Făclia, iulie-septembrie 1967 (Anul 21, nr. 6426-6502)
1967-07-01 / 6426. szám
Viața de partid ȘEDINȚE MAI PUȚINE, DAR EFICIENTE Ședințele de lucru ale comitetelor de partid din întreprinderi, expresie a conducerii și muncii colective, constituie un mijloc important de orientare a activității organizațiilor de partid respective spre problemele majore ale muncii educative și de producție. Intr-o convorbire cu mai mulți membri ai comitetului de partid de la uzina de reparat locomotive „16 Februarie“ am discutat despre modul în care se pregătesc și se desfășoară ședințele lor de lucru. — Am constatat că dumneavoastră țineți o singură ședință de lucru pe lună. Cum reușiți totuși să rezolvați multiplele sarcini ce stau în fața organizației de partid? _ i-am întrebat pe participanții la convorbire. — Noi obișnuim să dezbatem în ședințe numai acele probleme care nu pot fi rezolvate altfel și care reclamă intervenția noastră — ne spunea Vasile PRIPON, secretarul comitetului. Sarcinile curente insistăm să fie dezbătute și rezolvate de către organizațiile de bază sub îndrumarea unui membru al comitetului. — Ați putea să ne oferiți un exemplu? — Da. In ultimul timp ne-a preocupat pe toți organizarea științifică a producției și a muncii. In fiecare organizație de bază s-au analizat aspectele specifice ce izvorăsc din această importantă acțiune și s-au stabilit măsurile necesare. Rezultatele nu sunt însă pe măsura posibilităților. In luna mai timpul n-a fost folosit rațional în toate secțiile, s-au înregistrat încă absențe nemotivate și învoiri nejustificate. Conducerea uzinei n-a îndeplinit indicațiile referitoare la revizuirea normelor, unele din ele depășindu-se cu multă ușurință. S-au constatat și alte neajunsuri și astfel a apărut necesitatea de a stabili anumite măsuri obligatorii pentru toate organizațiile de bază și pentru conducerea administrativă, lucru ce s-a făcut într-o recentă ședință de lucru. Studiind materialele ce se prezintă în ședințe se constată următoarele: cele ce analizează aspecte ale muncii de partid sînt întocmite de colective ale comitetului de partid și privesc problemele sub aspectul muncii organizațiilor de bază, iar materialele referitoare la probleme de producție sînt redactate și prezentate de conducerea administrativă, avînd caracter tehnicist. Discuțiile capătă și ele de cele mai multe ori același caracter. Se ajunge astfel ca o problemă, cum este reducerea consumului de metal să fie analizată numai prin prisma măsurilor luate de conducere, fără a se vedea și aportul organizațiilor de bază, al comuniștilor. Este clar că o asemenea dezbatere rezolvă problema numai pe jumătate. Cei prezenți la convorbire au recunoscut că în ședințe trebuie analizată atît munca politico-organizatorică a organizațiilor de partid, cît și activitatea conducerii administrative în domeniul respectiv. Tovarășul Teodor MARTON, locțiitor al secretarului, ne-a vorbit despre spiritul combativ al ședințelor, despre operativitatea cu care se desfășoară ele. In ședințe iau cuvîntul cel puțin cîte 6—7 tovarăși și totuși ele nu durează mai mult de o oră și jumătate. I-am obișnuit pe oameni să nu bată apa în piuă, ci să spună lucrurilor pe nume. Am redus simțitor și numărul de pagini ale materialelor ce se prezintă. Totuși unele au încă 10—12 pagini, deși ideile ar putea fi cuprinse în mai puține. Scurtarea duratei ședințelor, eliminarea frazelor și a vorbăriei fără rost sunt lăudabile. Ele nu trebuie să ducă însă la superficialitate. Examinarea profundă a aspectelor muncii de partid și profesionale nu trebuie înlocuită cu prezentarea fugară a unor situații statistice, necomentate, de pe urma cărora să nu se poată trage concluziile cuvenite. Rolul ședințelor nu este numai de a prezenta o situație sau alta, ci de a determina îmbunătățirea muncii în domeniul analizat. Ședințele de lucru își ating scopul numai dacă măsurile ce se iau sunt aplicate și se dovedesc eficace. După cum ne-au informat tovarășii Minu BECAȘ și Vasile ROȘCA, membri ai comitetului, în planurile de măsuri ce le adoptă se stabilesc sarcini atît pentru membrii comitetului și ai organizațiilor de bază, cît și pentru conducerea administrativă. — In planurile noastre de măsuri introducem numai acele măsuri care considerăm că sunt realizabile — ne-a precizat tov. Pripon, încă în timpul ședinței fiecare membru al comitetului își notează sarcinile ce-i revin lui sau organizațiilor de care răspunde. Apoi ei urmăresc îndeplinirea acestora. Uneori fixăm termene la care să fim informați de îndeplinirea anumitor măsuri, dar nici în asemenea cazuri nu așteptăm liniștiți expirarea datei fixate, ci urmărind realizarea obiectivului. Pentru ca măsurile să nu rămînă doar pe hîrtie, aici s-a statornicit și o altă practică bună. Pe lingă faptul că directorul uzinei participă la ședințele de lucru ale comitetului, el se consultă în fiecare luni dimineața cu secretarul comitetului de partid asupra problemelor ce mai trebuie rezolvate în sâptămîna respectivă. Același lucru îl face și înaintea ședințelor decadate în care apoi stabilesc măsuri operative de înlăturare a deficiențelor. Așadar, ședințele sunt un important mijloc de examinare în comun a diferitelor aspecte ale muncii de partid pentru a vedea ce s-a făcut sau ce mai este de făcut și a hotărî asupra căilor de urmat în viitor. Ele însă nu rezolvă totul. După ședințe sunt necesare acțiuni energice pentru îndeplinirea celor hotărîte. Tovarășii de la Uzina de reparat locomotive sunt conștienți de acest lucru. Ei știu că principalul constă nu în a organiza multe ședințe, ci în a asigura eficiența acestora, astfel ca să se obțină o continuă îmbunătățire a muncii de partid. In acest sens sunt îndrumate și organizațiile de bază. Victor LENȚA Din nou despre timpul liber (Urmare din pag. 1) a cunoștințelor profesionale a tovarășilor care lucrează aici. Sondajele făcute în cîteva unități ale cooperației meșteșugărești dovedesc că și aici oamenii își irosesc mult din timpul lor liber. Deși nu o spunem pentru prima dată, conducerile cooperativelor și a U.R.C.M. nu au întreprins nimic. Mai mult chiar, sesizările făcute de client continuă să rămînă fără răspuns. Iată un exemplu: In ziua de 26 mai tovarășa Deac Elena a reclamat că pentru a i se restitui contravaloarea unei bluze refuzate, confecționate la unitatea din strada Doja a cooperativei Tricotajul, a trebuit să se deplaseze la cooperativă de patru ori. Cu toate acestea pînă nu a apelat la condica de reclamații nu i-au fost restituiți banii. Conducerea cooperativei, care în mod firesc ar fi trebuit să facă o problemă din acest caz, nici nu a catadicsit să citească cele scrise in condică. Indiferență față de lipsurile existente în deservirea operativă a clienților se manifestă și la cooperativa Igiena. In ciuda numeroaselor sesizări făcute, la unitatea din Gheorgheni, clienții care doresc să fie serviți după-amiaza au de așteptat, nu glumă. Și cînd te gîndești că printr-o redistribuire a meseriașilor pe schimburi s-ar asigura o deservire promptă ! Exemplele relatate dovedesc că în activitatea unor unități publice mai există încă unele deficiențe. Din această cauză mulți cetățeni sînt nevoiți să-și piardă timpul așteptînd în fața ghișeelor, plimbîndu-se dintr-o parte în alta. Intrucît timpul liber al cetățeanului e o problemă care, neluată în seamă, poate avea grave consecințe economice, apreciem de datoria conducerilor unităților vizate, organizațiilor de partid de aici, să intervină pentru a se pune capăt anomaliilor ce mai există încă în procesul de deservire a populației. Cetatea Devei Fotografia: F. DEAK TURNEUL INTERNAȚIONAL DE TENIS DE MASĂ Vineri în sala Clujeana au fost programate primele întîlniri din cadrul turneului internațional de tenis de masă rezervat juniorilor și junioarelor din Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Ungaria și România. Pînă în prezent atît la băieți, cît și la fete s-au disputat cite 3 etape. Cîteva rezultate: BAIEȚII România I, cu România II. 5—1, cu Bulgaria 3—5, cu Ungaria 2—5; Cehoslovacia cu Bulgaria 5—1, cu R.D. Germană 5—4, cu Ungaria 2—5; România II, cu Bulgaria 4—5. FETE: România I, cu Bulgaria 3—0, cu R.D. Germană 3—2, cu România II. 3—0; Cehoslovacia cu R.D. Germană 3—0, cu Ungaria 3—1, cu România II. 3—0; Ungaria — Bulgaria 3—1. întrecerile pe echipe se încheie azi înainte de masă, după care încep probele individuale. (r. p.) j .Știri sportive, sab cupa celor patru orașe Cea de-a 13-a ediție a tradiționalei competiții șahiste dotate cu cupa celor patru orașe la care participă reprezentativele orașelor Arad, Cluj, Oradea și Satu Mare a avut loc anul acesta la Arad. Intîlnirile s-au desfășurat în nota de superioritate a echipei orașului Cluj, care a reușit să se claseze pe primul loc la o diferență de patru puncte. De remarcat că ultima dată această întrecere a fost cîștigată de reprezentativa Clujului acum 14 ani. Pentru frumosul succes merită felicitări toți componenții echipei: Adrian Buză, Mihai Breazu, Carol Drozd, Iuliu Szabó, Carol Szilágyi, Alexandru Kovács, dr. Victor Malcoci, Elisabeta Szabó și Margareta Juncu. Clasament final. 1. Cluj — 1672 P; 2. Arad 121/2 p.; 3. Satu Mare 10 p.; 4. Oradea 9 puncte. • ® BARAJUL PENTRU CAMPIONATUL REGIONAL DE FOTBAL In aceste zile este în plină desfășurare turneul de baraj pentru promovarea în campionatul de fotbal al regiunii Cluj. Pînă în prezent s-au înregistrat următoarele rezultate: Izolatorul Turda — Minerul Roșia Montană 0—1 (tur) și 1—3 (retur); Victoria Cristești (raionul Dej) — Spicul Ghinda (raionul Bistrița) 4—0 și respectiv 1—7; Flacăra Fizeș (raionul Gherla) — Steaua Nimigea (raionul Năsăud) 0—1 și 1—1. Duminică de la ora 17 sunt programate următoarele jocuri: Spicul Luna (raionul Turda) — Minerul Roșia Montană, Motor S.R.A. — Steaua Nimigea (Cluj, teren Fulger); Spicul Ghinda — Minerul Căpuș (raionul Huedin) la Bistrița. Returul acestor jocuri se va disputa în ziua de 9 iulie. FĂCLIA PAGINA 3 PĂRINȚI ȘI COPII ANACRONICI In viața de toate zilele, omul întilnește fenomene mărețe, nobile, în fața cărora rămine uimit. Un astfel de sentiment se naște venerînd dragostea generală a copiilor față de părinți, a acestora din urmă față de primii. Nu cred că există ființă umană care, privindu-i pe anumiți părinți jucîndu-se cu propriii lor copii și observînd veselia prichindeilor, să nu rîdă și el însuși. In astfel de cazuri zîmbești fără să vrei. Ai senzația că puiul de om care ride cu atita sinceritate și bucurie ți-a strecurat in suflet o fărîmă de fericire... Devii melancolic in fața purității... Nu te gîndești în momentul acela la durata clipei. E un cadru creat întîmplător, dar firesc și plin de farmec. Ești convins că așa trebuie să fie peste tot, la toți semenii. Nu-ți imaginezi atunci că anumiți cetățeni nu cunosc acest sentiment. Dacă i-ai cunoaște, sunt sigur că i-ai condamna. Ai raționa că în societatea socialistă, unde totul se face pentru om și pre binele lui, aceștia sunt niște „nechemați“. Te-ai revolta că mai există încă astfel de „nu știu cum să-i numesc“, care au apărut „nu știu de unde", pentru a strica o armonie de ansamblu pe care cetățenii patriei noastre se străduiesc s-o realizeze. ȘI TOTUȘI ACEȘTI PĂRINȚI... La Tribunalul popular din Zălau s-au adresat anul acesta cereri de chemare în fața legii care pur și simplu te uimesc, te revoltă. Iată cîteva: 1. Subsemnatul Rus Teodor, domiciliat în comuna Cristolț, satul Muncel nr. 17, chem în judecată pe numiții Cormoș Iosif din Muncel nr. 17 și Cormoș Ludovica din Muncel nr. 21, pentru următoarele cauze: fiica mea, Cormoș Ludovica a fost și este căsătorită cu Cormoș Iosif. Din această căsătorie au rezultat 3 copii minori: Veronica, Livia și Liviu. In 1965, Ludovica, fiica mea, și-a părăsit familia și a plecat la Grigore Pășcuță, cu care trăiește și astăzi în concubinaj. Văzîndu-se părăsit, Iosif Cormoș, tatăl minorilor, și-a lăsat și el căminul, fiind astăzi salariat al întreprinderii miniere Suior, Baia Mare... Copiii au rămas la noi... Nu ne pare rău de asta... Dar pe lingă dragoste, pentru a-i întreține și a-i crește, noi mai avem nevoie și de altceva... Sîntem bătrîni de acuma și... 2. Cu un astfel de caz se adresează tribunalului și Sfatul popular al orașului Zălau, în calitate de autoritate tutelară, sesizind situația grea din punct de vedere material în care se găsesc minorii Vasile și Elisabeta Cristea, copiii cetățeanului Valentin Cristea, domiciliat în localitatea Rodna Veche, strada Măgurii nr. 387, raionul Năsăud. După decesul mamei lor, copiii au fost dați pentru întreținere și supraveghere bunicilor Szalontai Vasile și Paula din Zălau, strada Clujului nr. 182. Din 1964 cînd i-a adus aici, tatăl minorilor a trimis acestora numai 900 lei, deși pe aceeași perioadă, conform declarației bunicilor, el a încasat aproximativ 6.000 lei numai alocație de stat pentru copii... 3. Francisc Pissek din Dioșod este pensionar minier cu un venit lunar de aproximativ 1.150 lei. Are trei copii. Nu demult și-a alungat soția de acasă cu prunci cu tot. Au plecat la Doba Mare, la o rudă ... Dar nu peste mult timp, neamurile s-au sătuat să-i întrețină și... femeia a ajuns la tribunal, mai ales că numitul, în ultimii trei ani, a dat acasă puțini bani. Toate cererile se încheie cu rugămintea de a-i obliga pe aceștia pentru a se achita de îndatoririle ce le revin în calitate de părinți... Amară rugăminte! Nu interesează aici rezolvarea, justă de altfel, pe care oamenii justiției au dat-o acestor cereri. Dureros este că in societatea noastră, din păcate, mai există astfel de fapte pe care întîlnindu-le, ești obligat de propria conștiință să exclami revoltat că aceștia nu se mai pot chema părinți... ... ȘI ACEȘTI COPII... Someș-Guruslău. La sfatul popular, reprezentanții puterii locale sînt nemulțumiți și indignați. Aveau ore de audiență ... — Cum să nu te revolți, tot varășe reporter? E a treia oară cînd bietul bătrin vine aici. Aceștia nu sînt oameni! — ne spune secretarul comitetului executiv. Am aflat cu această ocazie faptul că bătrînul Alibai Hussan, în vîrstă de 68 de ani, bolnav, a avut un singur fecior pe care l-a îngrijit cu dragoste multă ... După ce s-a însurat, Viorel, ajutat din plin de consoarta sa, Felicia, a uitat repede binefacerile părintești. Toată iarna l-a ținut pe propriul său tată într-o bucătărie de vară. Cînd era tare frig, moșneagul mai dormea în grajdul vărului său, Arcadei. In casa nouă a propriului său copil n-a avut loc... Nici Vasile Cristea nu și-a întreținut și ajutat mama. Autoritatea tutelară a repartizat-o pe bătrînică, pentru îngrijirea nepotului ei, Traian Vlăhuț. Cu cîteva săptămîni în urmă, femeia a decedat. Dar Vasile n-a mers s-o vadă decît în a treia zi... cînd au îngropat-o... Răsfoind unele dosare la tribunalul popular raional, am mai găsit astfel de fapte nedemne. Prunea Clarița din Moigrad nr. 77 se plînge instanței că este nevoită să doarmă pe la casele altor oameni, deoarece este bătută de soția fiului său și de el... Bătrînul Ioan Porumb din Firminiș are 66 de ani și este bolnav. Are capacitatea de muncă redusă și nu poate lucra în C.A.P. A încheiat cu feciorii săi, în număr de 5, o convenție, să-i trimită fiecare, lunar, cîte 50 lei... Sau să facă altfel: la fiecare 5 luni să trimită unul dintre ei 250 lei. Toți sînt salariați și efortul n-ar fi fost prea mare. Dar doi dintre flăcăi, respectiv, Avram și Eugen, nu și-au respectat cuvîntul dat. In cea mai mare parte, oamenii societății noastre noi sînt caracterizați prin spirit de răspundere, umanism, cinste și demnitate. Mai există, însă, pe ici, pe colo, indivizi care introduc note stridente în simfonia colectivului. De aceea i-am notat pe cîțiva care se complac in această ciudată inversare de roluri. Unii părinți și-au părăsit copiii, în timp ce unii copii și-au părăsit părinții în momentul cînd aceștia au avut cea mai mare nevoie de ei. Poate că o dată rolurile se vor inversa pentru unii dintre ei și vor avea nevoie de cei pe care i-au părăsit. Poziția pe care aceștia s-au situat este de condamnat și colectivul din care fac parte trebuie să ia atitudine. In același timp, ei trebuie să-și dea seama că prin faptele lor dovedesc societății că sunt niște „nechemați“. Contribuția lor a venit să strice o armonie superioară de ansamblu, a colectivelor din care fac parte. Și membrii acestora nu pot și nu trebuie să rămînă pasivi. Alexandru GRAD Condiții există, dar a lipsit preocuparea... Cu un an în urmă, prin grija Consiliului agricol raional și a Uniunii raionale cooperatiste, la cooperativa agricolă de producție Macău a fost organizat un schimb de experiență privind alăptarea artificială a vițeilor după metoda folosită de cooperatorii din Călărași-Turda. Verificată în practică și de cooperativa agricolă din Macău, alăptarea vițeilor cu ajutorul alimentatoarelor semiautomate s-a dovedit o metodă superioară care prezintă mai multe avantaje: asigură alimentarea rațională a vițeilor și folosirea laptelui degresat în hrana acestora, permite reducerea personalului de deservire, cunoașterea precisă a producției de lapte din fermă și sporirea producției de lapte marfă. Convinși de avantajele aplicării acestei metode, conducerile unităților și specialiștii s-au angajat ca acest sistem de hrănire a vițeilor să-l introducă în fiecare unitate. Apoi, prin grija Uniunii raionale a cooperativelor agricole a fost luată măsura ca prin cooperativa agricolă din Huedin să se confecționeze aparatura necesară astfel că în momentul de față, cu excepția a două unități, toate cooperativele agricole din raion au intrat în posesia acestor alimentatoare. Introducerea acestei metode de către unele unități și folosirea în alimentația vițeilor a laptelui degresat a făcut posibil să se obțină însemnate creșteri ale producției de lapte-marfă și în același timp să se asigure îmbunătățirea stării de întreținere a animalelor, creșterea în greutate și înlăturarea completă a pierderilor la viței, prin mortalități și sacrificări de necesitate. La cooperativa din Cuzăplac, prin introducerea acestei metode de hrănire a vițeilor și prin folosirea în mai mare măsură a laptelui degresat, s-a ajuns ca în momentul de față numai 18 la sută din laptele integral obținut să fie folosit în hrana vițeilor, pe cînd înainte acest procent ajungea la 48 la sută. Ca urmare, se valorifică o cantitate mai mare de lapte și se asigură o dezvoltare corespunzătoare a vițeilor. Concludente asupra avantajelor aplicării acestei metode sînt și rezultatele dobîndite la C.A.P. Mesteacăn. Pînă la începutul acestui an, în această unitate alimentarea vițeilor se făcea în mod natural, datorită cărui fapt existau multe neajunsuri printre care și acela că producția marfă reprezenta numai 40 la sută din producția totală. Introducerea alimentării artificiale a făcut ca producția marfă să crească în mod simțitor și să ajungă la 70 la sută, ceea ce pentru cooperarează cooperativa. La Dumbrava, de asemenea, pînă la această dată nu a fost introdusă metoda de alăptare artificială deși, instalația este în unitate de cîteva săptămîni. Cauza: neglijența conducerii cooperativei care nu a luat măsuri pentru executarea amenajărilor necesare. Și în prezent alimentarea vițeilor este făcută exclusiv pe cale naturală, avînd ca urmare un consum exagerat de lapte integral. In schimb la cooperativa din Căpuș au fost luate măsuri pentru executarea amenajărilor corespunzătoare, iar metoda de hrănire cu alimentatorul a fost pusă în aplicare încă din luna martie. Numai că după două luni de zile, ea a fost abandonată, deoarece vițeii au fost mutați în perioada de vară de la Căpușul Mic, unde sînt făcute amenajările, la Căpușul Mare, urmînd ca numai în toamnă să revină la vechiul loc și deci să fie reintrodusă metoda. Nesatisfăcător s-au ocupat de introducerea acestei metode și conducerile, cooperativelor agricole din Călata, Dretea și Morlaca datorită cărui fapt, rezultatele în privința creșterii tineretului taurin nu sunt pe măsura posibilităților existente. Cunoscînd importanța și avantajele alăptării artificiale a vițeilor se impune ca, conducerile cooperativelor agricole, inginerii și medicii veterinari să-și pună în centrul preocupării generalizarea acestei metode și să ia astfel de măsuri care să asigure terminarea cît mai grabnică a amenajărilor necesare pentru ca în timpul cel mai scurt să poată fi aplicată în toate unitățile din raion. ( Dr. Teodor MORARU, vicepreședinte al Consiliului agricol raional Huedin, Ing. Gh. RUDAREANU in legătură cu generalizarea metodei de alăptare artificială a vițeilor tivă constituie un izvor de venituri bănești sporite. De remarcat este și faptul că datorită preocupării conducerii unității și a inginerului Victor Pop pentru îmbunătățirea furajării vacilor, producția de lapte a crescut considerabil față de anii trecuți, ajungînd în momentul de față să se obțină 9 litri zilnic de la o vacă furajată. Prin folosirea laptelui degresat, în multe unități au fost obținute realizări remarcabile în privința îngrășării tineretului taurin care la vîrsta de un an a ajuns la o greutate de 300 kg, ceea ce a permis valorificarea lui la categoria I. Așa, de exemplu, cooperativa din Macău, a valorificat pînă la această dată, numai la categoria I un număr de 63 viței, ceea ce a adus unității însemnate venituri bănești. De asemenea, cooperatorii din Sîncrai au valorificat la I.R.I.C. un număr de peste 40 de viței la categoria I-a. Avantajele aplicării metodei de hrănire artificială a vițeilor sînt evidente, de care s-au putut convinge atît conducerile cît și specialiștii fiecărei unități. Cu toate acestea în raion mai sînt cooperative agricole unde acestei probleme nu i s-a acordat atenția cuvenită, iar ca urmare deși există toate condițiile pentru generalizarea ei, nu a fost pusă în aplicare în unele unități. Printre acestea se află și cooperativa din Mihăiești, unde atît consiliul de conducere cît și specialiștii care răspund de îndrumarea tehnică nu au luat măsurile necesare pentru înlăturarea situației necorespunzătoare ce mai există în sectorul creșterii tineretului taurin. Aparatul de alăptare nu a fost pus în funcție, deși a sosit de mai mult timp în unitate, fiind aruncat în marginea unui grajd din satul Berind, în timp ce vițeii sunt hrăniți cu lapte integral, cu ajutorul unui lighean murdar. De asemenea, o parte din viței se găsesc la Mihăiești și sunt hrăniți în mod asemănător. Dispersarea vițeilor precum și modul defectuos de hrănire și îngrijire se reflectă în dezvoltarea acestora și în veniturile scăzute ce le reali- i Un colectiv mic Știam că în locul noii hale spațioase, pentru fabricarea tapetelor, dotată cu utilaj de mare productivitate, era pînă nu demult o clădire veche, improprie îndeplinirii oricărei atribuții productive. Solicitat să ne explice metamorfoza respectivă, ing. Nicolae Abrudan, directorul întreprinderii de materiale izolante și finisaj din Turda (I.M.I.F.), ne-a răspuns: — A fost transformată de oameni și pentru oameni... Cunoscînd în inginerul de astăzi, pe strungarul în fier de ieri, am descifrat cu ușurință tîlcul acestei explicații lapidare. Deși anii au trecut, comunistul Nicolae Abrudan n-a uitat un principiu pe care și l-a însușit încă de cînd muncea la strung: „Omului mai întîi să-i creezi condiții și apoi să-i pretinzi“. După ce hala a suferit modificări structurale, a fost dotată cu trei linii noi de etuve mecanice pentru fabricarea tapetelor. Linii noi e un fel de-a spune fiindcă etuvele au fost construite și perfecționate de meseriașii atelierului mecanic, conduși de ing. Mihai Filip, mecanicul șef, și maistrul Gheorghe Marian, din utilaje casate. Strădaniile acestor oameni inimoși și pricepuți s-au concretizat intr-un spor al productivității muncii de 38 la sută. — Suntem, intr-adevăr, o întreprindere mică, cu un număr restrîns de muncitori, afirmatov. Abrudan. Dar colectivul nostru este bine sudat și acționează ca un ceasornic bine pus la punct. Ne-au fost prezentate și dovezi. O productivitate anuală de peste 400.000 lei pe cap de salariat și o cifră de beneficiu (pe care o întrece doar Industria sîrmei) de 23.000.000 lei! Sau cum plastic se exprima un tovarăș de la serviciul plan: „Noi producem anual valoarea a trei întreprinderi de-ale noastre!" Economistul Aron Pirvu, șeful Inspectoratului statistic orășenesc, la rândul său, ne-a furnizat o cifră nu lipsită de interes: — întreprinderea aceasta, după valoarea producției globale pe care o realizează intr-un an, este cotată ca a treia unitate turdeană. Acesta fiind suportul, am căutat faptele pe care se sprijină. Le-am găsit la tot pasul. (Era să omitem o precizare: serviciile de ghid și le-a asumat directorul întreprinderii). — Turnul acesta din beton armat l-am moștenit de la capitaliști. Stătea nefolosit și plăteam pentru el amortisment. Ne-am gândit că și el ne poate fi de folos. L-am căptușit cu tablă și l-am transformat în rezervor pentru creuzot (materie primă pentru fabricarea benzilor de protecție pe bază de P.C.V. necesare la protecția conductelor magistrale). Prin măsura respectivă, pe lingă faptul că am sporit considerabil productivitatea muncii, am realizat și mari economii de materie pri nus fapte ma mă. Plastifiantul se descărca pînă nu demult manual. Era o muncă grea, care răpea timp. Acum se descarcă prin cădere în rezervor. De acolo, prin pompare, este introdus in procesul de producție. Citeva minute am admirat noua hală de mase plastice. Peste tot mina de gospodar era prezentă, în ordinea ce domnea de-a lungul celor o sută de metri presărați cu mașini, în curățenia desăvîrșită. Hala a fost construită din fondul de investiții — continuă directorul. Linia aceasta de calandre este realizată tot aici, de oamenii noștri, din malaxoarele casate luate de la alte întreprinderi. In anul acesta, din secția pe care o vedeți vor fi trimise peste hotare 500.000 mp de covor P.C.V. Are mare căutare. Așadar, în tot ceea ce s-a făcut și se mai face la I.M.I.F., s-a avut în vedere în primul rînd grija pentru om, pentru condițiile sale de muncă. Am găsit această atenție materializată și în construirea unui grup social, în mecanizarea transportului din interior, fie alimentele antidot ce se acordă salariaților, în spațiile verzi din incinta întreprinderii etc. Și oamenii apreciază cum se cuvine aceste eforturi. O doi vedesc faptele lor. Numai m cinci luni din acest an ei au dat peste sarcinile de plan o producție a cărei valoare este de 3.783.000 lei, un beneficiu de 109.000 lei și o economie de 214.000 lei. I. CORDOȘ, corespondentul „Făcliei" la Turda Aspect din noua hală de fabricare a tapetelor