Făclia, iulie-septembrie 1967 (Anul 21, nr. 6426-6502)

1967-09-17 / 6491. szám

Proletari din toate țările, uniți-vă­­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII —Nr. 6491 Duminică 17 septembrie 1967 4 pagini 25 bani INDUS­TRIA LOCALĂ PE PIAȚA EXTERNĂ An de an, volumul produc­ției valorificate pe piața ex­ternă de întreprinderile de in­dustrie locală din regiunea noastră a crescut. In 1967, de pildă, au fost contractate cu beneficiari din diverse țări mărfuri în valoare de 45.751.000 lei, întreprinderile locale din Zălau, Dej, Gherla și Cluj sunt mult apreciate pes­te hotare. Mașinile și utilaje­le, obiectele de artizanat, pro­dusele gospodărești fabricate în industria locală sunt solici­tate în prezent atît în țările mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, cât și în­­tr-o seamă de state cu o veche tradiție industrială ca An­glia, Republica Federală a Germaniei etc. In dorința lor de a contribui la lărgirea procesului de va­lorificare a mărfurilor româ­nești pe piețele lumii, colec­tivele întreprinderilor Steaua roșie, Bobîlna, Someșul și I.L.I.C fac mereu noi oferte, militează cu consecvență pen­tru îmbunătățirea calității pro­duselor fabricate, se achită cu promptitudine de obligațiile contractuale asumate. Numai de la începutul anului și pînă în prezent, întreprinderea Steaua roșie a livrat la export mărfuri în valoare de circa 20.000.000 lei. Evidențiind această preocu­pare lăudabilă, nu putem să nu arătăm însă că în regiunea noastră mai există încă uni­tăți de industrie locală care manifestă multe, chiar foarte multe rezerve, față de valori­ficarea produselor lor pe pia­ța externă. Deși au sarcini concrete de export, întreprin­derile din Aiud și Abrud fac prea puțin în această direcție. — Ca să accepte unele co­menzi ale întreprinderilor de comerț exterior, tovarășii de la Aiud și Abrud trebuie să fie întotdeauna „convinși“ — ne-a declarat tovarășul Gh. Sălă­­jan, șeful serviciului plan al secției de industrie locală a Sfatului popular regional Cluj. Uneori nici ,,convingerea“ nu dă rezultat. Cu toate insisten­țele forului tutelar, întreprin­derea locală din Abrud a re­fuzat comanda de stative pen­tru umbrele făcută de un cli­ent suedez. De ce? E foarte greu de înțeles, mai cu seamă dacă avem în vedere faptul că pentru confecționarea acestui produs se puteau folosi deșeu­­rile lemnoase rezultate din fa­bricarea butoaielor. Nici tovarășii de la Aiud nu se dovedesc mai rezonabili. Pretextînd că nu pot să rea­lizeze calitatea și aspectul so­licitat, ei au refuzatt să execute o comandă masivă de inele de siguranță pentru dălți. Curi­oasă justificare. Dacă nu sîn­­teți în stare să fabricați niște simple inele, cum de execu­tați alte produse metalice, mult mai complicate, tovarăși de la Aiud? Nu vi se pare cumva că mergeți prea depar­te cu copilăriile? Rezerva ma­nifestată de unele întreprin­deri producătoare nu reprezin­tă singura piedică în valorifi­carea deplină a resurselor ma­teriale locale pe piața exter­nerespectarea termenelor de confirmare a ofertelor noas­tre de către unitățile de co­­ l. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a III-a) TOVARĂȘUL NICOLAI CEAUȘESCU A PRIMIT PE AMBASADORUL REPUBLICII INDIA Tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu, secretar general al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, a primit sîm­­bătă, 16 septembrie 1967, pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii India în Republica Socialistă România. Amunk Singh Mehta în audiență de prezentare. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. lucrările Comisiei pentru cultură și in­vățămînt și Comisiei juridice ale Marii Adunări Naționale In ziua de sîmbătă, 16 sep­tembrie, a avut loc la Palatul Marii Adunări Naționale ședin­ța comună a Comisiei pentru cultură și învățămînt și a Co­misiei juridice, sub președinția tovarășului prof. univ. Paul Niculescu-Mizil,­ președintele Comisiei pentru cultură și în­vățămînt. Comisiile reunite au discutat proiectul de decret privind titlurile științifice în Republica Socialistă România, trimis de Consiliul de Stat spre a fi avizat. Tovarășul Jean Livescu, ad­junct al ministrului învăță­­mîntului, a făcut o expunere asupra prevederilor proiectu­lui de decret și a dat explica­țiile cerute de deputați. In urma discuțiilor, comi­siile au avizat favorabil pro­iectul de decret. Avizul a fost înaintat Consiliului de Stat. VIZITA IN ȚARA NOASTRĂ A PRIMULUI MINISTRU AL TURCIEI. SULEYMAN DEMIREL Sîmbătă dimineața, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirel, cu soția, împreună cu ministrul afacerilor externe Ihsan Sabri Caglayangil și so­ția și celelalte persoane oficia­le turce au plecat cu avionul într-o scurtă călătorie pe lito­ral. Oaspeții turci au fost înso­țiți de Alexandru Boabă, mi­nistrul petrolului, Vasile Șan­­dru, adjunct al ministrului a­­facerilor externe, și Ion Drîn­­ceanu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Ankara. La aeroportul orașului Con­stanța, premierul Jurc a fost salutat cordial de Petre Nico­lae, președintele Sfatului popular al­ orașului, și de alte persoane oficiale locale. Tine­re în costume naționale do­brogene au oferit oaspeților flori. Oaspeții au făcut o vizită la Sfatul popular al orașului Constanța, unde președintele statului a făcut o scurtă pre­zentare a orașului și litoralu­lui. A fost vizitată apoi mos­cheea din Constanța, unde oas­peții au fost întîmpinați de muftiul Iacub Mehmet, șeful cultului musulman din Româ­nia. Muzeul arheologic, cu ves­tigiile sale milenare, au con­stituit, de asemenea, un loc de popas. Părăsind cunoscutul a­șezămînt de cultură constăn­­țean, premierul tura a adresat prof. Vasile Canarache, direc­torul muzeului, calde felicitări pentru posibilitatea ce i-a fost oferită de a cunoaște, prin in­termediul bogatelor exponate, aspecte ale trecutului îndepăr­tat ale acestor meleaguri ro­mânești. Coloana mașinilor s-a în­dreptat apoi spre stațiunea vi­ticolă Murfatlar, unde oaspeții turci au fost salutați de ing. Nicolae Barbu, vicepreședinte al Consiliului Superior al a­­griculturii, și de ing. Petre To­­moioagă, directorul stațiunii. Dînd o înaltă apreciere felu­lui în care munca de cerceta­re științifică îmbinată cu o tehnică modernă a reușit să valorifice intr-un mod inten­siv pămînturile dobrogene — al căror exemplu edificator este Murfatlarul. Premierul turc a urat gazdelor succese tot mai bogate în activitatea lor. A urmat o vizită cu mașini­le la Mamaia și Eforie Nord. In această ultimă localitate, la hotelul „Europa“, președintele Sfatului popular al orașului Constanța, Petre Nicolae, a o­­ferit un dejun în cinstea oas­peților. In timpul dejunului, gazda și premierul turc au tonstat pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de prie­tenie și colaborare dintre România și Turcia. In timpul vizitei pe litoral,­­numeroși localnici și turiști străini au salutat călduros pe oaspeții turci. ^In Seara, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirel, cu soția, împreună cu președin­tele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și soția­ au asistat la concertul prezen­tat, în sala mare a Palatului, de orchestra simfonică a Ra­­dioteleviziunii române, cu con­cursul violonistului Isaac Stern, în cadrul Festivalului internațional „George Enescu“. Au luat parte, de asemenea, persoane oficiale române și turce. Concertul s-a bucurat de un frumos succes. Au fost oferite flori din partea celor doi șefi de guverne, (Ager­pres). Semnarea acordului româno-iugoslav de colaborare tehnico-științifică Sîmbătă 16 septembrie a.c. a fost semnat la București, în­tre Republica Socialistă Româ­nia și Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia. Acordul cu privire la colaborarea teh­­nico-ști­ințifică în domeniul fo­losirii energiei nucleare în scopuri pașnice. Acordul a fost semnat de că­tre prof. Vojin Guzina, preșe­dintele Comisiei pentru energia nucleară din Republica Socia­listă Federativă Iugoslavia, și acad. Horia Hulubei, președin­tele Comitetului pentru ener­gie nucleară din Republica So­cialistă România. (Agerpres) Roșia Montană. Stră­veche așezare de t­ăieși, mari meșteri în urmări­rea și scoaterea la lu­mină a roadelor formi­dabilelor zbateri subte­rane. Ținuți odinioară în întuneric și mizerie, mi­nerii Roșiei Montane trăiesc astăzi o nouă viață. IN FOTOGRAFIE: blocuri noi de locuințe ridicate la Roșia in ul­timii ani. Fotografia: Gh. PETRULE * 1 RCFLCOn­ In ansamblul relațiilor inter­­umane, prietenia are un loc și un rol bine definit, o pu­tere tonifiantă. Omul simte în­totdeauna, ca o necesitate or­ganică, dorința de a-și făuri și păstra prietenia, întemeiată pe cunoașterea reciprocă a resor­turilor sufletești, de­ a avea un semen căruia să-i destăinuie bucuriile și durerile pe care i le rezervă viața, atît de com­plicată în adîncurile ei și a­­tît de bogată și multilaterală în formele ei de manifestare. Prietenul, făcând apel la defi­niția lapidară consemnată în „Dicționarul limbii române moderne“, este persoana de care cineva este legat prin­­tr-o afecțiune deosebită, ba­zată pe încredere, stimă și pe devotament reciproc“. Ar mai fi, cred, de adăugat­, aici cel puțin încă o idee: ce idealuri de viață personală și socială, ce mobiluri stau la temelia unor asemenea senti­mente de respect, afecțiune și devotament reciproc, ce fina­lizări sunt urmărite de aceste relații? Scopul lor trebuie să fie prin excelență uman. Aspi­rațiile individuale trebuie să se identifice cu aspirațiile ge­nerale ale colectivității. Prie­tenia trebuie să se facă simțită în orice împrejurare prin înal­tele sale virtuți. Prietenii tre­buie să-și împartă sincer bucu­riile și să-și întindă fără nici o reținere mîinile în momente­le grele, pentru a preîntâmpina ori a salva integritatea lor morală. Cînd nu se ține seama de aceste cerințe esențiale, priete­nia devine un fals, o infracțiu­ne morală, ea nu este altceva, cu orice spoială ar fi dichisită, decit cârdășia unor indivizi lip­siți de scrupule, avizi de câș­tiguri morale sau materiale ilicite, de satisfacerea unor vanități în fața cărora pînă și egoismul cel mai cras pălește. Asemenea „prietenii“ au dura­ta efemeridelor, dar lasă , în urmă miasme sufocante care se răspîndesc cu iuțeala epi­demiilor. Societatea noastră trebuie asanată de asemenea factori nocivi. Ți-e dat să în­tîlnești uneori „prieteni de duzină“, parcă anume desti­nați pentru a-și schimba me­reu sentimentele și preferințe­le, scopurile imediate și de perspectivă, și, în funcție de acestea și de victima pe care încearcă s-o cuprindă în plasa lor de păianjen, să arboreze mimica „potrivită“, să-și alea­gă vocabularul „necesar“. Prietenia unor asemenea fa­liți este pe cit de obositoare, pe atît de periculoasă prin o­­trava pe care­ o răspândește cu dărnicie. Căci, printre armele din arsenalul lor, de care fac uz aproape fără excepție, figu­rează calomnia, șantajul, in­vectivele, procesele de intenții, răstălmăcirile voite și minuțios cîntărite, mai sintetic spus — bîrfa în toată hidoșenia ei. „Prietenul de duzină“, cu ca­re te-ai întîlnit sau i se pare lui că te-ai întîlnit vreodată în viață și ai schimbat cu el cîteva cuvinte, te acostează în plină stradă, te salută cu un „servus“ mai mult decit fami­liar și nu ezită uneori chiar să te îmbrățișeze cu afecțiunea afișată a unui frate pe care nu l-ai mai văzut ani de zile. Stai nedumerit și îți pui memoria la încercare. De unde și de cînd îmi este individul acesta prieten? Cîteva cuvinte, arun­cate de el, parcă la întâmpla­re, încearcă să discrediteze un om pe care îl cunoști bine și de a cărui integritate morală n-ai putea să te îndoiești o cli­pă. Urmează, apoi, asaltul di­rect: „Ție îți spun că îmi ești­ prieten. O duc greu. M-au dat afară din fabrică, dar, rău, fă­ră să fiu vinovat. Acolo, nu sunt decât invidioși care mă dușmănesc. Pune tu o vorbă bună pe lingă cutare, are un post potrivit pentru mine și, fii sigur, n-am să te uit“. Re­zerva ta îl descumpănește și îți redă „libertatea“, nu îna­inte însă de a-ți cere cîțiva bani „împrumut“. Afli apoi că „prietenul“, pușlama sadea, nu numai că a fost concediat pen­tru indisciplină și furt, dar a mai făcut și un oarecare sta­giu „la umbră“. Il întîlnești mereu, dar te ocolește. Pierde vremea pentru că, în ideea lui, a munci echivalează cu un sa­crilegiu. Cum și din ce trăiește, pentru că-1 vezi deseori în so­cietatea unor oameni cumseca­de, corecți și de bună credin­ță? Nu mai faci efortul de-a desluși aceste taine, dar bă­nuielile tale se transformă, treptat, în certitudini. Ție, de fapt, ți-a întors spatele, poa­te pentru totdeauna. Atîta pa­gubă ! Intîmplarea îți scoate în ca­le un alt individ, cunoscut de această dată, dar de aceeași teamă. In numele „celei mai devotate prietenii“, îți șopteș­te confidențial cele auzite „cu urechile lui“ despre atmosfera creată în jurul tău. Și, nu te mi­ra, dar te va surprinde, „indig­narea furibundă“ a „prietenu­lui“ tău care te cunoaște atît de bine și te prețuiește nespus de mult. „Auzi, domnule,­­ te-a calomniat cu nerușinare și-ți poartă sîmbetele. Y s-a jurat că nu se lasă pînă nu te dărîmă, așa că să nu-i mai acorzi nici un credit, oricît de devotat ți s-ar pretinde. I a umplut lumea că te-a văzut nu știu cînd, nu știu unde și nu știu cu cine într-o postură de care nu te-aș crede în stare. Prieteni, adevărați nu ai, chiar dacă cu unii te întîlnești mai des și vă faceți vizite recipro­ce. Ei nu ți-ar spune-o, dar eu nu pot să înghit ca cel mai bun prieten al meu să devină victima unor imbecili“. Pe acest ton, discursul con­tinuă pînă cînd, plictisindu-te, invoci un motiv și-l lași în plăta domnului. Te gîndești, totuși: „In alte cazuri a reușit acest răspînditor de otravă să creeze discordii, suspiciuni, distrugerea unei prietenii cu adevărat sincere, pusă nu o dată la încercări grele, din ca­re a ieșit triumfătoare în nu­mele bunului simț și al justi­ției?“. In pragul căsătoriei, un bun cunoscut este întîmpinat de un astfel de „prieten“. Cîteva fra­ze, pe cit de stereotipe pe atît de banale, și iată-ne în temă: „Am auzit că te căsătorești eu M. N-am ce zice, fată frumu­șică, așezată, cu viitor etc. Dar, nu nu-mi lua în nume de rău, ca prieten, mă simt obligat să ți-o spun: lumea vorbește că ea are pe altul, de tine vrea să profite numai, are un tre­cut pe care mi-e penibil să ți-l dezvălui. Am auzit-o chiar eu spunînd vorbe care m-au îngrozit gîndindu-mă la tine, prietenul meu. Fă cum crezi, dar mai gîndește-te“. Vorbe aruncate în vînt, dar suficien­te pentru a descumpăni un om slab de înger. Afecțiunea re­ciprocă, încercată de-a lungul anilor, începe să se destrame, uneori pentru totdeauna. Leul și-a luat partea, victimele sunt la picioarele lui. Ce să crezi despre el? își joacă atît de bine rolul ! Terenul cel mai des populat de acești „prieteni“ în căuta­ Ioan BOTA (Continuare in pag. a­ll-a) „Ca umbra de dimineață este prietenia cu cel rău: descrește cu fiecare ceas. Dar prietenia cu cel bun crește ca umbrele de seară pînă vieții“. (J. Herder). „Prietenii de duzină” și obositoarea lor prezență cînd apune soarele Potrivit recomandărilor, în regiunea noastră semănatul griului trebuie să înceapă în a doua jumăta­te a lunii septembrie. Majoritatea uni­tăților agricole au trecut intens la pregătirea și fer­tilizarea terenului, la asigu­rarea semințelor. Pe alocuri cooperatorii au și început semănatul culturilor de toamnă. In regiunea noastră pînă la 15 septembrie s-au efec­tuat alături pe 43 000 de hectare, ceea ce reprezintă 35 la sută din suprafața ce va fi însămînțată. 13 400 ha au fost fertilizate cu îngră­șăminte minerale, iar alte 11 700 ha cu îngrășăminte naturale. Conducerile unităților a­­gricole, cu sprijinul efectiv al consiliilor agricole raio­nale și al uniunilor coope­ratiste au datoria să inten­sifice ritmul pregătirilor în așa fel incit însâmînțatul să poată fi început cu toate forțele și încadrat în pe­rioada optimă. In fotografie, alături pen­tru însămințări pe ogoarele cooperativei agricole de producție din Șieu-Măghe­­ruș, raionul Bistrița. A XI-a SESIUNE ORDINARĂ A SFATULUI POPULAR REGIONAL. Ieri după-amiază, a avut loc a XI-a sesiune ordinară a Sfa­tului popular regional. La se­siune au participat deputații din regiunea Cluj in Marea Adunare Națională, deputații Sfatului popular al regiunii Cluj, personalități medicale din centrul universitar Cluj, șefi de instituții și întreprin­deri, șefii secțiunilor medica­le ale sfaturilor populare raio­nale, cadre medicale. Tovarășa Sabina Constantin, vicepreședintă a Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Cluj, a prezentat un raport despre preocuparea Co­mitetului executiv al Sfatului popular regional pentru apli­carea măsurilor prevăzute in hotărîrile partidului și guver­nului privind creșterea natali­tății și îmbunătățirea continuă a ocrotirii mamei și copilului. A urmat un coraport al comi­siei permanente de sănătate și prevederi sociale. Pe baza dezbaterilor care au avut loc, sesiunea a adoptat un plan de măsuri. SAPTÃMÍNA CRUCII ROȘII Incepînd de astăzi și pînă în 23 septembrie a­­re loc „Săptămina Cru­cii Roșii“. Pentru a afla unele amănunte asupra evenimentului, ne-am a­­dresat tov. dr. Vasile Vlad, secretarul Comisi­ei regionale de Cruce Roșie. — Pentru comisiile de circumscripții ca și pen­tru activul voluntar de Cruce Roșie, săptămî­­na dintre 17 și 23 sep­tembrie va constitui o perioadă de maximă ac­tivitate, prilej de anali­ză a realizărilor obținu­te în activitatea desfă­șurată pe linia răspîndi­­rii cunoștințelor igie­­nico-sanitare, de profila­xie, recrutarea și mobili­zarea donatorilor de sin­ge onorifici, educația sa­nitară a populației, pre­cum și altele. — In săptămâna respectivă vor fi orga­nizate o serie de acțiuni subliniați pe cele mai importante. — Vor avea loc confe­rințe educativ-sanitare, la nivelul satelor și co­munelor, ținute de cadr­e medicale de specialita­te. Un accent deosebit se va pune pe organizarea concursurilor :, Sanitari pricepuți“, a serilor de întrebări și răspunsuri. Tematica și conținutul conferințelor, a con­cursurilor va fi axată pe probleme de sănătate ce interesează colectivitatea căreia i se adresează. — Ce alte acțiuni vor mai fi organizate? — Largi acțiuni, de salubrizare și înfrumuse­țare a satelor și comu­nelor,­­ prin antrenarea unui număr cât mai ma­re de cetățeni. De ase­menea, un accent deose­bit se va pune pe cu­noașterea îngrijirii co­piilor de către femei în perioada maternității. Se va insista asupra formă­rii unei opinii de masă sănătoase în problemele privind consolidarea fa­­mi­liei, creșterea copiilor, cultivarea dragostei fa­ță de cămin și copii.­­ Fără îndoială că manifestările din cadrul ,"Săptămânii Crucii Ro­șii" se vor bucura de o largă participare a cetă­țenilor, vor contribui la educația cetățenească a oamenilor muncii, de la orașe și sate. Urăm suc­ces acestei acțiuni me­nite să aducă o contribu­ție prețioasă la ocrotirea sănătății. (v. m ) Noul complex de deservire al cooperați­ei meșteșugă­rești a cărui construcție a fost terminată, recent, la Jibou

Next