Făclia, octombrie-decembrie 1968 (Anul 22, nr. 6813-6892)

1968-10-01 / 6813. szám

O problemă importantă: RIDICAREA NIVELULUI PROBESN­AL AL SPECIALIȘTILOR 11 AGRICULTURA Modernizarea agriculturii noastre socialiste, materiali­zată prin introducer­ea și ge­neralizarea în producție a cu­ceririlor științei, îmbunătăți­rea tehnologiilor, mecaniza­rea, chimizarea, organizarea științifică a producției și mun­cii, impune preocupare susți­nută și receptivitate pentru promovarea noului în toate domeniile de activitate agra­ră. Un rol deosebit în această direcție îl au în primul rînd specialiștii din agricultură. Ei sint aceia care, antrenînd ma­sele largi de lucrători, trebuie să conceapă, pe baze profund științifice, o orientare adecva­tă a producției agricole, în de­plină concordanță cu sarcini­le trasate agriculturii de către partid și guvern, cu condițiile naturale și economice concre­te și cu posibilitățile materia­le și umane pe care le are unitatea respectivă. Specialiștii trebuie să inter­vină prompt în procesul de producție pentru executarea la timpul optim și în condiții tehnice superioare a lucrări­lor, pentru repartizarea și uti­lizarea eficientă a mijloacelor și uneltelor de producție, a forței de muncă și a tuturor rezervelor interne. Ei trebuie să-i ajute pe membrii coope­ratori să-și îmbogățească mereu măiestria profesională, să execute în mod exemplar fiecare fază de lucru, în sco­pul obținerii unor recolte bo­gate și a unor producții supe­rioare în ferme. O îndrumare competentă în toate aceste direcții presupu­ne, desigur, un nivel profesio­nal ridicat, o înaltă ținută mo­rală și o putere de muncă co­respunzătoare din partea fie­cărui specialist agricol. Specia­liștii din întreprinderile agri­cole de stat și din cooperati­vele agricole de producție ale județului nostru, care țin o strînsă legătură cu stațiunile experimentale agricole, cu ca­drele institutelor de învăță­­mînt superior și care folosesc în mod creator tot ce este nou în știința și practica agroteh­nică, obțin an de an rezultate superioare în producție. Asemenea contacte dintre specialiștii din producție și cei din cercetare se soldează de fiecare dată cu soluții și reco­mandări concrete pentru pro­ducție. Schimbul de experien­ță de la Stațiunea experimen­tală agricolă din Turda, orga­nizat în luna iunie de către Direcția agricolă județeană și Uniunea județeană a coopera­tivelor agricole de producție, la care au participat aproape toți specialiștii din agricultu­ra județului nostru, s-a sol­dat cu învățăminte deosebit de prețioase privind comportarea diferită a hibrizilor de po­rumb în raport de agrofond, densitate, epocă de semănat etc., efectele economice și teh­nice pozitive ale ierbicidării, sporirea eficienței îngrășămin­telor aplicate și altele. Aseme­nea schimburi de experiență s-au organizat cu specialiștii și în alte unități: la C.A.P. Că­­șei, Jucu, Viișoara, I.A.S. Dej, Mihai Viteazul, Poiana și al­tele. Aplicînd în producție reco­mandările rezultate din cerce­tările științifice, numeroase u­­nități agricole, printre care cele din Cășei, Luncani, Poiana, Jucu, Viișoara, Mihai Viteazul ș. a., au obținut producții mari de grîu, sfeclă de zahăr, car­tofi, nutrețuri și se întrevăd producții mari de porumb și alte plante de cultură. Experiența ne arată că cele mai bune rezultate se obțin în unitățile în care specialiștii se străduiesc să cunoască reali­zările noi și antrenează pe toți lucrătorii la promovarea nou­lui în întreaga producție. De aceea, pentru Direcția agricolă a județului nostru, îmbunătă­țirea cunoștințelor și perfec­ționarea nivelului de pregăti­re profesională a specialiștilor din agricultură este o preocu­pare permanentă și multilate­rală. Pe această linie se organi­zează periodic consfătuiri teh­­nico-științifice și schimburi de experiență, cu participarea in­ginerilor agronomi, zootehniști și a medicilor veterinari, la care se prezintă referate cu re­zultatele cercetărilor științifi­ce și se fac demonstrații prac­tice pe diferite teme de tehni­că agricolă. Numai prin Casa agronomului de la începutul anului și pînă acum s-au făcut peste 20 de consfătuiri și schimburi de experiență, la care au participat toți specia­liștii din agricultura județului nostru, prezentîndu-se teme privind zootehnia, medicina veterinară, irigațiile, mecani­zarea și chimizarea în agricul­tură, legumicultura, pomi-viti­­cultura și altele. Tot în vederea ridicării ni­velului profesional al specia­liștilor din agricultură se or­ganizează întîlniri ale acestora cu oameni de știință și tehni­cieni care au urmat cursuri de specializare în Iugoslavia, Italia, Franța, S.U.A. etc., pre­zentîndu-se realizări în dome­niile protecției plantelor, horti­­viticulturii, culturii cerealelor etc., însoțite de proiecții co­respunzătoare. Antrenarea specialiștilor ca lectori la diferite instructaje, la învățămîntul agrozootehnic de masă și la cercurile de a­­profundare a cunoștințelor, participarea activă la sesiuni­le științifice, la diferite ac­țiuni de amploare privind re­cunoașterea culturilor de să­­mînță, evaluarea biologică a recoltelor, ședințele de lucru cu prezentarea de referate etc. constituie, de asemenea, un bun prilej de verificare, com­pletare și aprofundare a cu­noștințelor tehnice proprii. Un prilej deosebit de im­portant pentru ridicarea nive­lului cunoștințelor și de auto­­perfecționare, îl constituie în­ființarea în numeroase unități agricole de producție a unor laboratoare agricole în cadrul cărora se organizează loturi demonstrative și de experien­ță și în care specialistul poate să verifice o metodă sau alta înainte de a o aplica în în­treaga producție, poate să de­monstreze lucrătorilor impor­tanța superiorității și eficien­ța aplicării acestei metode, in județul nostru există 42 labo­ratoare agricole. O rodnică ac­tivitate Se desfășoară în labo­­­ratoarele cooperativelor agri­cole din Luncani, Vălenii de Arieș, Mihai Viteazul, Luna, Răscruci, Mociu, Cășei, Cîțcău, Huedin și altele. Specialiștii din aceste unități au posibili­tăți largi de a verifica în con­diții locale concrete compor­tarea soiurilor productive de grîu și a hibrizilor de porumb, a soiurilor de cartofi, legume etc., influența și oportunitatea aplicării în producție a unui procedeu tehnic nou, a unor metode noi de muncă și de a contribui la îmbunătățirea for­melor și conținutului muncii de ridicare a nivelului profe­sional al oamenilor cu care lucrează nemijlocit pe ogoare sau în ferme. Un aport de seamă la ridicarea nivelului profe­sional al specialiștilor din agricultură îl aduc și in­formările documentare cu noutăți din agricultura noas­tră și de peste hotare, prezen­tate periodic de către Casa a­­gronomului din Cluj, abona­mentele la revistele de specia­litate, înscrierile la cursurile post-universitare și altele. Folosind mijloace variate de ridicare a nivelului profesional, selectînd ceea ce este esențial și promovînd în procesul de producție metodele științifice și experiența înaintată, specia­liștii din agricultură au posi­bilități nelimitate de a-și spori aportul prețios în vederea ob­ținerii de producții mari, de cea mai bună calitate și cu cheltuieli minime, de a contri­bui în măsură tot mai însem­nată la realizarea sarcinilor trasate de partid și guvern a­­griculturii noastre socialiste. Ne găsim într-o perioadă cînd, o dată cu strîngerea cul­turilor de toamnă, punem ba­zele viitoarei recolte. Trebuie să facem totul pentru ca aces­te baze noi să­ fie științific fundamentate, să cuprindă toți factorii tehnici și organizato­rici care vor condiționa pro­ducția anului 1969. Prin in­troducerea și generalizarea noului în producție vom reuși să obținem cantități sporite de produse agricole vegetale, animale și din întreprinderile anexe, să sporim veniturile bănești ale cooperativelor agri­cole, contribuind astfel la creșterea bunăstării țărănimii cooperatiste. Ing. Petre CRISTEA, directorul Casei agronomului Cluj © ©#†‡‡© O­Я A ÎNCEPUT MNUL FORESTIER In pădurile județului nostru a început la 1 septembrie anul forestier. Muncitorii au tre­cut la exploatarea masivă a lemnului. începerea sezonului în septembrie are o explicație științifică și practică. Oamenii din domeniul forestier o cu­nosc foarte bine și o respectă cu cea mai desăvîrșită stric­tețe. — Toamna și iarna pădurea nu trăiește, cel puțin în apa­rență — ne explica­tov. ing. Lazăr Botizan, directorul teh­nic al Trustului de exploa­tare, transport și prelucrare a lemnului din Cluj. Vegetația,­ o dată cu căderea frunzelor, devine latentă. Aceasta face ca buștenii doborîți să fie feriți de anumite boli. Ne ajută și stratul de zăpadă. Lemnul a­­lunecă mai ușor, înlesnind corhănitul, apropierea și trans­portul buștenilor. Anul fores­tier — septembrie—mai — es­te perioada optimă de exploa­tare a lemnului, atît din punct de vedere vegetal, cît și din cel economic. De fapt, în a­­ceastă perioadă doborîm și transportăm la locurile de în­cărcare cea mai mare parte a masei lemnoase necesară în­deplinirii obiectivelor cuprin­se în planul anual.­­ Aceasta în principiu. In noul an forestier sînt create condițiile pentru crearea sto­curilor necesare pe întregul an, pînă la sezonul următor de tăiere? — Da. In prezent lucrăm în condiții tehnice superioare. Recurg la cîteva exemple. In fiecare zi sosesc noi ferăstraie mecanice. Pînă la sfîrșitul lu­nii octombrie vom trimite în exploatări 420 astfel de me­canisme Aceasta înseamnă că operațiunea de doborît va fi mecanizată în proporție de 95 la sută. Am avut grijă și de manipulanții de ferăstraie. 50 de muncitori, în zilele urmă­toare, vor absolvi un curs de 4 luni și vor do­bîndi califica­rea necesară utilizării și în­treținerii cu pricepere a fe­­răstraielor. Am trimis în ex­ploatări 20 tractoare universa­le, adaptate la specificul mun­cii în domeniul forestier. A­­cestea vor aduce o contribuție de seamă la accelerarea rit­mului de producție. Pînă la sfîrșitul anului, numărul ma­șinilor de remorcat se va ma­jora la 90. Crește, de aseme­nea, numărul funicularelor și al mecanismelor de manipulat — ridicat bușteni. Din cele din urmă vor fi puse în funcțiune 35. Țin să amintesc încă un fapt: drumurile forestiere se vor prelungi în acest an, cu încă 150 de kilometri. Pînă la sfîrșitul lunii august au fost date în exploatare 50 de kilometri. Constructorii mai termină zilele acestea, 30 ki­lometri, iar pînă la sfîrșitul anului vom deschide circula­ția pe încă 70 kilometri. — Ați amintit de mecanis­me, tractoare, drumuri. Este impresionantă această preo­cupare pentru ușurarea mun­cii oamenilor din pădure. De­sigur și rezultatele economice vor fi superioare. Ce ne pu­teți spune în legătură cu îm­bunătățirea condițiilor de trai al oamenilor? — Locul de mun­că­ este al doilea cămin pentru munci­torul forestier. Acest adevăr este reflectat și de progra­mul nostru de investiții. Pen­tru construirea cabanelor, trustul nostru cheltuiește în acest an 1,5 milioane lei. Vom avea grijă și de aproviziona­rea normală cu alimente și alte produse de larg consum.­­ După cîte știm, în anul trecut fluctuația mare a mun­citorilor a cauzat neajunsuri pentru întreprinderile aparți­nătoare trustului. — Fluctuația a fost un fe­nomen general în ramura fo­restieră. Aceasta nu este o scuză pentru noi. Am fi a­­vut posibilitatea să-i legăm pe oameni de locurile lor de muncă. Tocmai în acest scop, mărim gradul de mecanizare al parchetelor și acordăm o grijă deosebită condițiilor de trai al forestierilor. In legătură cu cele aflate, nu ne rămîne decît să ne ex­primăm satisfacția. In secto­rul forestier se realizează un nou pas important spre per­fecțiune, spre acel stadiu cînd tăietorul de lemne se trans­formă în mecanic, manipulant de mecanisme și instalații. Dorim colectivelor între­prinderilor forestiere și Trustului de exploatare, transport și prelucrarea lem­nului un an forestier rodinic, plin de succese. Fie ca efor­tul depus pentru pregătiri să se fructifice din plin. A. VARGA Pastel autumnal CONCURSURI DE ADMITERE Ministerul Invățămîntului face cunoscut că, pentru în­­vățămîntul superior de zi, seral și fără frecvență, se or­ganizează un concurs de ad­mitere care va începe în ziua de 5 octombrie 1968. în­scrierile candidaților la con­curs se fac la secretariatele facultăților pînă în ziua de 4 octombrie, ora 10. Specialitățile și facultățile la care se organizează acest concurs în centrul universi­tar Cluj sunt următoarele: INVATAMINTUL SUPERIOR ECONOMIC Cursuri de zi: — finanțe — Facultatea de­ studii economice din Cluj. Cursuri serale: — economia industriei, construcțiilor și transportu­rilor — Facultatea de studii economice Cluj: — contabilitate — Faculta­tea de studii economice din Cluj. Cursuri fără frecvență: — contabilitate — Facul­tatea de studii economice din Cluj. ÎNVĂȚĂMÎNTUL UNIVERSITAR Cursuri de zi: — fizică (toate secțiile) — Facultatea de fizică din Cluj. Cursuri serale: — limba și literatura rusă, secundar limba și literatura română sau maghiară — Fa­cultatea de filologie din Cluj­ — limba și literatura fran­ceză, secundar limba și lite­ratura română sau maghiară — Facultatea de filologie din Cluj; — limba și literatura ger­mană, secundar limba și li­teratura română sau maghia­ră — Facultatea de filologie din Cluj; — limba și literatura en­gleză, secundar limba și lite­­ratura română sau maghiară — Facultatea de filologie din Cluj. ÎNVĂȚĂMÎNTUL SUPERIOR DE ARTA Cursuri de zi: — tenori — Facultatea de instrumente și canto din Cluj; — bași-baritoni — Facul­tatea de instrumente și can­to din Cluj; — compoziție — Faculta­tea de compoziție, dirijat cor și pedagogie din Cluj. SPORT ««PORT DIVIZIA A Caruselul liderilor Un campionat mai năbădăios ca actualul, nici că se poate. Se schimbă liderii de la o eta­pă la alta. Un adevărat caru­sel. Dacă ar fi să analizăm campionatul prin prisma aces­tor schimbări și a rezultatelor înregistrate s-ar ajunge la falsa concluzie că între echi­pele participante la divizia A există un apropiat raport va­loric. De fapt este vorba de mediocritatea fotbalului nos­tru. Aruncînd o privire asupra clasamentului diviziei A după etapa de duminică se desprin­de faptul că la ora actuală există două plutoane de cîte șapte și respectiv opt echipe, departajate­­ între ele doar de două puncte, iar între cele două plutoane , „pedalează“ Dinamo București. Dintre jocurile de dumini­că s-au desprins rezultatele de la Iași, unde oltenii lui Coidum au realizat o nouă victorie,­­demonstrînd că la ora actuală Universitatea Cra­iova este, totuși, echipa cea mai constantă­, de la Arad, unde duelul localnicilor s-a încheiat cu o senzațională răs­turnare de rezultat în favoa­rea lui Coco Dumitrescu (de la 1-3 la 5-3 !!) și de la Bucu­rești, unde noii cîrmaci ai Ra­pidului au condus corabia giuleșteană spre victorie în confruntarea cu Dinamo. Acestea fiind zise să recapi­tulăm rezultatele tehnice ale etapei: Progresul — Steaua 1- 3; Politehnica Iași — Uni­versitatea Craiova 1-2; Vago­nul — U.T.A. 3-5; Crișul — Universitatea Cluj 4-0; Pe­trolul — A.S.A. Tg. Mureș 2-1; Dinamo București — Rapid 2- 3; Farul — Jiul 1-2 (nu alt rezultat surpriză) și F.C. Ar­geș — Dinamo Bacău 1-0 (Do­­brin a ratat un 11 metri). CLASAMENT Etapa viitoare: Universita­tea Craiova — Farul; A.S.A. Tg. Mureș — Vagonul; Rapid — F. C. Argeș; Jiul — Dinamo București; Universitatea Cluj — Progresul; U.T.A. — Poli­tehnica Iași; Dinamo Bacău — Petrolul; Steaua — Crișul. în­cercați și faceți pronosticuri ! 2. „U“ Craiova 8 4 3 1 19-14 11 3. Steaua 8 4 13 15-10 9 4. Farul 8 4 13 13-10 9 5. „U“ Cluj 8 4 13 17-15 9 6. Petrolul 8 4 1­3 7- 9 9 7. Politehnica 8 4 1­3 9-12 9 8. Dinamo Buc. 7 4 0 314- 8 8 9. A.S.A. 8 3 14 13-11 7 10. Jiul 8 2 33 8- 7 7 11. Progresul 8 3 1 4 8-10 7 12. Din. Bacău 8 3 1 4 7-12 7 13. F.C. Argeș 7 304 9-13 6 14. Rapid 8 2 2 4 7-12 6 15. Vagonul 8 2 2 4 16-21 6 16. Crișul 8 1 3 4 7-10 5 Eșecul de la Oradea Crișuî—”„U; 4 Cluj 4-0! Iată-1 pe cronicar la 24 de ore după meci, încercînd să re­constituie secvențele incredi­bilului eșec de la Oradea. MI­NUTUL 1: Neșu „greșește" (dacă se poate spune așa) grosolan, Kun șutează din ca­reu, Rungheanu respinge cu greu dar numai pînă la Szűlcs, care trimite în poarta goa­lă; MINUTUL 38: Neșu „gre­șește" a doua oară (la fel de grosolan) și Harșani, după o cursă de la centru pătrunde în careu și șutează sec pe sub Ringheanu ieșit la blocaj; MI­NUTUL 46: o greșeală colec­tivă, dar cu ponderea cea mai mare pentru Neșu, și Szilcs înscrie din nou. MI­NUTUL 55: Szilcs pleacă în­tr-o cursă pe stînga (Codrea se pierduse undeva în atac), centrare în careu și Kun în­scrie pentru a patra oară (faza ca atare a avut și un consistent iz de ofsaid). Ar mai putea fi adăugate oca­ziile de gol ratate de orădeni prin Szilcs (minutele 17, 20, 50), Kun (minutele 34 și 87) și Temeș (minutele 28 și 36). Culmea că atît golurile cît și ocaziile ratate au fost urma­rea unor contraatacuri, arma de bază în jocul rudimentar (să ne fie iertată expresia, dar aceasta este realitatea) practicat de orădeni. Noroc că orădenii au întîlnit în echipa clujeană o formație dezorien­tată și cu o apărare șvaițer, cu o linie mediană cvasi-ine­­xistentă și o înaintare în care doar Oprea s-a bătut cît toți ceilalți la un loc. Multe s-ar putea spune des­pre jocul clujenilor, la modul peiorativ, bineînțeles. Sinteti­zate la maximum, cauzele eșe­cului, ar arăta astfel: 1. Ne­șu, coautor al victoriei oră­­denilor (două goluri se are clar pe conștiință, iar unul pe trei­­sferturi); 2. Apărarea n-a ju­cat nici linie și nici beton ci un simulacru de ceva greu de definit (s-a circulat pe culoa­rele spre poarta lui Runghea­nu ca pe Bulevardul Magh­e­­ru); 3. Linia mediană Anca— Crețu, un piston cu segmente uzați; 4. Cu o rîndunică (O­­prea) nu se face primăvară, fiindcă Uifăleanu și Bungău, nu l-au secondat cu succes pe purtătorul tricoului cu nr. 10. Meciul ca atare a avut ur­mătoarea fizionomie, îndeo­sebi după minutul 1 cînd oră­­denii au deschis scorul, stu­denții dominau, minute în șir, orădenii fiind masați în pro­priul careu, iar localnicii plecau din cînd în cînd pe contraatac și înscriau. Cu alte cuvinte stu­denții au jucat „bătuta pe loc" la modul exasperant, iar oră­denii pîndeau fiecar­e­ ruptură în șiragul „horei" și se năpus­teau spre poarta lui Runghea­nu. In concluzie; 1. Supărător nu este faptul că am pierdut ci scorul și felul în care am pier­dut. 2. Este de neconceput ca o echipă cum este Crișul, ca­re în șapte etape a înscris doar trei goluri, să-ți dea din­­tr-odată patru goluri. 3. Cu ce ochi se vor uita jucătorii spre miile de clujeni care du­minică au efectuat un adevă­rat exod spre Oradea (cu ma­șini, autobuze, motociclete, motorete) după „mostru“ de joc oferit, în totală opoziție cu cel practicat cu F. C. Argeș?; 4. Nu știu ce le-o fi spus C. Teașcă jucătorilor în pauza meciului cu Steaua, cînd mi­litarii conduceau cu 4-0, dar am văzut că după pauză pe teren a ieșit parcă o altă e­chipă; 5. Nu știu ce „indicații" o fi dat la pauză Săbăslău ju­cătorilor, dar rezultatul s-a văzut. Cam atît. Iată și formațiile care au evoluat: CRIȘUL: Baumgartner — Balogh, Ser­­fözö, Naghi E., Popovici —Ko­csis, Dărăban — Tomeș, Szűcs, Kun L, Harsani: UNI­VERSITATEA: Rungheanu — Codrea, Neșu, Solomon, Șop­tereanu — Anca, Crețu — Ui­făleanu, Oprea, Bungău, Io­­nescu. A arbitrat bine A. Bentu (București). V. MOREA Duel Șoptereanu — Tomeș, cîștigat de primul. --- »» U“ Cluj-I.C.F. București 67-55 (29-18) Sinceri să fim, înaintea partidei eram destul de circum­specți în privința comportării echipei clujene, mai ales gîn­­dindu-ne la indisponibilitățile existente în prezent în lotul lui „U“ Cluj. Dar cum și la baschet balonul e rotund, nu numai la fotbal, speram, totuși, într-o victorie. Sur­priza a fost mai mult decît plăcută. Nu prin faptul că vic­toria a revenit formației clujene, ci prin jocul de bună cali­tate practicat de Universitatea și prin categorica dominare. După ușorul echilibru existent în primele 10 minute,­­stu­denții clujeni s-au detașat treptat în continuare, preluînd definitiv conducerea ostilităților. Bühring, în rolul de con­ducător de joc și bun realizator, a dirijat excelent echipa, punînd — împreună cu Geomoleanu și Ionescu — în eviden­ță pe cei doi pivoți, Demian și Rónai, care au dominat net sub coșul advers. Am mai putea adăuga precizia aruncări­lor de la semidistanță, efectuate de Vizi, și avem o imagi­ne condensată dar precisă a fizionomiei jocului. Oaspeții, în fața iureșului ordonat și calculat al clujenilor, au încer­cat și presingur și zona, fără a reuși să contracareze eficaci­tatea baschetbaliștilor de la Universitatea. Cele 122 de puncte ale partidei au fost înscrise de către: Bü­hring 22, Demian 16, Vizi 12, Ronai 6, Geomoleanu 5, Si­mon 4 și Ionescu 2 — pentru clujeni, G. Roman 21, Scorțes­­cu 9, Spiridon 8, Vasilescu 6, Pîrșu 5, Irimia 4 și D. Roman 2 — pentru I.C.F. Bun arbitrajul cuplului E. Horga (Oradea) și Gh. Roșu (Brașov).­ Mircea RADU Campionii țării învingători la Cluj Duminică înainte de masă, handbaliștii de la „U“ Cluj, ne­­învinși după 4 etape, au primit vizita formației campioane a țării, Steaua București. O simplă lecturare a componenți­lor formației oaspete (Oțelea, Gațu, Gruia, Iacob, Speck, Go­ran, Marinescu sau Coasă) te face să-ți vină în minte rezul­tatele obținute de naționala de seniori sau de tineret a României la diferitele confruntări internaționale. Campionii au evoluat la valoarea lor, prudenți și atenți în apărare, ra­pizi și spectaculoși în atac. Victoria a revenit pe merit mili­tarilor cu scorul de 20-14 (10-6), după o întîlnire de bun ni­vel tehnic, interesant, cu multe faze spectaculoase și ceea ce este, de asemenea, foarte important, în urma unui joc desfășurat în limitele sportivității, pentru care componenții ambelor formații merită felicitări. Autorii golurilor: Oană (6), Palkó (4), Schimdt (2), Pan­­țîru și Isac pentru studenți, respectiv Gruia (7),­­Speck (4), Oțelea (2), Marinescu (2), Iacob (2), Gațu, Coajă și Cristian pentru steliști. A condus bine D. Tartler (Brașov). R. PAUL FACUA P­AGIMA 3 DIVIZIA B Medicina Cluj-Minerul Baia Mare 11-0 N-a lipsit mult ca dumini­că mediciniștii să părăsească terenul învinși, chiar la Cluj, pentru a doua oară în acest campionat. In minutul 82, tî­­nărul Radu (Minerul) ia o ac­țiune pe cont propriu de la centrul terenului,­ trece în dribling de cîțiva adversari, centrează precis și Hornung, dintr-o poziție excelentă, șu­tează în bară. Pare surprinză­tor, dar așa a fost. Cei care au jucat mai calm și mai or­ganizat au fost băimărenii. Echipa clujeană a decepțio­nat. Compartimentul cel mai slab l-a constituit înaintarea care, în cursul celor 90 minu­te de joc, a periclitat de prea puține ori poarta oaspeților. Au trebuit să șuteze la poartă apărătorii (Rusu, Sănduță). Tarcu, deși uneori bine pus în cursă de coechipieri, a irosit mingi utile, cu multă senină­tate. Nichiti, neinspirat, a dri­blat mult, dar fără folos, iar Damian a fost mai mult preo­cupat de comentarea decizii­lor arbitrului decît de pro­priul său joc. In asemenea condiții, nu e de mirare că înaintarea clujeană nu a în­scris. Linia de mijlocași, cu excepția lui Timbuș, s-a do­vedit, a fi greoaie și nu a spri­jinit în suficientă măsură îna­intarea. Singurul comparti­ment care a dat satisfacție a fost apărarea, din rîndul că­reia s-au remarcat Costin — cel mai bun de pe teren — și Emrich. Echipa băimăreană, mult întinerită, a lăsat o frumoasă impresie prin jocul tehnic, combativ și organizat, printr-o mai bună orientare în teren. Rezultatul de egalitate este just. A condus bine C. Calughe­­rovici (Brașov) următoarele formații: MEDICINA: Curuț — Rusu, Emrich, Costin, Săn­duță — Marcu, Grăjdeanu, Timbuș — Tarcu, Nichiti (Ștreng), Damian (Coșeriu); MINERUL: Móricz — Krome­­ly, Donca, Doboș, Vaida­ — Mosoni, Újvári, Hornung — Mikulás, Bandi, Radu, N. TODORAN Iată rezultatele etapei de duminică: A. S. Cugir — C.F.R. Cluj 0-0; C.F.R. Timi­șoara — Olimpia Oradea 1-2; C.F.R. Arad — C.S.M. Reșița 6-2; Industria sîrmei Cîmpia Turzii — Chimia Rîmnicul Vîlcea 1-1; Electroputere Cra­iova — Gaz metan Mediaș 2-2. Metalul Hunedoara — Metalul Turnu Severin 3-0. C.S.M. Sibiu — Politehnica Ti­mișoara 1-0; Medicina Cluj — Minerul Baia Mare 0-0. CLASAMENT 1. C.F.R. Cluj 8 4 4 0 12-8 12 2. Olimpia 8 5 12 16-12 11 3. C.S.M. Sibiu 8 5 0 3 17-9 10 4. C.F.R. Arad 8 4 2­2 17-14 10 5. Met. Huned. 8 4 13 15-7 9 6. Politehnica 8 3 3 2 12-10 9 7. Met. T. Sev. 8 4 13 9-10 9 8. Electro. 8 3 2 3 8-9 8 9. A. S. Cugir 8 3 23 8-10 8 10. Medicina 8 2 33 10-9 7 11. Gaz metan 8 233 10-10 7 12. C.F.R. Tim. 8 2 3 3 8-8 7 13. C.S.M. Reș. 8 2 24 8-12 6 14. Min. B. M. 8 2 2­4 4-8 6 15. Ind.sîrmei 8 13 4 10-14 5 16. Chimia 8 0 4 4­2-15 4 DIVIZIA C Tehnofrig Cluj— Aurul (rad 2-1) (1-0) După un început de cam­pionat mai slab, fotbaliștii de la Tehnofrig ne-au oferit duminică, pe stadionul Clujea­na, un joc plăcut, interesant, cu acțiuni purtate în viteză, cu reușite schimburi de locuri. Este un început promițător, care va trebui continuat. Vic­toria Tehnofrigului­­ asupra echipei Aurul Brad este me­ritată și scorul putea fi mult mai sever dacă nu se ratau numeroase ocazii favorabile. Clujenii au dominat marea majoritate a timpului. Golurile Tehnofrigului au fost înscrise de Nicolaț în min. 8 și 64. A condus slab Iuliu Erdösi (Oradea) următoarele forma­ții: TEHNOFRIG: Horvath — Schwartz, Papp, Lupu, Pop — Kovács, Mureșan (I. Pop), Câmpeanu (Goga) — Fluieraș, Mocanu, Nicoruț, AURUL BRAD: Vlad — Zamsa, Far­kas, Manole, Foleanu — Felic, Circo, Popescu — Krenz, Bo­­dea, Breda. (t. n.) Unirea Dej—Someșul Satu Mare 6-0 (4-0) Și de data aceasta Unirea a confirmat forma bună ma­nifestată în actualul campio­nat, tranșînd în favoarea sa, la un scor categoric, meciul cu Someșul din Satu Mare. După numeroase atacuri, în min. 8, Suciu deschide scorul. In min. 17 și 19, Catană în­scrie din apropiere, pentru ca în min. 40, Stanciu să ridice scorul la 4-0, prin transforma­rea unei lovituri de la 11 me­tri. După pauză, dejenii in­sistă și vor mai înscrie două goluri prin Suciu, în min. 57 și 68. A arbitrat slab I. Necșa (Baia Mare). Ion DÎRJAN, coresp. C.I.L. Gherla— Constructorul Baia Mare 3-0 (1-0) Joc desfășurat într-o notă de perfectă sportivitate. Su­perioritatea gazdelor a fost e­­videntă, concretizîndu-se în final printr-o victorie netă. Au înscris Ostian (min. 9 și 72) și Hedeșiu (min. 50). O. VATAU. coresp.

Next