Făclia, iulie-septembrie 1967 (Anul 21, nr. 6426-6502)
1967-09-17 / 6491. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII —Nr. 6491 Duminică 17 septembrie 1967 4 pagini 25 bani INDUSTRIA LOCALĂ PE PIAȚA EXTERNĂ An de an, volumul producției valorificate pe piața externă de întreprinderile de industrie locală din regiunea noastră a crescut. In 1967, de pildă, au fost contractate cu beneficiari din diverse țări mărfuri în valoare de 45.751.000 lei, întreprinderile locale din Zălau, Dej, Gherla și Cluj sunt mult apreciate peste hotare. Mașinile și utilajele, obiectele de artizanat, produsele gospodărești fabricate în industria locală sunt solicitate în prezent atît în țările mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, cât și într-o seamă de state cu o veche tradiție industrială ca Anglia, Republica Federală a Germaniei etc. In dorința lor de a contribui la lărgirea procesului de valorificare a mărfurilor românești pe piețele lumii, colectivele întreprinderilor Steaua roșie, Bobîlna, Someșul și I.L.I.C fac mereu noi oferte, militează cu consecvență pentru îmbunătățirea calității produselor fabricate, se achită cu promptitudine de obligațiile contractuale asumate. Numai de la începutul anului și pînă în prezent, întreprinderea Steaua roșie a livrat la export mărfuri în valoare de circa 20.000.000 lei. Evidențiind această preocupare lăudabilă, nu putem să nu arătăm însă că în regiunea noastră mai există încă unități de industrie locală care manifestă multe, chiar foarte multe rezerve, față de valorificarea produselor lor pe piața externă. Deși au sarcini concrete de export, întreprinderile din Aiud și Abrud fac prea puțin în această direcție. — Ca să accepte unele comenzi ale întreprinderilor de comerț exterior, tovarășii de la Aiud și Abrud trebuie să fie întotdeauna „convinși“ — ne-a declarat tovarășul Gh. Sălăjan, șeful serviciului plan al secției de industrie locală a Sfatului popular regional Cluj. Uneori nici ,,convingerea“ nu dă rezultat. Cu toate insistențele forului tutelar, întreprinderea locală din Abrud a refuzat comanda de stative pentru umbrele făcută de un client suedez. De ce? E foarte greu de înțeles, mai cu seamă dacă avem în vedere faptul că pentru confecționarea acestui produs se puteau folosi deșeurile lemnoase rezultate din fabricarea butoaielor. Nici tovarășii de la Aiud nu se dovedesc mai rezonabili. Pretextînd că nu pot să realizeze calitatea și aspectul solicitat, ei au refuzatt să execute o comandă masivă de inele de siguranță pentru dălți. Curioasă justificare. Dacă nu sînteți în stare să fabricați niște simple inele, cum de executați alte produse metalice, mult mai complicate, tovarăși de la Aiud? Nu vi se pare cumva că mergeți prea departe cu copilăriile? Rezerva manifestată de unele întreprinderi producătoare nu reprezintă singura piedică în valorificarea deplină a resurselor materiale locale pe piața externerespectarea termenelor de confirmare a ofertelor noastre de către unitățile de co l. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a III-a) TOVARĂȘUL NICOLAI CEAUȘESCU A PRIMIT PE AMBASADORUL REPUBLICII INDIA Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit sîmbătă, 16 septembrie 1967, pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii India în Republica Socialistă România. Amunk Singh Mehta în audiență de prezentare. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. lucrările Comisiei pentru cultură și invățămînt și Comisiei juridice ale Marii Adunări Naționale In ziua de sîmbătă, 16 septembrie, a avut loc la Palatul Marii Adunări Naționale ședința comună a Comisiei pentru cultură și învățămînt și a Comisiei juridice, sub președinția tovarășului prof. univ. Paul Niculescu-Mizil, președintele Comisiei pentru cultură și învățămînt. Comisiile reunite au discutat proiectul de decret privind titlurile științifice în Republica Socialistă România, trimis de Consiliul de Stat spre a fi avizat. Tovarășul Jean Livescu, adjunct al ministrului învățămîntului, a făcut o expunere asupra prevederilor proiectului de decret și a dat explicațiile cerute de deputați. In urma discuțiilor, comisiile au avizat favorabil proiectul de decret. Avizul a fost înaintat Consiliului de Stat. VIZITA IN ȚARA NOASTRĂ A PRIMULUI MINISTRU AL TURCIEI. SULEYMAN DEMIREL Sîmbătă dimineața, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirel, cu soția, împreună cu ministrul afacerilor externe Ihsan Sabri Caglayangil și soția și celelalte persoane oficiale turce au plecat cu avionul într-o scurtă călătorie pe litoral. Oaspeții turci au fost însoțiți de Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, și Ion Drînceanu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Ankara. La aeroportul orașului Constanța, premierul Jurc a fost salutat cordial de Petre Nicolae, președintele Sfatului popular al orașului, și de alte persoane oficiale locale. Tinere în costume naționale dobrogene au oferit oaspeților flori. Oaspeții au făcut o vizită la Sfatul popular al orașului Constanța, unde președintele statului a făcut o scurtă prezentare a orașului și litoralului. A fost vizitată apoi moscheea din Constanța, unde oaspeții au fost întîmpinați de muftiul Iacub Mehmet, șeful cultului musulman din România. Muzeul arheologic, cu vestigiile sale milenare, au constituit, de asemenea, un loc de popas. Părăsind cunoscutul așezămînt de cultură constănțean, premierul tura a adresat prof. Vasile Canarache, directorul muzeului, calde felicitări pentru posibilitatea ce i-a fost oferită de a cunoaște, prin intermediul bogatelor exponate, aspecte ale trecutului îndepărtat ale acestor meleaguri românești. Coloana mașinilor s-a îndreptat apoi spre stațiunea viticolă Murfatlar, unde oaspeții turci au fost salutați de ing. Nicolae Barbu, vicepreședinte al Consiliului Superior al agriculturii, și de ing. Petre Tomoioagă, directorul stațiunii. Dînd o înaltă apreciere felului în care munca de cercetare științifică îmbinată cu o tehnică modernă a reușit să valorifice intr-un mod intensiv pămînturile dobrogene — al căror exemplu edificator este Murfatlarul. Premierul turc a urat gazdelor succese tot mai bogate în activitatea lor. A urmat o vizită cu mașinile la Mamaia și Eforie Nord. In această ultimă localitate, la hotelul „Europa“, președintele Sfatului popular al orașului Constanța, Petre Nicolae, a oferit un dejun în cinstea oaspeților. In timpul dejunului, gazda și premierul turc au tonstat pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de prietenie și colaborare dintre România și Turcia. In timpul vizitei pe litoral,numeroși localnici și turiști străini au salutat călduros pe oaspeții turci. ^In Seara, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirel, cu soția, împreună cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și soția au asistat la concertul prezentat, în sala mare a Palatului, de orchestra simfonică a Radioteleviziunii române, cu concursul violonistului Isaac Stern, în cadrul Festivalului internațional „George Enescu“. Au luat parte, de asemenea, persoane oficiale române și turce. Concertul s-a bucurat de un frumos succes. Au fost oferite flori din partea celor doi șefi de guverne, (Agerpres). Semnarea acordului româno-iugoslav de colaborare tehnico-științifică Sîmbătă 16 septembrie a.c. a fost semnat la București, între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul cu privire la colaborarea tehnico-științifică în domeniul folosirii energiei nucleare în scopuri pașnice. Acordul a fost semnat de către prof. Vojin Guzina, președintele Comisiei pentru energia nucleară din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, și acad. Horia Hulubei, președintele Comitetului pentru energie nucleară din Republica Socialistă România. (Agerpres) Roșia Montană. Străveche așezare de tăieși, mari meșteri în urmărirea și scoaterea la lumină a roadelor formidabilelor zbateri subterane. Ținuți odinioară în întuneric și mizerie, minerii Roșiei Montane trăiesc astăzi o nouă viață. IN FOTOGRAFIE: blocuri noi de locuințe ridicate la Roșia in ultimii ani. Fotografia: Gh. PETRULE * 1 RCFLCOn In ansamblul relațiilor interumane, prietenia are un loc și un rol bine definit, o putere tonifiantă. Omul simte întotdeauna, ca o necesitate organică, dorința de a-și făuri și păstra prietenia, întemeiată pe cunoașterea reciprocă a resorturilor sufletești, de a avea un semen căruia să-i destăinuie bucuriile și durerile pe care i le rezervă viața, atît de complicată în adîncurile ei și atît de bogată și multilaterală în formele ei de manifestare. Prietenul, făcând apel la definiția lapidară consemnată în „Dicționarul limbii române moderne“, este persoana de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită, bazată pe încredere, stimă și pe devotament reciproc“. Ar mai fi, cred, de adăugat, aici cel puțin încă o idee: ce idealuri de viață personală și socială, ce mobiluri stau la temelia unor asemenea sentimente de respect, afecțiune și devotament reciproc, ce finalizări sunt urmărite de aceste relații? Scopul lor trebuie să fie prin excelență uman. Aspirațiile individuale trebuie să se identifice cu aspirațiile generale ale colectivității. Prietenia trebuie să se facă simțită în orice împrejurare prin înaltele sale virtuți. Prietenii trebuie să-și împartă sincer bucuriile și să-și întindă fără nici o reținere mîinile în momentele grele, pentru a preîntâmpina ori a salva integritatea lor morală. Cînd nu se ține seama de aceste cerințe esențiale, prietenia devine un fals, o infracțiune morală, ea nu este altceva, cu orice spoială ar fi dichisită, decit cârdășia unor indivizi lipsiți de scrupule, avizi de câștiguri morale sau materiale ilicite, de satisfacerea unor vanități în fața cărora pînă și egoismul cel mai cras pălește. Asemenea „prietenii“ au durata efemeridelor, dar lasă , în urmă miasme sufocante care se răspîndesc cu iuțeala epidemiilor. Societatea noastră trebuie asanată de asemenea factori nocivi. Ți-e dat să întîlnești uneori „prieteni de duzină“, parcă anume destinați pentru a-și schimba mereu sentimentele și preferințele, scopurile imediate și de perspectivă, și, în funcție de acestea și de victima pe care încearcă s-o cuprindă în plasa lor de păianjen, să arboreze mimica „potrivită“, să-și aleagă vocabularul „necesar“. Prietenia unor asemenea faliți este pe cit de obositoare, pe atît de periculoasă prin otrava pe care o răspândește cu dărnicie. Căci, printre armele din arsenalul lor, de care fac uz aproape fără excepție, figurează calomnia, șantajul, invectivele, procesele de intenții, răstălmăcirile voite și minuțios cîntărite, mai sintetic spus — bîrfa în toată hidoșenia ei. „Prietenul de duzină“, cu care te-ai întîlnit sau i se pare lui că te-ai întîlnit vreodată în viață și ai schimbat cu el cîteva cuvinte, te acostează în plină stradă, te salută cu un „servus“ mai mult decit familiar și nu ezită uneori chiar să te îmbrățișeze cu afecțiunea afișată a unui frate pe care nu l-ai mai văzut ani de zile. Stai nedumerit și îți pui memoria la încercare. De unde și de cînd îmi este individul acesta prieten? Cîteva cuvinte, aruncate de el, parcă la întâmplare, încearcă să discrediteze un om pe care îl cunoști bine și de a cărui integritate morală n-ai putea să te îndoiești o clipă. Urmează, apoi, asaltul direct: „Ție îți spun că îmi ești prieten. O duc greu. M-au dat afară din fabrică, dar, rău, fără să fiu vinovat. Acolo, nu sunt decât invidioși care mă dușmănesc. Pune tu o vorbă bună pe lingă cutare, are un post potrivit pentru mine și, fii sigur, n-am să te uit“. Rezerva ta îl descumpănește și îți redă „libertatea“, nu înainte însă de a-ți cere cîțiva bani „împrumut“. Afli apoi că „prietenul“, pușlama sadea, nu numai că a fost concediat pentru indisciplină și furt, dar a mai făcut și un oarecare stagiu „la umbră“. Il întîlnești mereu, dar te ocolește. Pierde vremea pentru că, în ideea lui, a munci echivalează cu un sacrilegiu. Cum și din ce trăiește, pentru că-1 vezi deseori în societatea unor oameni cumsecade, corecți și de bună credință? Nu mai faci efortul de-a desluși aceste taine, dar bănuielile tale se transformă, treptat, în certitudini. Ție, de fapt, ți-a întors spatele, poate pentru totdeauna. Atîta pagubă ! Intîmplarea îți scoate în cale un alt individ, cunoscut de această dată, dar de aceeași teamă. In numele „celei mai devotate prietenii“, îți șoptește confidențial cele auzite „cu urechile lui“ despre atmosfera creată în jurul tău. Și, nu te mira, dar te va surprinde, „indignarea furibundă“ a „prietenului“ tău care te cunoaște atît de bine și te prețuiește nespus de mult. „Auzi, domnule, te-a calomniat cu nerușinare și-ți poartă sîmbetele. Y s-a jurat că nu se lasă pînă nu te dărîmă, așa că să nu-i mai acorzi nici un credit, oricît de devotat ți s-ar pretinde. I a umplut lumea că te-a văzut nu știu cînd, nu știu unde și nu știu cu cine într-o postură de care nu te-aș crede în stare. Prieteni, adevărați nu ai, chiar dacă cu unii te întîlnești mai des și vă faceți vizite reciproce. Ei nu ți-ar spune-o, dar eu nu pot să înghit ca cel mai bun prieten al meu să devină victima unor imbecili“. Pe acest ton, discursul continuă pînă cînd, plictisindu-te, invoci un motiv și-l lași în plăta domnului. Te gîndești, totuși: „In alte cazuri a reușit acest răspînditor de otravă să creeze discordii, suspiciuni, distrugerea unei prietenii cu adevărat sincere, pusă nu o dată la încercări grele, din care a ieșit triumfătoare în numele bunului simț și al justiției?“. In pragul căsătoriei, un bun cunoscut este întîmpinat de un astfel de „prieten“. Cîteva fraze, pe cit de stereotipe pe atît de banale, și iată-ne în temă: „Am auzit că te căsătorești eu M. N-am ce zice, fată frumușică, așezată, cu viitor etc. Dar, nu nu-mi lua în nume de rău, ca prieten, mă simt obligat să ți-o spun: lumea vorbește că ea are pe altul, de tine vrea să profite numai, are un trecut pe care mi-e penibil să ți-l dezvălui. Am auzit-o chiar eu spunînd vorbe care m-au îngrozit gîndindu-mă la tine, prietenul meu. Fă cum crezi, dar mai gîndește-te“. Vorbe aruncate în vînt, dar suficiente pentru a descumpăni un om slab de înger. Afecțiunea reciprocă, încercată de-a lungul anilor, începe să se destrame, uneori pentru totdeauna. Leul și-a luat partea, victimele sunt la picioarele lui. Ce să crezi despre el? își joacă atît de bine rolul ! Terenul cel mai des populat de acești „prieteni“ în căuta Ioan BOTA (Continuare in pag. all-a) „Ca umbra de dimineață este prietenia cu cel rău: descrește cu fiecare ceas. Dar prietenia cu cel bun crește ca umbrele de seară pînă vieții“. (J. Herder). „Prietenii de duzină” și obositoarea lor prezență cînd apune soarele Potrivit recomandărilor, în regiunea noastră semănatul griului trebuie să înceapă în a doua jumătate a lunii septembrie. Majoritatea unităților agricole au trecut intens la pregătirea și fertilizarea terenului, la asigurarea semințelor. Pe alocuri cooperatorii au și început semănatul culturilor de toamnă. In regiunea noastră pînă la 15 septembrie s-au efectuat alături pe 43 000 de hectare, ceea ce reprezintă 35 la sută din suprafața ce va fi însămînțată. 13 400 ha au fost fertilizate cu îngrășăminte minerale, iar alte 11 700 ha cu îngrășăminte naturale. Conducerile unităților agricole, cu sprijinul efectiv al consiliilor agricole raionale și al uniunilor cooperatiste au datoria să intensifice ritmul pregătirilor în așa fel incit însâmînțatul să poată fi început cu toate forțele și încadrat în perioada optimă. In fotografie, alături pentru însămințări pe ogoarele cooperativei agricole de producție din Șieu-Măgheruș, raionul Bistrița. A XI-a SESIUNE ORDINARĂ A SFATULUI POPULAR REGIONAL. Ieri după-amiază, a avut loc a XI-a sesiune ordinară a Sfatului popular regional. La sesiune au participat deputații din regiunea Cluj in Marea Adunare Națională, deputații Sfatului popular al regiunii Cluj, personalități medicale din centrul universitar Cluj, șefi de instituții și întreprinderi, șefii secțiunilor medicale ale sfaturilor populare raionale, cadre medicale. Tovarășa Sabina Constantin, vicepreședintă a Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Cluj, a prezentat un raport despre preocuparea Comitetului executiv al Sfatului popular regional pentru aplicarea măsurilor prevăzute in hotărîrile partidului și guvernului privind creșterea natalității și îmbunătățirea continuă a ocrotirii mamei și copilului. A urmat un coraport al comisiei permanente de sănătate și prevederi sociale. Pe baza dezbaterilor care au avut loc, sesiunea a adoptat un plan de măsuri. SAPTÃMÍNA CRUCII ROȘII Incepînd de astăzi și pînă în 23 septembrie are loc „Săptămina Crucii Roșii“. Pentru a afla unele amănunte asupra evenimentului, ne-am adresat tov. dr. Vasile Vlad, secretarul Comisiei regionale de Cruce Roșie. — Pentru comisiile de circumscripții ca și pentru activul voluntar de Cruce Roșie, săptămîna dintre 17 și 23 septembrie va constitui o perioadă de maximă activitate, prilej de analiză a realizărilor obținute în activitatea desfășurată pe linia răspîndirii cunoștințelor igienico-sanitare, de profilaxie, recrutarea și mobilizarea donatorilor de singe onorifici, educația sanitară a populației, precum și altele. — In săptămâna respectivă vor fi organizate o serie de acțiuni subliniați pe cele mai importante. — Vor avea loc conferințe educativ-sanitare, la nivelul satelor și comunelor, ținute de cadre medicale de specialitate. Un accent deosebit se va pune pe organizarea concursurilor :, Sanitari pricepuți“, a serilor de întrebări și răspunsuri. Tematica și conținutul conferințelor, a concursurilor va fi axată pe probleme de sănătate ce interesează colectivitatea căreia i se adresează. — Ce alte acțiuni vor mai fi organizate? — Largi acțiuni, de salubrizare și înfrumusețare a satelor și comunelor, prin antrenarea unui număr cât mai mare de cetățeni. De asemenea, un accent deosebit se va pune pe cunoașterea îngrijirii copiilor de către femei în perioada maternității. Se va insista asupra formării unei opinii de masă sănătoase în problemele privind consolidarea familiei, creșterea copiilor, cultivarea dragostei față de cămin și copii. Fără îndoială că manifestările din cadrul ,"Săptămânii Crucii Roșii" se vor bucura de o largă participare a cetățenilor, vor contribui la educația cetățenească a oamenilor muncii, de la orașe și sate. Urăm succes acestei acțiuni menite să aducă o contribuție prețioasă la ocrotirea sănătății. (v. m ) Noul complex de deservire al cooperației meșteșugărești a cărui construcție a fost terminată, recent, la Jibou