Făclia, aprilie-iunie 1969 (Anul 23, nr. 6968-7044)
1969-05-16 / 7006. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV Nr. 7006 Vineri 16 mai 1969 4 pagini 30 bani RASPUNDE COOPERAȚIA MEȘTEȘUGĂREASCĂ CERTOR POPULAȚIEI? Este un lucru unanim recunoscut: în județul Cluj, cooperația meșteșugărească satisface din ce în ce mai bine cerințele populației. Rețeaua exstentă și multilaterala specializare a lucrătorilor au devenit indispensabile pentru locuitorii municipiilor și orașelor noastre. Aprecierea de mai sus o susținem prin cîteva comparații statistice. In ultimii doi ani (1967—1968) sumele încasate de la populație pentru serviciile prestate de cooperativele meșteșugărești de la 88 milioane lei au crescut la 106,3 milioane lei. Calculat pe un locuitor urban, în perioada amintită, încasările au sporit de la 299 lei la 351 lei. Desigur, astfel de salturi nu s-ar fi putut înfăptui numai pe baza creșterii nivelului general de trai al populației, deși acest factor este important. Se constată din partea cooperatorilor o străduință de lărgire a rețelei de servire în toate localitățile urbane (mai timid în cele rurale, aparținătoare municipiilor), de diversificare a formelor de servire și, în mod deosebit, de îmbunătățire a calității lucrărilor, cîștigînd prin aceasta încrederea populației. Recurgem din nou la date statistice: în anul 1968, în județul Cluj au fost înființate 16 secții și 32 de activități noi. Este apreciată de cetățeni inițiativa cooperației de a confecționa huse pentru autoturisme, de a acorda meditații celor care doresc să învețe steno-dactilografia, de a repara cărucioare pentru copii, de a executa garduri și porți, de a confecționa și repara articole de piele, mănuși, articole de marochinărie etc. Dacă mai luăm în considerare faptul că în anul 1988 planul încasărilor de la populație pentru lucrări la comandă și prestații de servicii a fost îndeplinit în proporție de 102,9 la sută, înregistrîndu-se un spor de 10,1 la sută față de anul 1967 pe graficul activității și preocupării cooperativelor din județul Cluj în frunte cu Uniunea județeană a coopera A. VARGA (Continuare în pag. a lll-a) I I IIN ACEST NUMĂR: I I • CRONICA TURDEANA I • Igiena cotidiană — 1 ■ CURELE BALNEARE ȘI SĂNĂTATEA 1 # Carnet teatral — 1 TURNEELE 1 • COTIDIENE I • ACTUALITATEA II ITERNATIONALA 1 I__________________I UN TURNEU ÎNCHEIAT CU SUCCES Zeri dimineață, Filarmonica de Stat din Cluj s-a reîntors din turneul întreprins în Cehoslovacia și Ungaria, turneu încheiat cu un deosebit succes. După Brno, orchestra filarmonicii a concertat în orașele cehoslovace Trnava și Nové Zamki. In drum spre țară, marți seara, orchestra filarmonicii clujene — sub conducerea dirijorului Eric Bergel, avînd ca solist pe violonistul Ștefan Ruha, artist emerit — a concertat în sala Academiei de muzică din Budapesta. Concertul extraordinar prezentat de Filarmonica din Cluj a cuprins lucrările: Concertul pentru orchestră de coarde, de Paul Constantinescu, Concertul pentru vioară și orchestră de Beethoven și Simfonia II-a de Brahms. Concertul s-a bucurat de un strălucit succes, fiind o expresie a înaltului nivel al artei interpretative românești. Vom reveni cu amănunte despre turneul întreprins de Filarmonica din Cluj, în Cehoslovacia și Ungaria, în lumea cărții se pâtrunde și în grup Lumea modernă acceptă cea mai comună — poate și mai comodă — idee care exprimă încrederea aproape nelimitată a oamenilor în puterea incomensurabilă a cărții. Pe cit de generoasă, ideea este și optimistă și are la bază certitudini verificate în pregătirea multilaterală a tinerelor generații, pe băncile școlilor, în formarea culturii generale, științifice, tehnice sau de strictă specialitate a omului din secolul XX. Nu este, așadar, surprinzător pentru nimeni că societatea socialistă pune pe prim plan al culturii cartea, circulația ei, cantitatea, valoarea. Miile de titluri publicate de editurile românești, prețul scăzut al cărții, tirajele impresionante, afluența spre librării și biblioteci demonstrează: — că hrana spirituală cea mai căutată este cartea. Bogăția aparițiilor beletristice (valoarea poeziei și prozei noastre actuale se impune, indiscutabil), abordarea unor teme științifice diversificate, nelimitarea demonstrațiilor tehnice vin în întîmpinarea omului avid de cunoaștere, de educare și autoeducare; — că slova tipărită în tomuri este accesibilă fără efor PUNCTE DE REPER Turi materiale; — și că societatea, prin structura sa, are un interes major in înlesnirea unui raport facilitat dintre cititor și carte. Evident, efervescența editorială dă prioritate creației artistice: mijloc de înnobilare, mijloc de educație morală, civică și estetică, instrument emoțional de influențare a caracterelor și idealurilor de viață. Această efervescență o putem constata pe viu și la Cluj, unde își desfășoară activitatea două redacții editoriale, care, in perspectiva apropiată, se vor transforma un editură de sine stătătoare. Un catalog al editurilor clujene — imaginar, pentru că nu există unul tipărit — ar cuprinde o listă impresionantă de autori și titluri publicate în 1969. Citez din memorie: Teohar Mihadaș („Tărîmul izvoarelor“ și „Reminiscențe“), Ion Rahoveanu („Zodie milenară“ și „Lacrimi pe spadă“), Eugenia Adam Roșea („Sonete“), Dan Rebreanu („Dacă vrei să fii bărbat“), Ion Șeitan („Micul lustragiu“), Ion Cocora („Psalimpsest“), Nicolae Prelipceanu, Doina Cetea, Romulus Guga, Virgil Nistor, Constantin Cubleșan, Teodor Crișan, Doina Iordănescu, Ștefan Bitan ș.m.a., care nu-mi vin în minte. Drept este că la Cluj activează peste 100 de membri ai Uniunii Scriitorilor și că însăși viața a impus un ritm mai intens de apariții editoriale. In același timp, insă, organele locale de partid și de stat, sprijină și încurajează creația scriitorilor români și maghiari, se interesează îndeaproape de proble mon ARCAȘ (Continuare I« pag. a lll a) Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit delegația Partidului Comunist din Australia Joi ,după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarășul Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. au primit delegația Partidului Comunist din Australia, alcătuită din tovarășii Laurie Aarons, secretar național al partidului, și Bernie Taft, membru al Comitetuluixecutiv Național al Partidului, care, la invitația C.C. al P.C.R., face o vizită în țara noastră. Au participat tovarășii Ghizela Vass și Vasile Vlad, șefi de secvie la C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii a avut loc un schimb reciproc de vederi asupra activității desfășurate de cele două partide. Au fost discutate, de asemenea, probleme actuale ale situației internaționale și ale mișcării comuniste și muncitorești, exprimîndu-se hotărîrea celor două partide de a dezvolta relațiile de prietenie dintre ele, și de a milita pentru întărirea unității mișcării comuniste internaționale. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Evocări din lupta poporului român In cadrul manifestărilor cultural-artistice „România socialistă la a 25-a aniversare“ închinate zilei de 23 August, azi, vineri, 16 mai, ora 19, va avea loc la Casa municipală de cultură Cluj (Palatul culturii), în sala din Piața Libertății nr. 24 Simpozionul „Evocări din lupta poporului român pentru instaurarea orînduirii democrat-populare“. Vor vorbi: prof. univ. Mihail Dan și lector univ. loan Leicu. Simpozionul va fi urmat de un spectacol prezentat de formația de muzică și dansuri populare a Casei municipale de cultură Cluj. FESTIVALUL DE MUZICĂ UȘOARA O SEARĂ PLĂCUTĂ Spre deosebire stridentă, aș spune, de primul act, consumat în întîia zi a festivalului în felul în care îl caracterizam ieri, a doua seară a constituit o revelație plăcută estetic și antrenantă. Festivalul face impresia că s-a maturizat, și-a conturat o personalitate care a început să impună. Și anume, din ce se alcătuiește această creștere? In primul rînd se cuvine sublinierea următoare: orchestrele și-au subordonat interpretarea soliștilor, ajutîndu-i să iasă ei în evidență, pentru a-și rezerva întregul potențial în numerele ce le sunt acordate prin regulamentul concursului. Aplauzele s-au ... oprit mai mult asupra orchestrei clubului Victoria. Aceasta este, bineînțeles, nota publicului. Parcă și soliștii care au evoluat în această a doua seară a festivalului au fost mai buni. Mențiune specială (din nou respectăm părerea publicului spectator) o acordăm studentului Ionel Bud, un fel de trubadur, cu chitara după gît și cu o voce foarte, foarte plăcută. In orice caz, e sigur că Ionel Bud nu a plăcut numai pentru că și-a ales după alte criterii repertoriul. .. Și, fiindcă sîntem la capitolul originalitate, trebuie să subliniem și compoziția proprie a lui Romeo Capus, șeful orchestrei clubului Victoria. O notă în plus de atractivitate a fost conferită serii de cele trei numere de balet interpretate de echipa Casei municipale de cultură (Palatul culturii). Prezent în afară de concurs, baletul s-a bucurat de un binemeritat succes. In ansamblu, deci, a doua seară a festivalului de muzică ușoară s-a distanțat net de cea inaugurală. Concursul se încheie astăzi, odată cu evoluția cunoscuților artiști, orchestră și interpreți, de, la Casa de cultură a studenților. C. V. Se apropie examenele. Fotografia: KONCZ Francisc Excursie la Alba lulia Duminică, 11 mai, un grup numeros, alcătuit din elevii claselor I—IV ale Școlii generale din comuna Iclod, a făcut o frumoasă excursie cu autocarele O.N.T. la Alba Iulia. Elevii au vizitat monumentul și celula lui Horea, muzeul, istoric și cel al Unirii, catedrala, și în general orașul. Frumoasa și instructiva excursie a fost completată de o oprire la mormîntul lui Mihai Viteazul. Grupul micilor excursioniști a fost însoțit de învățătoarele Elena Arancutean, Leontina Gadaru, Rozalia Chifor și Elisabeta Fărcaș. I îi scuiie cu acad. CONSTANTIN DAICOVICIU despre: O FOARTE RECENTĂ DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ Prodigioasa activitate a Muzeului de istorie și arheologie din Cluj, aduce mereu în actualitatea cercetărilor științifice informații prețioase asupra unor perioade de mare interes pentru istoria neamului nostru. O foarte recentă descoperire din apropierea comunei Apahida ne-a prilejuit o interesantă convorbire cu acad. Constantin DAICOVICIU, directorul Muzeului de istorie și arheologie din Cluj. — Care este „istoria“ acestei descoperiri? — La sfîrșitul lunii februarie din acest an, cu ocazia lucrărilor necesitate de plantarea unor stîlpi de înaltă tensiune în apropierea comunei Apahida, muncitorii au descoperit mai multe obiecte de aur, podoabe, îmbrăcăminte, presupuse ca făcînd parte dintr-un mormînt princiar al unei căpetenii germane, din șirul populațiilor migratoare. De la prima vedere s-a constatat că acest tezaur are mari asemănări, chiar identități, cu alte două tezaure descoperite în această zonă. Descoperirea muncitorilor a îndemnat direcția Muzeului de istorie și arheologie din Cluj de a întreprinde săpături de verificare și cercetare mai intensă, săpături care au început luni, 12 mai. Lucrările de la Apahida au fost încredințate profesorului Kurt Horedt, cercetătorului principal Dumitru Protase și muzeografului Ștefan Matei. Cercetările întreprinse după un plan bine stabilit, au și dat roade. Miercuri, în același loc, au fost găsite o mare cantitate de obiecte de aceeași natură — catarame, coliere, inele, discuri de aur —, piese ornamentale, un vîrf de sabie, un vas de sticlă, însumînd, după cum se pare, cea mai mare parte a tezaurului, îngropat în acel loc. Cercetările programate de muzeu nu urmăresc numai Recuperarea unor noi obiecte, ci tind să stabilească dacă acest tezaur face parte într-adevăr dintr-un mormînt sau este pur și simplu un tezaur ascuns. Cercetările efectuate momentan vor infirma sau confirma presupunerile. — Ce importanță istorică prezintă descoperirea de la Apahida? — In ce privește importanța istorică a acestei descoperiri, putem spune că întregul tezaur datează din secolul al V-lea și, după cum mai nou susține profesorul Kurt Horedt, el nu ar aparține gepizilor, cum se credea pînă acum, ci ostrogoților, seminție germană, supusă de către huni și care, după cit se pare, aveau drept teritoriu de stăpînire aceste părți ale Transilvaniei. Pe măsură ce activitatea de cercetare progresează în această direcție, în sensul aducerii unor noi elemente de interes istoric, vă vom informa cu promptitudine. Emilia CRIȘAN SIMPOZION COMEMORATIV „STEPHAN LUDWIG DOTH împlinirea a 120 de ani de la moartea tragică a eruditului iluminist, omul care a combătut asuprirea națională din orice parte ar fi venit, a militat pentru înfrățirea poporului român cu naționalitățile conlocuitoare din Transilvania, și a afirmat cu un curaj și o claritate unică convingerea sa în drepturile poporului român, Stephan Ludwig Roth, a prilejuit, ieri după-amiază, la Biblioteca universitară, o prestigioasă manifestare științifică comemorativă. La simpozionul comemorativ, organizat sub auspiciile Facultății de istorie-filozofie, în colaborare cu Institutul de istorie al Academiei Republicii Socialiste România, filiala Cluj, au luat parte tovarășii Roman Morar, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., acad. Constantin Daicoviciu, prof. univ. Virgil Vătășianu, prof. univ. Victor Cheresteșiu, prof. univ. Kurt Horedt, conf. univ. Aurel Negucioiu, prorector al Universității, cadre didactice universitare, cercetători științifici, studenți. De asemenea, manifestarea a fost onorată de prezența profesorului Otto Folberth de la Universitatea din Salzburg, Austria, distins istoric, grație căruia opera completă a lui Stephan Ludwig Roth a văzut lumina tiparului. Cuvîntul de deschidere, rostit de conf. univ. Camil Mureșan, decanul Facultății de istorie-filozofie, a reliefat puternica personalitate a lui Stephan Ludwig Roth, faptul că el a fost pentru condițiile primei jumătăți a veacului trecut, unul din oamenii cei mai învățați și unul din luptătorii pentru progres social, politic și cultural de cea mai aleasă factură, gînditorul cu vederi înaintate, animat de idealuri democratice, care a crezut în viitorul mai bun al pariei sale. (Continuare în pagina a IlI-a) CARACTERE PICHERUL SEMIDA, CANTONIERII BA... După cum ne scrie tovarășul căpitan de miliție Teodor Tudor, zilele trecute, pe drumul județean nr. 108 Cluj — Zalău trebuiau executate marcajele orizontale, în vederea bunei desfășurări a circulației. Ziua și ora începerii acțiunii erau precis cunoscute de pichorul și de cantonierii care răspund de acest drum. Cu toate acestea, la fața locului s-a prezentat numai pichorul Gavrilă Nemeș. Subalternii lui, cantonierii loan Cosma, loan Moldovan și loan Rogozan — toți trei din Topa — nu se zăreau nicăieri. Se făcuse ora 12 și ei nu apăruseră pe traseu, dar pichotul nu prea dădea importanță acestui fapt. Absenții au fost căutați la domiciliu pentru a fi invitați să se prezinte la serviciu. Culmea, acasă n-a fost găsit decât unul, ceilalți doi figurină ca plecați, după ce în prealabil lăsaseră vorbă că sînt la datorie. Ce fel de datorie ar fi împlinind ei dacă în ziua respectivă nici nu s-a întîlnit cu locul de muncă? La această întrebare ar trebui să răspundă, în primul rînd, pichorul care, fiind, se pare, „om bun la suflet“ și nepăsător față de interesul public, ii lasă să-și facă de cap. Faptul că toți trei cantonierii chiulesc de la serviciu (suntem siguri că n-au absentat niciodată de la ridicarea salariului!) se oglindește in slaba întreținere a drumului și în nerespectarea instrucțiunilor privind trasarea marcajelor. De aici, greutăți în circulație și chiar surse de accidente. Există totuși un for care este in drept și trebuie urgent să-i tragă la răspundere și pe pichor și pe cantonieri. Pe toți patru. Dar să nu se intimple ca în zicală: „Cei patru evangheliști sunt trei, Luca și Matei"! somviu SÂNDULESCU .1 1/ note de călătorie Parisul mari și gloriilor mici (II) de prof. univ. Iuliu BARBAT ,Planet : sur les grands Boulevards“, plimbările alene prin Paris sunt o plăcere gustată discret, pe fondul filozofic al unui sentiment de libertate. Să descoperi Parisul în lucrurile mici, în scenetele inedite ale vieții cotidiene și să întrevezi semnificația lor la un înalt nivel! Pe această cale am investigat farmecul orașului luminilor. Intr-o metropolă în care omul, pietonul, cetățeanul de baștină pare să fie copleșit de imensitatea orașului, un prizonier între ziduri și ziduri, de care se lovește cu ecou zgomotul tot mai solicitant al străzii, parizienii au găsit mijloace de salvgardare, de supraviețuire, de urîanizare. Am admirat ușurința cu care știu să se izoleze, să facă abstracție de lumea din jur. Pe vizitatorul venit pentru prima oară la Paris îl surprinde de la primii pași îndrăgostiții, chiar pe cel mai mare bulevard, și care cultivă iubirea ca membrii unei secte a lui Venus. Tinerii îndrăgostiți se simt tot atît de izolați, de singuri ca și sub castanii din Bois de Boulogne. Există însă în atitudinea lor un bun simț, o sinceritate care înlătură orice trivialitate și care încîntă spectatorul. Pe Sena, pescarii par tot atît de atenți, de nemișcați ca pe un părău de munte. Pe unul din bulevarde am asistat la o scenetă caracteristică pentru strada pariziană. Trei cîntăreți vindeau plăci de patefon într-un mod original: fiecare melodie era cîntată de unul din ei, acompaniat la ghitară și acordeon. In strada în care zeul modern — mașina — amenința, asalta, alunga orice li (Continuare în pag. a IV-a) Pictori In Montmartr#