la C.A.P. Mesteacăn. Pînă la în­ceputul acestui an, în această unitate alimentarea vițeilor se făcea în mod natural, datorită cărui fapt existau multe nea­junsuri printre care și acela că producția marfă reprezenta numai 40 la sută din produc­ția totală. Introducerea alimen­tării artificiale a făcut ca pro­ducția marfă să crească în mod simțitor și să ajungă la 70 la sută, ceea ce pentru coopera­rează cooperativa. La Dumbra­va, de asemenea, pînă la aceas­tă dată nu a fost introdusă metoda de alăptare artificială deși, instalația este în unitate de cîteva săptămîni. Cauza: neglijența conducerii coopera­tivei care nu a luat măsuri pentru executarea amenajări­lor necesare. Și în prezent ali­mentarea vițeilor este făcută exclusiv pe cale naturală, a­­vînd ca urmare un consum exagerat de lapte integral. In schimb la cooperativa din Că­puș au fost luate măsuri pen­tru executarea amenajărilor corespunzătoare, iar metoda de hrănire cu alimentatorul a fost pusă în aplicare încă din lu­na martie. Numai că după două luni de zile, ea a fost a­­bandonată, deoarece vițeii au fost mutați în perioada de va­ră de la Căpușul Mic, unde sînt făcute amenajările, la Că­pușul Mare, urmînd ca nu­mai în toamnă să revină la vechiul loc și deci să fie re­introdusă metoda. Nesatisfăcător s-au ocupat de introducerea acestei meto­­de și conducerile, cooperative­­­­lor agricole din Călata, Dre­­­­tea și Morlaca datorită cărui fapt, rezultatele în privința­­ creșterii tineretului taurin nu sunt pe măsura posibilităților existente. Cunoscînd importanța și a­­vantajele alăptării artificiale a vițeilor se impune ca, condu­cerile cooperativelor agricole, inginerii și medicii veterinari să-și pună în centrul preocu­pării generalizarea acestei me­tode și să ia astfel de măsuri care să asigure terminarea cît mai grabnică a amenajărilor­ necesare pentru ca în timpul cel mai scurt să poată fi a­­plicată în toate unitățile din­­ raion. ( Dr. Teodor MORARU, vicepreședinte al Consiliului­­ agricol raional Huedin, Ing. Gh. RUDAREANU in legătură cu generalizarea metodei de alăptare artificială a vițeilor tivă constituie un izvor de ve­nituri bănești sporite. De re­marcat este și faptul că dato­rită preocupării conducerii u­­nității și a inginerului Victor Pop pentru îmbunătățirea fu­rajării vacilor, producția de lapte a crescut considerabil fa­ță de anii trecuți, ajungînd în momentul de față să se obțină 9 litri zilnic de la o vacă fu­rajată. Prin folosirea laptelui de­gresat, în multe unități au fost obținute realizări remar­cabile în privința îngrășării ti­neretului taurin care la vîrsta de un an a ajuns la o greuta­te de 300 kg, ceea ce a permis valorificarea lui la categoria I. Așa, de exemplu, cooperati­va din Macău, a valorificat pînă la această dată, numai la categoria I un număr de 63 viței, ceea ce a adus unității însemnate venituri bănești. De asemenea, cooperatorii din Sîncrai au valorificat la I.R.I.C. un număr de peste 40 de viței la categoria I-a. Avan­tajele aplicării metodei de hră­nire artificială a vițeilor sînt evidente, de care s-au putut convinge atît conducerile cît și specialiștii fiecărei unități. Cu toate acestea în raion mai sînt cooperative agricole un­de acestei probleme nu i s-a acordat atenția cuvenită, iar ca urmare deși există toate condițiile pentru generalizarea ei, nu a fost pusă în aplicare în unele unități. Printre aces­tea se află și cooperativa din Mihăiești, unde atît consiliul de conducere cît și specialiștii care răspund de îndrumarea tehnică nu au luat măsurile necesare pentru înlăturarea si­tuației necorespunzătoare ce mai există în sectorul creșterii tineretului taurin. Aparatul de alăptare nu a fost pus în funcție, deși a sosit de mai mult timp în unitate, fiind a­­runcat în marginea unui grajd din satul Berind, în timp ce vițeii sunt hrăniți cu lapte in­tegral, cu ajutorul unui lighean murdar. De asemenea, o parte din viței se găsesc la Mihăiești și sunt hrăniți în mod asemă­nător. Dispersarea vițeilor pre­cum și modul defectuos de hrănire și îngrijire se reflectă în dezvoltarea acestora și în veniturile scăzute ce le reali-­­ i Un colectiv mic Știam că în locul noii hale spațioase, pentru fabricarea tapetelor, dotată cu utilaj de mare productivitate, era pînă nu demult o clădire veche, improprie îndeplinirii oricărei atribuții productive. Solicitat să ne explice metamorfoza respectivă, ing. Nicolae Abru­­dan, directorul întreprinderii de materiale izolante și finisaj din Turda (I.M.I.F.), ne-a răs­puns: — A fost transformată de oameni și pentru oameni... Cunoscînd în inginerul de astăzi, pe strungarul în fier de ieri, am descifrat cu ușu­rință tîlcul acestei explicații lapidare. Deși anii au trecut, comunistul Nicolae Abrudan n-a uitat un principiu pe­ care și l-a însușit încă de cînd mun­cea la strung: „Omului mai întîi să-i creezi condiții și a­­poi să-i pretinzi“. După ce hala a suferit mo­dificări structurale, a fost do­tată cu trei linii noi de etuve mecanice pentru fabricarea ta­petelor. Linii noi e un fel de-a spune fiindcă etuvele au fost construite și perfecționate de meseriașii atelierului meca­nic, conduși de ing. Mihai Fi­lip, mecanicul șef, și maistrul Gheorghe Ma­rian, din utilaje casate. Străda­niile acestor oa­meni inimoși și pricepuți s-au concretizat intr-un spor al pro­ductivității muncii de 38 la sută. — Suntem­, intr-adevăr, o în­treprindere mică, cu un număr restrîns de muncitori, afirma­tov. Abrudan. Dar colectivul nostru este bine sudat și ac­ționează ca un ceasornic bine pus la punct. Ne-au fost prezentate și do­vezi. O productivitate anuală de peste 400.000 lei pe cap de salariat și o cifră de beneficiu (pe care o întrece doar Indus­tria sîrmei) de 23.000.000 lei! Sau cum plastic se exprima un to­varăș de la ser­viciul plan: „Noi producem anual valoarea a trei între­prinderi de-ale noastre!" Economistul Aron Pirvu, șe­ful Inspectoratului statistic o­­rășenesc, la rândul său, ne-a furnizat o cifră nu lipsită de interes: — întreprinderea aceasta, după valoarea producției glo­bale pe care o realizează in­­tr-un an, este cotată ca a treia unitate turdeană. Acesta fiind suportul, am căutat faptele pe care se spri­jină. Le-am găsit la tot pasul. (Era să omitem o precizare: serviciile de ghid și le-a asu­mat directorul întreprinderii). — Turnul acesta din beton armat l-am moștenit de la ca­pitaliști. Stătea nefolosit și plăteam pentru el amortis­ment. Ne-am gândit că și el ne poate fi de folos. L-am căptușit cu tablă și l-am trans­format în rezervor pentru creuzot (materie primă pentru fabricarea benzilor de protec­ție pe bază de P.C.V. necesa­re la protecția conductelor magistrale). Prin măsura res­pectivă, pe lingă faptul că am sporit considerabil productivi­tatea muncii, am realizat și mari economii de materie pri­­ nus fapte ma­ mă. Plastifiantul se descărca pînă nu demult manual. Era o muncă grea, care răpea timp. Acum se descarcă prin cădere în rezervor. De acolo, prin pompare, este introdus in procesul de producție. Citeva minute am admirat noua hală de mase plastice. Peste tot mina de gospodar era prezentă, în ordinea ce dom­nea de-a lungul celor o sută de metri presărați cu mașini, în curățenia desăvîrșită.­­ Hala a fost construită din fondul de investiții — con­tinuă directorul. Linia aceasta de calandre este­­­ realizată tot aici, de oamenii noștri, din malaxoarele casate luate de la alte întreprinderi. In anul a­­cesta, din secția pe care o ve­deți vor fi trim­ise peste hotare 500.000 mp de covor P.C.V. Are mare căutare. Așadar, în tot ceea ce s-a făcut și se mai face la I.M.I.F., s-a avut în vedere în primul rînd grija pentru om, pentru condițiile sale de muncă. Am găsit această atenție materia­lizată și în construirea unui grup social, în mecanizarea transportului din interior, fie alimentele antidot ce se acordă salariaților, în spațiile verzi din incinta întreprinderii etc. Și oamenii apreciază cum se cuvine aceste eforturi. O do­i vedesc faptele lor. Numai m cinci luni din acest an ei au dat peste sarcinile de plan o producție a cărei valoare este de 3.783.000 lei, un beneficiu de 109.000 lei și o economie de 214.000 lei. I. CORDOȘ, corespondentul „Făcliei" la Turda Aspect din noua hală de fabricare a tapetelor

Next