Făclia, octombrie-decembrie 1967 (Anul 21, nr. 6503-6580)

1967-10-01 / 6503. szám

PÂGÎNIA 2 FÂCLIA NOTE DE LECTURĂ NICOLAE TITULESCU: DISCURSURI În ansamblul judicioasei activități ce se­­ desfășoară pe tărîmul valorificării moște­nirii culturale progresiste pe care ne-au lăsat-o înaintașii vrednici de cinstire, un loc de seamă l-a ocupat în ultima vreme personalitatea complexă și multilaterală a eminentului diplomat român Nicolae Titu­­lescu. începutul anului a înregistrat astfel apariția în librării a unei consistente mo­nografii elaborată de Ion­ M. Oprea, care înfățișează pentru prima dată în literatu­ra noastră istorică — intr-o asemenea am­ploare — activitatea desfășurată de Nicolae Titulescu ca om politic, deputat, profesor, avocat și ziarist, evidențiind pregnant lupta dusă de el în străinătate pentru cau­za unității naționale a românilor și apăra­rea drepturilor României, pentru consoli­darea Micii înțelegeri și înființarea înțe­legerii Balcanice, pentru crearea unui sis­tem de securitate colectivă în Europa. Zilele acestea Editura științifică, dove­­dindu-se consecventă față de cititorii săi, le pune la indemînă o nouă carte menită să-i ajute în cunoașterea atît a ideilor îna­intate, democratice și umanitariste ale aces­tui mare om de stat, cât și a limitelor sale politice și ideologice. E vorba de volumul intitulat DISCURSURI, care înmănunchea­ză cele mai semnificative discursuri și cu­­vîntări pe care Nicolae Titulescu le-a rostit în primele 4 decenii ale secolului nostru. Prin tematica abordată și ideile dezbătu­te, ele pot fi grupate în două mari sec­țiuni: cele care dezbat principalele pro­bleme interne ale României din primele două decenii și cele dedicate politicii ex­terne a României în perioada dintre ulti­mele două războaie mondiale. Citind „Ob­­servațiuni asupra organizării facultăților de drept", „Nevoia unor îndreptări“, „Ini­ma României", „Țăranul și pământul“, „Considerații economice, sociale și politice privind reforma contribuțiilor directe“ etc. etc. — desprinzi cu deosebită ușurință concepția înaintată a lui Nicolae Titulescu privind crearea unui regim fiscal modern, protejarea micii proprietăți țărănești, mo­dernizarea învățămîntului, necesitatea de­­săvîrșirii unității naționale, îmbunătățirea vieții economice și sociale a țării. ■ Dar, după cum bine știm, în ciuda mul­tiplelor profesii cărora s-a dedicat, Nicolae Titulescu a rămas în conștiința națională și internațională ca un diplomat de talie universală, ca un neobosit „pelerin al păcii“, înalta sa autoritate internațională, imen­sul prestigiu de care se bucura în ochii străinătății au fost atestate în chip grăitor de faptul că, în septembrie 1931, Societa­tea Națiunilor (caz fără precedent și Unic în istoria ei) l-a ales pe Titulescu pentru a doua oară consecutiv ca președinte­­ al Adunării Generale. Strălucitele succese diplomatice ale lui Nicolae Titulescu își au izvorul în primul rînd în ideile nobile pentru care milita ca mesager al politicii externe românești. Discursuri ca „Dinamica păcii“, „Unirea in scopul apărării păcii", „Spiritul co­lectivității și acțiunea practică , „Lumina încrederii și stabilității internaționale“, „Securitatea și relațiile de bună vecinăta­te“, „împotriva controlului străin pe terito­riul strămoșesc“, „Sancțiunile ce pot stă­vili agresiunea“ — demonstrează deosebit de grăitor că el a slujit cu neștirbită sta­tornicie idealurile păcii, independenței și suveranității popoarelor, năzuințele men­ținerii integrității teritoriale și apărării su­veranității naționale a României. In parlamentul român, la Paris, Londra, la Societatea Națiunilor sau în diferite fo­ruri internaționale, Nicolae Titulescu n-a scăpat niciodată prilejurile favorabile pen­tru a evidenția personalitatea noastră dis­tinctă în concertul politicii internaționale, pentru a denunța orice tendință de ames­tec în treburile interne. „Românii — spu­nea el­­— vor să toarne ei tiparul propriei lor vieți naționale și sînt foarte sensibili la gîndul că făcînd ceea ce fac s-ar putea crede că imită pe cineva. Românii concep ei înșiși interesele lor politice... dar voiesc ca ceea ce fac să apară ca o acțiune con­cordantă, pe care o doresc din toată ini­ma, iar nu ca o acțiune dependentă, pe care o resping ca necorespunzînd senti­mentului lor de demnitate națională". Așa cum subliniază Robert Deutsch în valorosul studiu introductiv al volumului, discursurile lui Nicolae Titulescu, „stîr­­nesc un interes deosebit nu numai prin conținutul lor de idei, ci și din forma lite­rară în care au fost rostite“. Afirmația că ele sunt adevărate modele de retorică este pe deplin întemeiată. Ne cuceresc la Titu­lescu modulațiile expunerii, desfășurarea uneori vehementă, alteori largă și măreață a expunerii, alternanța frazelor exclama­tive și interogative, structura de determi­nări ale propoziției principale, care la rîn­­dul lor primesc alte determinări, accentele emotive, joviale sau mînioase ce învăluie conținutul de idei. Lăsăm însă cititorului plăcerea de a des­coperi frumusețea artei unuia dintre cei mai mari oratori europeni dintre cele două războaie mondiale. Puse la îndemîna cititorului, DISCURSU­RILE oferă publicului o imagine mai com­pletă asupra vieții și activității lui Nico­lae Titulescu, aduc o reală contribuție la îmbogățirea cunoștințelor pe care le pre­luăm din gîndirea înaintată a generațiilor trecute. V. TRIFU CRONICA FILMULUI „LADY MACBETH DIN SIBERIA“ O Coproducție polono-iugoslavă. REGIZOR: Andrzej Wajda; SCENARIUL: Sveta Lukic, după romanul lui N. Leskov; IMAGINEA: Aleksander Sakulovic. IN DISTRI­BUȚIE: Olivera Markovic, Ljuba Tedic, Bojan Stupica, In­grid Latanjus etc. •" Faptul că multe filme bune sosesc la noi, din vina nu știu cui, cu mare întîrziere, este de­ja demult constatat și-l con­firmă și cazul acestei creații cinematografice a regizorului polonez Andrzej Wajda, rea­lizată încă în 1961 și ajunsă pe ecranele noastre azi. Iată de ce dacă pe Wajda l-am cu­noscut din alte creații ale sa­le: „Canalul“, „Cenușă și dia­mant“ sau „Cenușa“, acest film vine acum numai să ne completeze bogatul profil ci­nematografic al regizorului, confirmîndu-i o dată în plus măiestria și talentul. Tema luptei pentru libertate și a formelor pe care le îm­bracă această luptă este ca­racteristică pentru opera lui Wajda. Eroii săi năzuiesc în­totdeauna spre acest țel fie că o fac în timpul ocupației hitleriste, fie că o fac în tim­pul războaielor napoleoniene. Și Caterina, eroina romanului lui Leskov, cuprinsă de pa­siune, caută să se elibereze din lumea de întuneric și te­roare în care trăiește în gos­podăria socrului ei (care re­produce în mic lumea de asu­prire a Rusiei prerevoluționa­­re). Dar mijlocul ales pentru realizarea acestei libertăți e­­goiste și setea de avere nu pot s-o ducă decit la înfrînge­­re și tragedia finală. Căci da­că asupra eroului piesei sha­kespeariene, ale cărei motive le reia Leskov în romanul său, apasă pecetea destinului, — doar ursitoarele i-au pre­zis lângă leagăn că va ucide, crima Caterinei — Lady Mac­beth izvorește din condiții so­­cial-umane, din negura igno­ranței și teroarei ce apăsa a­­supra individului cu aspirații superioare în lumea întuneca­tă a provinciei țariste. Dar, depășind năzuința nobilă spre libertate, minată de aviditate, de dorința de înavuțire sub stăpînirea căreia a crescut și trăit, Caterina nu poate fi sortită decît înfrîngerii. Și tocmai aici se află punctul un­de romanul lui Leskov se întîl­­nește cu scrierile pline de dra­matism ale lui Dostoievski și A. N. Ostrovski, oglindă fi­delă a unei lumi de apăsare și întuneric. Este interesant de urmărit în acest film cum întîlnirea spirituală a trei izvoare: o o­peră literară rusă ca izvor al scenariului, talentul unui re­gizor polonez și măiestria ac­torilor și cineaștilor iugo­slavi concură în realizarea u­­nei opere cinematografice în­tregi, bogată în sensuri gene­ral umane și în același timp profund fidelă unei epoci și unui mediu uman. Fără îndoia­lă că în bună parte meritul revine în acest sens atît au­toarei scenariului Sveta Lukic, cît și interpreților Olivera Markovic (Caterina), Liuba Tedic (Serghei) și Bojan Stu­pica (socrul). Dar în egală măsură el aparține și operato­rului Aleksander Sakulovic, imaginea căruia, plină de ten­siune sau lumină, apăsătoare sau strălucitoare, conformă dorințelor regizorului, și subli­niind și grafico-imagistic sen­sul secvențelor, contribuie din plin la reușita filmului. „Lady Macbeth din Sibe­ria“ nu este, fără îndoială, cel mai mare film al lui An­drzej Wajda. Deși bogat în at­mosferă și tensiune, abundînd în amănunte semnificative atît pentru personaje cit și pen­tru mediul ambiant, filmul reușește să prezinte spectato­rului o valoroasă operă lite­rară folosind mijloacele clasi­ce — și mai ales cele clasice — ale filmului, el suferă de unele inegalități de ritm și lungimi care obosesc scăzînd receptivitatea. Cu toate a­­cestea, programarea sa pe e­­cranele noastre este bineve­nită, deoarece ne apropie cu încă un pas de opera unui mare cineast de incontestabil talent. D. MATEIU INSTITUTELE DE ÎNVĂȚĂMÎNT SUPERIOR DIN CLUJ ANUNȚĂ: CETĂȚENII care doresc să închirieze spații locative pentru cazarea studen­ților sînt invitați să depună ofertele lor la rectoratele institutelor de învă­­țămînt superior din Cluj (Universitatea „Babeș-Bolyai“, Institutul politehnic, Ins­titutul agronomic ,,Dr. Petru Groza“, Ins­titutul de medicină și farmacie, Insti­tutul de arte plastice „Ion Andreescu“, Conservatorul de muzică „G. Dima“). CURSANȚI DIN INVĂȚĂMÎNTUL DE PARTID! Procurați-vă încă de la deschiderea anului de învă­­țâmînt următoarele lucrări: CULEGERE DE LECȚII PENTRU CURSURILE ȘI CERCU­RILE ÎN CARE SE STUDIAZĂ STATUTUL P.C.R. (4,25 lei). PROBLEME ACTUALE ALE POLITICII PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, culegere de lecții pentru cursurile și cercurile de la orașe, (5,75 lei), MOMENTE DIN ISTORIA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (2,50 lei), MOMENTE DIN ISTORIA POPORULUI ROMÂN (4,50 lei). In librăriile principale găsiți cursuri și materialele bi­bliografice pentru toate formele de învățămînt. (1169) EFERVESCENȚA TINEREASCĂ Casa de cultură a studen­ților „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ din Cluj, centrul atrac­ției valorilor artistice ale uni­versitarilor, va constitui și în acest an platforma de lansare a numeroase activități menite să îmbogățească cuantumul de cunoștințe,­pe de o parte, și să recreteze, pe de alta. Despre acțiunile care se vor organiza cu ocazia deschiderii noului an universitar — prilej de manifestare a tuturor pa­tentelor artistice și distractive — și despre intențiile de vii­tor, ne vorbește tovarășul Laurențiu HODOROG, direc­torul Casei de cultură a stu­denților „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ din Cluj.­­ In acest an dorim să transmitem, pe diferite căi, un bogat bagaj de cunoștințe din domeniul culturii. In a­­cest sens vom organiza cicluri sau chiar cursuri de istorie a muzicii, istoria artelor plasti­ce, a teatrului și cinematogra­fiei. Astfel, studenții vor pu­tea cunoaște mai mult și mai a­­profundat momente de cruce din istoria artelor, vor avea posibilitatea să-și lărgească o­­rizontul dincolo de domeniul pe care îl cercetează. Tot ser­vind aceeași intenție este or­ganizarea unor spectacole — cel puțin trei pe săptămînă — date de operele și teatrele din Cluj împreună cu Filarmonica și sperăm să obținem pentru studenți filmele în premieră de la Republica. — Ce preconizați pentru partea distractivă a activității? — Anul acesta acordăm o mare importanță serilor dis­tractive. Pe lista lor se în­scriu în primul rînd balul, ba­lul mascat și carnavalul, în forma lor arhaică, firește, îm­binată cu elemente moderne. Tot o formă de destindere activă o constituie și activita­tea la cele 11 cercuri și la cele 9 formații de amatori care vor începe lucrul imediat după deschiderea noului an. — Ca să nu ne limităm la probleme generale, v-am ruga să exemplificați generoasele intenții cu spicuiri din pro­gramul primei perioade a lunii octombrie. — Să începem cu luni, 2 oc­tombrie. Seara, în Piața Păcii, va avea loc o serbare nocturnă, cînd formațiile artistice ale centrului universitar și artiști ai operelor clujene vor pre­zenta un program bogat, ur­mat de jocuri de societate și dans. Urmează o serie întrea­gă de acțiuni închinate „bali­­cilor",cum ar fi Ziua anului I I.M.F. sau Institutului politeh­nic, o serbare cîmpenească la Făget, „Intîlnire cu studenția“ etc.; în plus, cinci filme, trei spectacole de teatru, operă sau balet, seri de dans, simpozioa­ne urmate de proiecții de dia­pozitive, întîlniri cu actori de film etc. Maria CHINDRIȘ In deschiderea stagiunii, Opera Română din Cluj prezintă astă-seară premiera operei dramatice REGINA DUNĂREANĂ, după poemul eminescian STRIGOII. Libretul și muzica aparțin compozitorului clujean Mihail Andreescu Skeletty. In regia lui Ilie Balea, lau­reat al Premiului de Stat, și sub conducerea muzicală a lui Anatol Chisadji, artist emerit, și a maestrului de cor Kurt Mild, vor cînta Teodor Anastasiu, Sorin Ca­ras, Mariana Stoica, Margareta Fînățeanu, Dan Ser­­bac, Ion Trifa, Titus Pauliuc, Margareta Rădulescu, Constantin Tom­a. Soliști în numerele de balet vor fi Mihaela Bogdan Pop, Ileana Todea, Ileana Țurcaș- Hubic, Eva Wendler, Radu Ciucă, Aurel Mărgineanu, Adrian Mureșan, Ioachim Pura. Coregrafia este sem­nată de Margareta Taub-Darvaș, iar scenografia de Silviu Bogdan. In fotografie, scenă din spectacol. CONSUMATORI . TRUSTUL DE PANI­FICAȚIE AL REGIU­NII CLUJ vă pune la dispoziție, zilnic, NOI ȘI VARIATE SPECIALITĂȚI DE PANIFICAȚIE, simple și cu adaosuri de gră­simi, zahăr, lapte, ouă, su­san, mac, chimion etc. In magazinele de spe­cialitate puteți găsi: cor­­nuri cu zahăr și ulei, ba­toane cu chimion, cor­­nuri cu unt și lapte, cor­­nuri cu lapte, chifle sim­ple, chifle cu adaos de grăsimi, chifle sandwich, chifle Garofița, cornuri superioare, cornuri presă­rate cu sare și chimen, cornuri Feleacul, pituști, specialități mele, jimble ardelenești, franzeluțe cu lapte și calciu, împletituri suprapuse, cozonac ar­delenesc, franzeluțe București, cozonac cu mac, cozonac cu cafea, cozonac de franzelărie, cozonac rozeta, cozonac Cluj, cozonac moldovenesc, cozo­nac cu rahat, cozonac simplu, cozonac Sultania, cozonac Orient, brioși, crochete cu brînză, cro­­chete cu cașcaval, ruladă cu gem sau cu stafide, fran­ză Spicul, franzelă Dîmbovița, franzelă­ pa­riziană, franzeluțe crescate, franzeluțe interme­­dia­a r­ pîinișoară bărcuță, pîine intermediară die­tetică, pîine de ceai, pîine hipoglucidică, covrigi cu zahăr și ulei, covrigi simpli, covrigi cu ou. Toate specialitățile au greutăți diferite, prețuri avantajoase, valoare energetică și biologică ridi­cată, fiind astfel deosebit de indicate pentru toa­te vîrstele. Gospodine ! Nu uitați­ pentru anumite mese și specialitățile de panificație reduc timpul de lu­cru și munca de pregătire­­ (1137) CLUBUL METALUL CLUJ anunță deschiderea următoarelor CERCURI și CURSURI: CERCUL DE BALET ȘI GIMNASTICĂ RITMICA pen­tru copii de la 4 la 12 ani, CERCUL DE ACORDEON pentru copii și adolescenți, CURSUL DE LIMBA ENGLEZĂ pentru elevi și adulți,­ CURSUL DE LIMBĂ GERMANĂ pentru elevi și adulți, CURSUL DE LIMBA FRANCEZA pentru elevi și adulți, CURSUL DE LIMBA RUSA pentru elevi și adulți. Lecțiile vor fi predate de profesori de specialitate, pe baza celor mai noi metode pedagogice, asigurîndu-se asimilarea rapidă și temeinică a materialului. Grupe de începători și avansați, înscrierile se fac zilnic la sediul clubului, strada Do­­brogeanu Gherea nr. 17, telefon 1­23-30. (1149) OFERTE de SERVICIU ÎNTREPRINDEREA ORĂȘENEASCĂ DE TRANSPORT CLUJ Bulevardul Lenin nr. 81-83 telefon 1-79-40 recrutează de urgență CANDIDAȚI PENTRU CURSUL DE CONDUCĂTORI DE TROLEIBUZE. Solicitanții să aibă buletin de Cluj și să fie absolvenți a 4-8 clase ale școlii generale. Informații suplimentare la biroul personal al între­prinderii, zilnic între orele 8 și 15. _________­1174' FABRICA „ARMATURA“ CLUJ strada Gării nr. 19 telefon 1-26-85 anunță concurs pentru ocuparea unui post de MAISTRU în specialitatea prelucrarea metalelor prin așchiere și a unui post de MAISTRU în specialitatea tur­nătorie. Concursul va avea loc în ziua de 16 octombrie 1967, ora 8, la sediul întreprinderii. Solicitanții trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de H.C.M. nr. 1061/1959 și să aibă buletin de Cluj. ★ Fabrica „ARMĂTURA“ angajează urgent: UN FREZOR, RABOTORI, STRUNGARI, UN ȘOFER DE GRADUL II. Solicitanții să aibă buletin de Cluj sau de comunele aparținătoare orașului Cluj. Relații suplimentare la serviciul personal al între­prinderii între orele 11 și 14. (1165) MAGAZINUL GOSTAT CLUJ strada Traian nr. 15 angajează GESTIONARI-VINZĂTORI. (1163) FABRICA DE BERE CLUJ angajează prin transfer sau prin secția orășenească Cluj pentru recrutarea și repartizarea forțelor de muncă: TREI DOGARI (calificați), UN FRIGOTEHNIST (cu salarizare conform H.C.M. nr. 473/1961 și indicatorului tarifar de calificare). (1162) ÎNTREPRINDEREA „TURDEANA“ TURDA strada Armata Roșie nr. 17 telefon 12­78 angajează urgent: UN ȘEF DE SERVICIU PRODUCȚIE (inginer), UN ȘEF DE SERVICIU C.T.C. (inginer), UN ȘEF DE SERVICIU ORGANIZAREA MUNCII (ingi­ner sau economist), UN ȘEF DE SERVICIU MECANIC ȘEF (inginer). Solicitanții trebuie să satisfacă prevederile H.C.M. nr. 1053/1960 și ale anexei IV a aceleiași hotărîri. Relații suplimentare la serviciul personal al întreprin­derii între orele 7 și 15.­­ 134) ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII CAI FERATE CLUJ anunță CONCURS pentru ocuparea unor posturi de: MAIȘTRI CONSTRUCTORI, MAIȘTRI INSTALAȚII, MAIȘTRI ELECTRICIENI, MAIȘTRI MECANICI. Concursul va avea loc in ziua de 14 octombrie 1967, ora 8, la întreprinderea de construcții căi ferate Cluj, Piața Victoriei nr. 17, etajul II, camera 207. Condițiile sunt cele prevăzute în H.C.M. nr. 1053/1960. Informații la serviciul personal al întreprinderii, zilnic între orele 7 și 15,30, telefon 1-20-23 și 1-20-24 sau te­lefon C.F.R. 765. Depunerea dosarelor în vederea înscrierii la concurs se va face pînă în ziua de 2 octombrie 1967. (1167) UZINA METALUL ROȘU CLUJ strada Tudor Vladimirescu nr. 12—14 telefon 1­47-30 angajează urgenți INGINERI PROIEC­TANȚI PRINCIPALI cu salarizare de 1950-2350 lei; TEHNICIENI PROIEC­TANȚI I UTILAJE cu sa­larizare de 1300-1750 lei; DESENATORI TEHNICI I cu salarizare de 1100- 1300 lei. Angajarea se face pe ba­ză de concurs. De asemenea, uzina Metalul roșu angajează UN STRUNGAR ÎN LEMN și UN TÎMPLAR. Relații suplimentare la serviciul personal-învă­­țămînt, între orele 12 și 14. (1138) TV 9,00 — Ora exactă. Cum va fi vremea; 9,02 — Gimnastica de înviorare; 9,10 — Pentru copii și ti­neretul școlar. — Filmul „împăratul Cioc de Sturz“. — Poșta Copiilor; 10,45 *— Emisiunea pentru sate? 12,15 — Concert simfonic; 15,30 — Fotbal: Steaua — Universitatea Craiova. Trans­misie de la Stadionul „23 August“ și aspecte de la în­tîlnirea dintre echipele Ceho­slovaciei și Spaniei. Trans­misie în direct de la Ekaga; 17,45 — Magazin 111; 19,10 — Reportaj TV. Stagiune continuă: 125­ de ani de tea­tru amator românesc în Lu­goj; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Concurs inter­național de muzică de estradă. — Transmisie de la Soci; 21,00 — Film artistic: „Frumoasa vrăjitoare“; 22,25 — Invitatul nostru: Cîntă­­rețul de muzică ușoară Ro­bert Cogoi (Belgia); 22,50 — Telejurnalul de noapte; 23,00 — Telesport; 23,25 — închiderea emisiunii. RADIO Programul Studioului Cluj Luni, 2 octombrie 1967: 6,15 — Program muzical; 6,25 — Din carnetul scriito­rului: Dumitru Mircea; 6,30 — Muzică ușoară; 6,55 — Cu ocazia deschiderii noului an universitar vorbește acad. Constantin Daicoviciu; 12,00 — Unde mergem?; 12,10 — Muzică populară; 15,00 — Cronica de luni; 15,20 — Muzică populară; 15,35 — Sport; 15,45 — Muzică ușoa­ră. Marți, 3 octombrie; 6,15 — Buletin de știri; 6,20 — Melodii îndrăgite; 6,40 Cetățenii au cuvîntul; 6,50 — Muzică ușoară. TEATRU stat:Teatrul Maghiar de Kakuk Marci (15,30). Teatrul de păpuși: Pe a­­ripi de fluturi (10,00), în lim­ba maghiară și Tigrișorul Petrișor (11,30), în limba ro- OPERA Opera de Stat Cluj: Regi­na Dunăreană (19,30), pre­mieră. Opera Maghiară de Stat: Motanul încălțat (10,00) și Contesa Marița (20,00). FILME Agonie și extaz, panora­mic, completare Permanen­țe (9; 11,30; 14,15; 17, 20) — Republica. Singur pe lume, completa­re Cristale fără taine — Progresul. Sus m­îinile, domnilor poli­țiști — Victoria. Printre vulturi (cinema-scop), completare Petrol Programul de mîine­ — Tineretului, Sanjuro (11; 17; 19; 21) Beata (15) —23 August. Căsătorie în stil italian, completare Strănutul — Steaua roșie. Angelica și regele (cinema­scop), completare Lacul lebe­delor — Muncitoresc. Pinionul buclucaș (11; 15; 16,30), Filme documentare (18; 19,30) — Timpuri noi. Un martor în oraș, comple­tare Antagonism — Some­­șeni. Agonie și extaz, panoramic, completare Examenul (9, 11,30; 14,15, 17,20) — Repu­blica. Pantera neagră, cinema­scop, completare Dirijorul străzii — Progresul. Marele restaurant, cine­mascop, completare Pectina — Victoria. Omul fără pașaport, cine­mascop, completare Luptele — Tineretului. In fiecare zi sărbătoare, ci­nemascop, completare Logod­nicul — 23 August. Juana Gallo, completare Comoara din Panagiurist (11; 15; 17,30; 20) — Muncitoresc. Viața la castel, completa­­­­re Sîmbra oilor — Steaua ro­­­­șie. Săritoarele de la tram­bulină (11) și Clinele din Baskerville (15,30, 17,30; 19,30) — Timpuri noi. MUZEE Muzeul de Artă, Piața Li­bertății nr. 20, 11—19. Muzeul de istorie, str. Emil Isac nr. 2, 9-14. Muzeul de Istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul Etnografic al Tran­silvaniei, str. 30 Decembrie nr. 21, U—19. Muzeul memorial „Emil Isac", str. 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul Zoologic, str. Cli­nicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul Botanic și Grădi­na Botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, str. Republi­cii nr. 42, 9—19. Serele des­chise zilnic 9—13 și 15—sg. LM­I Muzeul Zoologic, str. Cli­nicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul Botanic și Grădi­na Botanică ale Universității „Babeș-Bolyai", str. Republi­cii nr. 42, 9—19. Serele des­chise zilnic, 0—13 și 15—19, — J

Next