Făclia, octombrie-decembrie 1967 (Anul 21, nr. 6503-6580)
1967-10-01 / 6503. szám
PÂGÎNIA 2 FÂCLIA NOTE DE LECTURĂ NICOLAE TITULESCU: DISCURSURI În ansamblul judicioasei activități ce se desfășoară pe tărîmul valorificării moștenirii culturale progresiste pe care ne-au lăsat-o înaintașii vrednici de cinstire, un loc de seamă l-a ocupat în ultima vreme personalitatea complexă și multilaterală a eminentului diplomat român Nicolae Titulescu. începutul anului a înregistrat astfel apariția în librării a unei consistente monografii elaborată de Ion M. Oprea, care înfățișează pentru prima dată în literatura noastră istorică — intr-o asemenea amploare — activitatea desfășurată de Nicolae Titulescu ca om politic, deputat, profesor, avocat și ziarist, evidențiind pregnant lupta dusă de el în străinătate pentru cauza unității naționale a românilor și apărarea drepturilor României, pentru consolidarea Micii înțelegeri și înființarea înțelegerii Balcanice, pentru crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. Zilele acestea Editura științifică, dovedindu-se consecventă față de cititorii săi, le pune la indemînă o nouă carte menită să-i ajute în cunoașterea atît a ideilor înaintate, democratice și umanitariste ale acestui mare om de stat, cât și a limitelor sale politice și ideologice. E vorba de volumul intitulat DISCURSURI, care înmănunchează cele mai semnificative discursuri și cuvîntări pe care Nicolae Titulescu le-a rostit în primele 4 decenii ale secolului nostru. Prin tematica abordată și ideile dezbătute, ele pot fi grupate în două mari secțiuni: cele care dezbat principalele probleme interne ale României din primele două decenii și cele dedicate politicii externe a României în perioada dintre ultimele două războaie mondiale. Citind „Observațiuni asupra organizării facultăților de drept", „Nevoia unor îndreptări“, „Inima României", „Țăranul și pământul“, „Considerații economice, sociale și politice privind reforma contribuțiilor directe“ etc. etc. — desprinzi cu deosebită ușurință concepția înaintată a lui Nicolae Titulescu privind crearea unui regim fiscal modern, protejarea micii proprietăți țărănești, modernizarea învățămîntului, necesitatea desăvîrșirii unității naționale, îmbunătățirea vieții economice și sociale a țării. ■ Dar, după cum bine știm, în ciuda multiplelor profesii cărora s-a dedicat, Nicolae Titulescu a rămas în conștiința națională și internațională ca un diplomat de talie universală, ca un neobosit „pelerin al păcii“, înalta sa autoritate internațională, imensul prestigiu de care se bucura în ochii străinătății au fost atestate în chip grăitor de faptul că, în septembrie 1931, Societatea Națiunilor (caz fără precedent și Unic în istoria ei) l-a ales pe Titulescu pentru a doua oară consecutiv ca președinte al Adunării Generale. Strălucitele succese diplomatice ale lui Nicolae Titulescu își au izvorul în primul rînd în ideile nobile pentru care milita ca mesager al politicii externe românești. Discursuri ca „Dinamica păcii“, „Unirea in scopul apărării păcii", „Spiritul colectivității și acțiunea practică , „Lumina încrederii și stabilității internaționale“, „Securitatea și relațiile de bună vecinătate“, „împotriva controlului străin pe teritoriul strămoșesc“, „Sancțiunile ce pot stăvili agresiunea“ — demonstrează deosebit de grăitor că el a slujit cu neștirbită statornicie idealurile păcii, independenței și suveranității popoarelor, năzuințele menținerii integrității teritoriale și apărării suveranității naționale a României. In parlamentul român, la Paris, Londra, la Societatea Națiunilor sau în diferite foruri internaționale, Nicolae Titulescu n-a scăpat niciodată prilejurile favorabile pentru a evidenția personalitatea noastră distinctă în concertul politicii internaționale, pentru a denunța orice tendință de amestec în treburile interne. „Românii — spunea el— vor să toarne ei tiparul propriei lor vieți naționale și sînt foarte sensibili la gîndul că făcînd ceea ce fac s-ar putea crede că imită pe cineva. Românii concep ei înșiși interesele lor politice... dar voiesc ca ceea ce fac să apară ca o acțiune concordantă, pe care o doresc din toată inima, iar nu ca o acțiune dependentă, pe care o resping ca necorespunzînd sentimentului lor de demnitate națională". Așa cum subliniază Robert Deutsch în valorosul studiu introductiv al volumului, discursurile lui Nicolae Titulescu, „stîrnesc un interes deosebit nu numai prin conținutul lor de idei, ci și din forma literară în care au fost rostite“. Afirmația că ele sunt adevărate modele de retorică este pe deplin întemeiată. Ne cuceresc la Titulescu modulațiile expunerii, desfășurarea uneori vehementă, alteori largă și măreață a expunerii, alternanța frazelor exclamative și interogative, structura de determinări ale propoziției principale, care la rîndul lor primesc alte determinări, accentele emotive, joviale sau mînioase ce învăluie conținutul de idei. Lăsăm însă cititorului plăcerea de a descoperi frumusețea artei unuia dintre cei mai mari oratori europeni dintre cele două războaie mondiale. Puse la îndemîna cititorului, DISCURSURILE oferă publicului o imagine mai completă asupra vieții și activității lui Nicolae Titulescu, aduc o reală contribuție la îmbogățirea cunoștințelor pe care le preluăm din gîndirea înaintată a generațiilor trecute. V. TRIFU CRONICA FILMULUI „LADY MACBETH DIN SIBERIA“ O Coproducție polono-iugoslavă. REGIZOR: Andrzej Wajda; SCENARIUL: Sveta Lukic, după romanul lui N. Leskov; IMAGINEA: Aleksander Sakulovic. IN DISTRIBUȚIE: Olivera Markovic, Ljuba Tedic, Bojan Stupica, Ingrid Latanjus etc. •" Faptul că multe filme bune sosesc la noi, din vina nu știu cui, cu mare întîrziere, este deja demult constatat și-l confirmă și cazul acestei creații cinematografice a regizorului polonez Andrzej Wajda, realizată încă în 1961 și ajunsă pe ecranele noastre azi. Iată de ce dacă pe Wajda l-am cunoscut din alte creații ale sale: „Canalul“, „Cenușă și diamant“ sau „Cenușa“, acest film vine acum numai să ne completeze bogatul profil cinematografic al regizorului, confirmîndu-i o dată în plus măiestria și talentul. Tema luptei pentru libertate și a formelor pe care le îmbracă această luptă este caracteristică pentru opera lui Wajda. Eroii săi năzuiesc întotdeauna spre acest țel fie că o fac în timpul ocupației hitleriste, fie că o fac în timpul războaielor napoleoniene. Și Caterina, eroina romanului lui Leskov, cuprinsă de pasiune, caută să se elibereze din lumea de întuneric și teroare în care trăiește în gospodăria socrului ei (care reproduce în mic lumea de asuprire a Rusiei prerevoluționare). Dar mijlocul ales pentru realizarea acestei libertăți egoiste și setea de avere nu pot s-o ducă decit la înfrîngere și tragedia finală. Căci dacă asupra eroului piesei shakespeariene, ale cărei motive le reia Leskov în romanul său, apasă pecetea destinului, — doar ursitoarele i-au prezis lângă leagăn că va ucide, crima Caterinei — Lady Macbeth izvorește din condiții social-umane, din negura ignoranței și teroarei ce apăsa asupra individului cu aspirații superioare în lumea întunecată a provinciei țariste. Dar, depășind năzuința nobilă spre libertate, minată de aviditate, de dorința de înavuțire sub stăpînirea căreia a crescut și trăit, Caterina nu poate fi sortită decît înfrîngerii. Și tocmai aici se află punctul unde romanul lui Leskov se întîlnește cu scrierile pline de dramatism ale lui Dostoievski și A. N. Ostrovski, oglindă fidelă a unei lumi de apăsare și întuneric. Este interesant de urmărit în acest film cum întîlnirea spirituală a trei izvoare: o operă literară rusă ca izvor al scenariului, talentul unui regizor polonez și măiestria actorilor și cineaștilor iugoslavi concură în realizarea unei opere cinematografice întregi, bogată în sensuri general umane și în același timp profund fidelă unei epoci și unui mediu uman. Fără îndoială că în bună parte meritul revine în acest sens atît autoarei scenariului Sveta Lukic, cît și interpreților Olivera Markovic (Caterina), Liuba Tedic (Serghei) și Bojan Stupica (socrul). Dar în egală măsură el aparține și operatorului Aleksander Sakulovic, imaginea căruia, plină de tensiune sau lumină, apăsătoare sau strălucitoare, conformă dorințelor regizorului, și subliniind și grafico-imagistic sensul secvențelor, contribuie din plin la reușita filmului. „Lady Macbeth din Siberia“ nu este, fără îndoială, cel mai mare film al lui Andrzej Wajda. Deși bogat în atmosferă și tensiune, abundînd în amănunte semnificative atît pentru personaje cit și pentru mediul ambiant, filmul reușește să prezinte spectatorului o valoroasă operă literară folosind mijloacele clasice — și mai ales cele clasice — ale filmului, el suferă de unele inegalități de ritm și lungimi care obosesc scăzînd receptivitatea. Cu toate acestea, programarea sa pe ecranele noastre este binevenită, deoarece ne apropie cu încă un pas de opera unui mare cineast de incontestabil talent. D. MATEIU INSTITUTELE DE ÎNVĂȚĂMÎNT SUPERIOR DIN CLUJ ANUNȚĂ: CETĂȚENII care doresc să închirieze spații locative pentru cazarea studenților sînt invitați să depună ofertele lor la rectoratele institutelor de învățămînt superior din Cluj (Universitatea „Babeș-Bolyai“, Institutul politehnic, Institutul agronomic ,,Dr. Petru Groza“, Institutul de medicină și farmacie, Institutul de arte plastice „Ion Andreescu“, Conservatorul de muzică „G. Dima“). CURSANȚI DIN INVĂȚĂMÎNTUL DE PARTID! Procurați-vă încă de la deschiderea anului de învățâmînt următoarele lucrări: CULEGERE DE LECȚII PENTRU CURSURILE ȘI CERCURILE ÎN CARE SE STUDIAZĂ STATUTUL P.C.R. (4,25 lei). PROBLEME ACTUALE ALE POLITICII PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, culegere de lecții pentru cursurile și cercurile de la orașe, (5,75 lei), MOMENTE DIN ISTORIA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (2,50 lei), MOMENTE DIN ISTORIA POPORULUI ROMÂN (4,50 lei). In librăriile principale găsiți cursuri și materialele bibliografice pentru toate formele de învățămînt. (1169) EFERVESCENȚA TINEREASCĂ Casa de cultură a studenților „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ din Cluj, centrul atracției valorilor artistice ale universitarilor, va constitui și în acest an platforma de lansare a numeroase activități menite să îmbogățească cuantumul de cunoștințe,pe de o parte, și să recreteze, pe de alta. Despre acțiunile care se vor organiza cu ocazia deschiderii noului an universitar — prilej de manifestare a tuturor patentelor artistice și distractive — și despre intențiile de viitor, ne vorbește tovarășul Laurențiu HODOROG, directorul Casei de cultură a studenților „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ din Cluj. In acest an dorim să transmitem, pe diferite căi, un bogat bagaj de cunoștințe din domeniul culturii. In acest sens vom organiza cicluri sau chiar cursuri de istorie a muzicii, istoria artelor plastice, a teatrului și cinematografiei. Astfel, studenții vor putea cunoaște mai mult și mai aprofundat momente de cruce din istoria artelor, vor avea posibilitatea să-și lărgească orizontul dincolo de domeniul pe care îl cercetează. Tot servind aceeași intenție este organizarea unor spectacole — cel puțin trei pe săptămînă — date de operele și teatrele din Cluj împreună cu Filarmonica și sperăm să obținem pentru studenți filmele în premieră de la Republica. — Ce preconizați pentru partea distractivă a activității? — Anul acesta acordăm o mare importanță serilor distractive. Pe lista lor se înscriu în primul rînd balul, balul mascat și carnavalul, în forma lor arhaică, firește, îmbinată cu elemente moderne. Tot o formă de destindere activă o constituie și activitatea la cele 11 cercuri și la cele 9 formații de amatori care vor începe lucrul imediat după deschiderea noului an. — Ca să nu ne limităm la probleme generale, v-am ruga să exemplificați generoasele intenții cu spicuiri din programul primei perioade a lunii octombrie. — Să începem cu luni, 2 octombrie. Seara, în Piața Păcii, va avea loc o serbare nocturnă, cînd formațiile artistice ale centrului universitar și artiști ai operelor clujene vor prezenta un program bogat, urmat de jocuri de societate și dans. Urmează o serie întreagă de acțiuni închinate „balicilor",cum ar fi Ziua anului I I.M.F. sau Institutului politehnic, o serbare cîmpenească la Făget, „Intîlnire cu studenția“ etc.; în plus, cinci filme, trei spectacole de teatru, operă sau balet, seri de dans, simpozioane urmate de proiecții de diapozitive, întîlniri cu actori de film etc. Maria CHINDRIȘ In deschiderea stagiunii, Opera Română din Cluj prezintă astă-seară premiera operei dramatice REGINA DUNĂREANĂ, după poemul eminescian STRIGOII. Libretul și muzica aparțin compozitorului clujean Mihail Andreescu Skeletty. In regia lui Ilie Balea, laureat al Premiului de Stat, și sub conducerea muzicală a lui Anatol Chisadji, artist emerit, și a maestrului de cor Kurt Mild, vor cînta Teodor Anastasiu, Sorin Caras, Mariana Stoica, Margareta Fînățeanu, Dan Serbac, Ion Trifa, Titus Pauliuc, Margareta Rădulescu, Constantin Toma. Soliști în numerele de balet vor fi Mihaela Bogdan Pop, Ileana Todea, Ileana Țurcaș- Hubic, Eva Wendler, Radu Ciucă, Aurel Mărgineanu, Adrian Mureșan, Ioachim Pura. Coregrafia este semnată de Margareta Taub-Darvaș, iar scenografia de Silviu Bogdan. In fotografie, scenă din spectacol. CONSUMATORI . TRUSTUL DE PANIFICAȚIE AL REGIUNII CLUJ vă pune la dispoziție, zilnic, NOI ȘI VARIATE SPECIALITĂȚI DE PANIFICAȚIE, simple și cu adaosuri de grăsimi, zahăr, lapte, ouă, susan, mac, chimion etc. In magazinele de specialitate puteți găsi: cornuri cu zahăr și ulei, batoane cu chimion, cornuri cu unt și lapte, cornuri cu lapte, chifle simple, chifle cu adaos de grăsimi, chifle sandwich, chifle Garofița, cornuri superioare, cornuri presărate cu sare și chimen, cornuri Feleacul, pituști, specialități mele, jimble ardelenești, franzeluțe cu lapte și calciu, împletituri suprapuse, cozonac ardelenesc, franzeluțe București, cozonac cu mac, cozonac cu cafea, cozonac de franzelărie, cozonac rozeta, cozonac Cluj, cozonac moldovenesc, cozonac cu rahat, cozonac simplu, cozonac Sultania, cozonac Orient, brioși, crochete cu brînză, crochete cu cașcaval, ruladă cu gem sau cu stafide, franză Spicul, franzelă Dîmbovița, franzelă pariziană, franzeluțe crescate, franzeluțe intermediaa r pîinișoară bărcuță, pîine intermediară dietetică, pîine de ceai, pîine hipoglucidică, covrigi cu zahăr și ulei, covrigi simpli, covrigi cu ou. Toate specialitățile au greutăți diferite, prețuri avantajoase, valoare energetică și biologică ridicată, fiind astfel deosebit de indicate pentru toate vîrstele. Gospodine ! Nu uitați pentru anumite mese și specialitățile de panificație reduc timpul de lucru și munca de pregătire (1137) CLUBUL METALUL CLUJ anunță deschiderea următoarelor CERCURI și CURSURI: CERCUL DE BALET ȘI GIMNASTICĂ RITMICA pentru copii de la 4 la 12 ani, CERCUL DE ACORDEON pentru copii și adolescenți, CURSUL DE LIMBA ENGLEZĂ pentru elevi și adulți, CURSUL DE LIMBĂ GERMANĂ pentru elevi și adulți, CURSUL DE LIMBA FRANCEZA pentru elevi și adulți, CURSUL DE LIMBA RUSA pentru elevi și adulți. Lecțiile vor fi predate de profesori de specialitate, pe baza celor mai noi metode pedagogice, asigurîndu-se asimilarea rapidă și temeinică a materialului. Grupe de începători și avansați, înscrierile se fac zilnic la sediul clubului, strada Dobrogeanu Gherea nr. 17, telefon 123-30. (1149) OFERTE de SERVICIU ÎNTREPRINDEREA ORĂȘENEASCĂ DE TRANSPORT CLUJ Bulevardul Lenin nr. 81-83 telefon 1-79-40 recrutează de urgență CANDIDAȚI PENTRU CURSUL DE CONDUCĂTORI DE TROLEIBUZE. Solicitanții să aibă buletin de Cluj și să fie absolvenți a 4-8 clase ale școlii generale. Informații suplimentare la biroul personal al întreprinderii, zilnic între orele 8 și 15. _________1174' FABRICA „ARMATURA“ CLUJ strada Gării nr. 19 telefon 1-26-85 anunță concurs pentru ocuparea unui post de MAISTRU în specialitatea prelucrarea metalelor prin așchiere și a unui post de MAISTRU în specialitatea turnătorie. Concursul va avea loc în ziua de 16 octombrie 1967, ora 8, la sediul întreprinderii. Solicitanții trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de H.C.M. nr. 1061/1959 și să aibă buletin de Cluj. ★ Fabrica „ARMĂTURA“ angajează urgent: UN FREZOR, RABOTORI, STRUNGARI, UN ȘOFER DE GRADUL II. Solicitanții să aibă buletin de Cluj sau de comunele aparținătoare orașului Cluj. Relații suplimentare la serviciul personal al întreprinderii între orele 11 și 14. (1165) MAGAZINUL GOSTAT CLUJ strada Traian nr. 15 angajează GESTIONARI-VINZĂTORI. (1163) FABRICA DE BERE CLUJ angajează prin transfer sau prin secția orășenească Cluj pentru recrutarea și repartizarea forțelor de muncă: TREI DOGARI (calificați), UN FRIGOTEHNIST (cu salarizare conform H.C.M. nr. 473/1961 și indicatorului tarifar de calificare). (1162) ÎNTREPRINDEREA „TURDEANA“ TURDA strada Armata Roșie nr. 17 telefon 1278 angajează urgent: UN ȘEF DE SERVICIU PRODUCȚIE (inginer), UN ȘEF DE SERVICIU C.T.C. (inginer), UN ȘEF DE SERVICIU ORGANIZAREA MUNCII (inginer sau economist), UN ȘEF DE SERVICIU MECANIC ȘEF (inginer). Solicitanții trebuie să satisfacă prevederile H.C.M. nr. 1053/1960 și ale anexei IV a aceleiași hotărîri. Relații suplimentare la serviciul personal al întreprinderii între orele 7 și 15. 134) ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII CAI FERATE CLUJ anunță CONCURS pentru ocuparea unor posturi de: MAIȘTRI CONSTRUCTORI, MAIȘTRI INSTALAȚII, MAIȘTRI ELECTRICIENI, MAIȘTRI MECANICI. Concursul va avea loc in ziua de 14 octombrie 1967, ora 8, la întreprinderea de construcții căi ferate Cluj, Piața Victoriei nr. 17, etajul II, camera 207. Condițiile sunt cele prevăzute în H.C.M. nr. 1053/1960. Informații la serviciul personal al întreprinderii, zilnic între orele 7 și 15,30, telefon 1-20-23 și 1-20-24 sau telefon C.F.R. 765. Depunerea dosarelor în vederea înscrierii la concurs se va face pînă în ziua de 2 octombrie 1967. (1167) UZINA METALUL ROȘU CLUJ strada Tudor Vladimirescu nr. 12—14 telefon 147-30 angajează urgenți INGINERI PROIECTANȚI PRINCIPALI cu salarizare de 1950-2350 lei; TEHNICIENI PROIECTANȚI I UTILAJE cu salarizare de 1300-1750 lei; DESENATORI TEHNICI I cu salarizare de 1100- 1300 lei. Angajarea se face pe bază de concurs. De asemenea, uzina Metalul roșu angajează UN STRUNGAR ÎN LEMN și UN TÎMPLAR. Relații suplimentare la serviciul personal-învățămînt, între orele 12 și 14. (1138) TV 9,00 — Ora exactă. Cum va fi vremea; 9,02 — Gimnastica de înviorare; 9,10 — Pentru copii și tineretul școlar. — Filmul „împăratul Cioc de Sturz“. — Poșta Copiilor; 10,45 *— Emisiunea pentru sate? 12,15 — Concert simfonic; 15,30 — Fotbal: Steaua — Universitatea Craiova. Transmisie de la Stadionul „23 August“ și aspecte de la întîlnirea dintre echipele Cehoslovaciei și Spaniei. Transmisie în direct de la Ekaga; 17,45 — Magazin 111; 19,10 — Reportaj TV. Stagiune continuă: 125 de ani de teatru amator românesc în Lugoj; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Concurs internațional de muzică de estradă. — Transmisie de la Soci; 21,00 — Film artistic: „Frumoasa vrăjitoare“; 22,25 — Invitatul nostru: Cîntărețul de muzică ușoară Robert Cogoi (Belgia); 22,50 — Telejurnalul de noapte; 23,00 — Telesport; 23,25 — închiderea emisiunii. RADIO Programul Studioului Cluj Luni, 2 octombrie 1967: 6,15 — Program muzical; 6,25 — Din carnetul scriitorului: Dumitru Mircea; 6,30 — Muzică ușoară; 6,55 — Cu ocazia deschiderii noului an universitar vorbește acad. Constantin Daicoviciu; 12,00 — Unde mergem?; 12,10 — Muzică populară; 15,00 — Cronica de luni; 15,20 — Muzică populară; 15,35 — Sport; 15,45 — Muzică ușoară. Marți, 3 octombrie; 6,15 — Buletin de știri; 6,20 — Melodii îndrăgite; 6,40 Cetățenii au cuvîntul; 6,50 — Muzică ușoară. TEATRU stat:Teatrul Maghiar de Kakuk Marci (15,30). Teatrul de păpuși: Pe aripi de fluturi (10,00), în limba maghiară și Tigrișorul Petrișor (11,30), în limba ro- OPERA Opera de Stat Cluj: Regina Dunăreană (19,30), premieră. Opera Maghiară de Stat: Motanul încălțat (10,00) și Contesa Marița (20,00). FILME Agonie și extaz, panoramic, completare Permanențe (9; 11,30; 14,15; 17, 20) — Republica. Singur pe lume, completare Cristale fără taine — Progresul. Sus mîinile, domnilor polițiști — Victoria. Printre vulturi (cinema-scop), completare Petrol Programul de mîine — Tineretului, Sanjuro (11; 17; 19; 21) Beata (15) —23 August. Căsătorie în stil italian, completare Strănutul — Steaua roșie. Angelica și regele (cinemascop), completare Lacul lebedelor — Muncitoresc. Pinionul buclucaș (11; 15; 16,30), Filme documentare (18; 19,30) — Timpuri noi. Un martor în oraș, completare Antagonism — Someșeni. Agonie și extaz, panoramic, completare Examenul (9, 11,30; 14,15, 17,20) — Republica. Pantera neagră, cinemascop, completare Dirijorul străzii — Progresul. Marele restaurant, cinemascop, completare Pectina — Victoria. Omul fără pașaport, cinemascop, completare Luptele — Tineretului. In fiecare zi sărbătoare, cinemascop, completare Logodnicul — 23 August. Juana Gallo, completare Comoara din Panagiurist (11; 15; 17,30; 20) — Muncitoresc. Viața la castel, completare Sîmbra oilor — Steaua roșie. Săritoarele de la trambulină (11) și Clinele din Baskerville (15,30, 17,30; 19,30) — Timpuri noi. MUZEE Muzeul de Artă, Piața Libertății nr. 20, 11—19. Muzeul de istorie, str. Emil Isac nr. 2, 9-14. Muzeul de Istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul Etnografic al Transilvaniei, str. 30 Decembrie nr. 21, U—19. Muzeul memorial „Emil Isac", str. 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul Zoologic, str. Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul Botanic și Grădina Botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, str. Republicii nr. 42, 9—19. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—sg. LMI Muzeul Zoologic, str. Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul Botanic și Grădina Botanică ale Universității „Babeș-Bolyai", str. Republicii nr. 42, 9—19. Serele deschise zilnic, 0—13 și 15—19, — J