Făclia, aprilie-iunie 1969 (Anul 23, nr. 6968-7044)

1969-05-16 / 7006. szám

Proletari din toate țările, uniți-vă­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV­­ Nr. 7006 Vineri 16 mai 1969 4 pagini 30 bani RASPUNDE COOPERAȚIA­­ MEȘTEȘUGĂREASCĂ CER­T­OR POPULAȚIEI? Este un lucru unanim recu­noscut: în județul Cluj, coo­perația meșteșugărească satis­face din ce în ce mai bine ce­rințele populației. Rețeaua e­­x­stentă și multilaterala spe­cializare a lucrătorilor au de­venit indispensabile pentru locuitorii municipiilor și ora­șelor noastre. Aprecierea de mai sus o susținem prin cî­­teva comparații statistice. In ultimii doi ani (1967—1968) su­mele încasate de la populație pentru serviciile prestate de cooperativele meșteșugărești de la 88 milioane lei au cres­cut la 106,3 milioane lei. Cal­culat pe un locuitor urban, în perioada amintită, încasările au sporit de la 299 lei la 351 lei. Desigur, astfel de salturi nu s-ar fi putut înfăptui numai pe baza creșterii nivelului ge­neral de trai al populației, de­și acest factor este important. Se constată din partea coope­ratorilor o străduință de lărgi­re a rețelei de servire în toate localitățile urbane (mai timid în cele rurale, aparținătoare municipiilor), de diversificare a formelor de servire și, în mod deosebit, de îmbunătățire a calității lucrărilor, cîștigînd prin aceasta încrederea popu­lației. Recurgem din nou la date statistice: în anul 1968, în ju­dețul Cluj au fost înființate 16 secții și 32 de activități noi. Este apreciată de cetățeni ini­țiativa cooperației de a con­fecționa huse pentru autotu­risme, de a acorda meditații celor care doresc să învețe steno-dactilografia, de a repara cărucioare pentru copii, de a executa garduri și porți, de a confecționa și repara articole de piele, mănuși, articole de marochinărie etc. Dacă mai luăm în conside­rare faptul că în anul 1988 pla­nul încasărilor de la populație pentru lucrări la comandă și prestații de servicii a fost în­deplinit în proporție de 102,9 la sută, înregistrîndu-se un spor de 10,1 la sută față de a­­nul 1967 pe graficul activității și preocupării cooperativelor din județul Cluj în frunte cu Uniunea județeană a coopera­ A. VARGA (Continuare în pag. a lll-a) I I IIN ACEST NUMĂR: I­ I • CRONICA TURDEA­­NA I • Igiena cotidiană — 1 ■ CURELE BALNEA­­­­RE ȘI SĂNĂTATEA­­ 1 # Carnet teatral — 1 TURNEELE 1 • COTIDIENE I • ACTUALITATEA II­ I­­­TERNATIONALA 1 I__________________I UN TURNEU ÎNCHEIAT CU SUCCES Zeri dimineață, Filarmo­nica de Stat din Cluj s-a reîntors din turneul între­prins în Cehoslovacia și Ungaria, turneu încheiat cu un deosebit succes. După Brno, orchestra filarmonicii a concertat în orașele ce­hoslovace Trnava și Nové­ Zamki. In drum spre țară, marți seara, orchestra fi­larmonicii clujene — sub conducerea dirijorului Eric Bergel, avînd ca solist pe violonistul Ștefan Ruha, ar­tist emerit — a concertat în sala Academiei de muzică din Budapesta. Concertul extraordinar prezentat de Filarmonica din Cluj a cu­prins lucrările: Concertul pentru orchestră de coarde, de Paul Constantinescu, Concertul pentru vioară și orchestră de Beethoven și Simfonia II-a de Brahms. Concertul s-a bucurat de un strălucit succes, fiind o expresie a înaltului nivel al artei interpretative româ­nești. Vom reveni cu amănunte despre turneul întreprins de Filarmonica din Cluj, în Cehoslovacia și Ungaria, în lumea cărții se pâtrunde și în grup Lumea modernă acceptă cea mai comună — poate și mai comodă — idee care exprimă încrederea aproape nelimitată a oamenilor în puterea inco­mensurabilă a cărții. Pe cit de generoasă, ideea este și optimistă și are la bază cer­titudini verificate în pregă­tirea multilaterală a tinerelor generații, pe băncile școlilor, în formarea culturii genera­le, științifice, tehnice sau de strictă specialitate a omului din secolul XX. Nu este, așa­dar, surprinzător pentru ni­meni că societatea socialistă pune pe prim plan al cultu­rii cartea, circulația ei, can­titatea, valoarea. Miile de titluri publicate de editurile românești, prețul scăzut al cărții, tirajele impresionante, afluența spre librării și biblio­teci demonstrează: — că hrana spirituală cea mai căutată este cartea. Bo­găția aparițiilor beletristice (valoarea poeziei și prozei noastre actuale se impune, in­discutabil), abordarea unor te­m­e științifice diversificate, ne­­limitarea demonstrațiilor teh­nice vin în întîmpinarea o­­mului avid de cunoaștere, de educare și autoeducare; — că slova tipărită în to­muri este accesibilă fără efor­ PUNCTE DE REPER­ Turi materiale; — și că societatea, prin structura sa, are un interes major in înlesnirea unui ra­port facilitat dintre cititor și carte. Evident, efervescența e­­ditorială dă prioritate creației artistice: mijloc de înnobila­re, mijloc de educație mora­lă, civică și estetică, instru­ment emoțional de influențare a caracterelor și idealurilor de viață. Această efervescen­ță o putem constata pe viu și la Cluj, unde își desfășoa­ră activitatea două redacții e­­ditoriale, care, in perspectiva apropiată, se vor transforma un editură de sine stătătoare. Un catalog al editurilor clu­jene — imaginar, pentru că nu există unul tipărit — ar cuprinde o listă impresionan­tă de autori și titluri publi­cate în 1969. Citez din me­morie: Teohar Mihadaș („Tă­­rîmul izvoarelor“ și „Remi­niscențe“), Ion Rahoveanu („Zodie milenară“ și „Lacrimi pe spadă“), Eugenia Adam Roșea („Sonete“), Dan Rebrea­­nu („Dacă vrei să fii băr­bat“), Ion Șeitan („Micul lu­stragiu“), Ion Cocor­a („Psa­­limpsest“), Nicolae Prelipcea­­nu, Doina Cetea, Romulus Gu­­ga, Virgil Nistor, Constantin Cubleșan, Teodor Crișan, Doina Iordănescu, Ștefan Bi­­tan ș.m.a., care nu-mi vin în minte. Drept este că la Cluj activează peste 100 de membri ai Uniunii Scriitorilor și că însăși viața a impus un ritm mai intens de apariții editoriale. In același timp, in­să, organele locale de partid și de stat, sprijină și încu­rajează creația scriitorilor ro­mâni și maghiari, se intere­sează îndeaproape de proble­­ mon ARCAȘ (Continuare I« pag. a lll­ a) Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit delegația Partidului Comunist din Australia Joi ,după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarășul Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R. au primit delegația Partidului Comunist din Aus­tralia, alcătuită din tovarășii Laurie Aarons, secretar națio­nal al partidului, și Bernie Taft, membru al Comitetului­xecutiv Național al Partidu­lui, care, la invitația C.C. al P.C.R., face o vizită în țara noastră. Au participat tovarășii Ghi­­zela Vass și Vasile Vlad, șefi de secvie la C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii a a­­vut loc un schimb reciproc de vederi asupra activității des­fășurate de cele două partide. Au fost discutate, de aseme­nea, probleme actuale ale si­tuației internaționale și ale mișcării comuniste și munci­torești, exprimîndu-se hotărî­­rea celor două partide de a dezvolta relațiile de prietenie dintre ele, și de a milita pen­tru întărirea unității mișcării comuniste internaționale. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovără­șească. Evocări din lupta poporului român In cadrul manifestărilor cultural-artistice „România so­cialistă la a 25-a aniversare“ închinate zilei de 23 August, azi, vineri, 16 mai, ora 19, va avea loc la Casa municipală de cultură Cluj (Palatul cul­turii), în sala din Piața Liber­tății nr. 24 Simpozionul „Evo­cări din lupta poporului ro­mân pentru instaurarea orîn­­duirii democrat-populare“. Vor vorbi: prof. univ. Mihail Dan și lector univ. loan Leicu. Simpozionul va fi urmat de un spectacol prezentat de for­­mația de muzică și dansuri populare a Casei municipale de cultură Cluj. FESTIVALUL DE MUZICĂ UȘOARA O SEARĂ PLĂCUTĂ Spre deosebire stridentă, aș spune, de primul act, con­sumat în întîia zi a festiva­lului în felul în care îl carac­terizam ieri, a doua seară a constituit o revelație plăcută estetic și antrenantă. Festiva­lul face impresia că s-a ma­turizat, și-a conturat o perso­nalitate care a început să im­pună. Și anume, din ce se al­cătuiește această creștere? In primul rînd se cuvine subli­nierea următoare: orchestrele și-au subordonat interpreta­rea soliștilor, ajutîndu-i să iasă ei în evidență, pentru a-și rezerva întregul potențial în numerele ce le sunt acor­date prin regulamentul con­cursului. Aplauzele s-au ... oprit mai mult asupra orches­trei clubului Victoria. Aceasta este, bineînțeles, nota publicu­lui. Parcă și soliștii care au evoluat în această a doua seară a festivalului au fost mai buni. Mențiune specială (din nou respectăm părerea publicului spectator) o acor­dăm studentului Ionel Bud, un fel de trubadur, cu chitara după gît și cu o voce foarte, foarte plăcută. In orice caz, e sigur că Ionel Bud nu a plă­cut numai pentru că și-a ales după alte criterii repertoriul. .. Și, fiindcă sîntem la capito­lul originalitate, trebuie să subliniem și compoziția pro­prie a lui Romeo Capus, șeful orchestrei clubului Victoria. O notă în plus de atractivi­­tate a fost conferită serii de cele trei numere de balet in­terpretate de echipa Casei mu­nicipale de cultură (Palatul culturii). Prezent în afară de concurs, baletul s-a bucurat de un binemeritat succes. In ansamblu, deci, a doua seară a festivalului de muzică ușoa­ră s-a distanțat net de cea inaugurală. Concursul se încheie astăzi, odată cu evoluția cunoscuților artiști, orchestră și interpreți, de, la Casa de cultură a stu­denților. C. V. Se apropie examenele. Fotografia: KONCZ Francisc Excursie la Alba lulia Duminică, 11 mai, un grup numeros, alcătuit din elevii claselor I—IV ale Școlii generale din comuna Iclod, a făcut o frumoasă excursie cu au­tocarele O.N.T. la Alba Iulia. Elevii au vizitat monumentul și celula lui Horea, muzeul, istoric și cel al Unirii, catedrala, și în general orașul. Frumoasa și instructiva excursie a fost comple­tată de o oprire la mor­­mîntul lui Mihai Vitea­zul. Grupul micilor excursioniști a fost în­soțit de învățătoarele Elena Arancutean, Leon­tina Gadaru, Rozalia Chifor și Elisabeta Făr­­caș. I îi scuiie cu acad. CONSTANTIN DAICOVICIU despre: O FOARTE RECENTĂ DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ Prodigioasa activitate a Muzeului de istorie și arheologie din­ Cluj, aduce mereu în actualitatea cercetărilor știin­țifice informații prețioase asupra unor perioade de mare interes pentru istoria neamului nostru. O foarte recentă descoperire din apropierea comunei Apahida ne-a prile­juit o interesantă convorbire cu acad. Constantin DAI­COVICIU, directorul Muzeului de istorie și arheologie din Cluj. — Care este „istoria“ acestei descoperiri? — La sfîrșitul lunii februarie din acest an, cu ocazia lu­crărilor necesitate de plantarea unor stîlpi de înaltă ten­siune în apropierea comunei Apahida, muncitorii au des­coperit mai multe obiecte de aur, podoabe, îmbrăcăminte, presupuse ca făcînd parte dintr-un mormînt­ princiar al unei căpetenii germane, din șirul populațiilor migratoare. De la prima vedere s-a constatat că acest tezaur are mari asemănări, chiar identități, cu alte două tezaure desco­perite în această zonă. Descoperirea muncitorilor a îndem­nat direcția Muzeului de istorie și arheologie din Cluj de a întreprinde săpături de verificare și cercetare mai intensă, săpături care au început luni, 12 mai. Lucrările de la Apahida au fost încredințate profesorului Kurt Horedt, cercetătorului principal Dumitru Protase și muzeo­grafului Ștefan Matei. Cercetările întreprinse după un plan bine stabilit, au și dat roade. Miercuri, în același loc, au fost găsite o mare cantitate de obiecte de aceeași natură — catarame, coliere, inele, discuri de aur —, piese ornamentale, un vîrf de sabie, un vas de sticlă, însu­­­mînd, după cum se pare, cea mai mare parte a tezaurului, îngropat în acel loc. Cercetările programate de muzeu nu urmăresc numai Recuperarea unor­­ noi obiecte, ci tind să stabilească dacă acest tezaur face parte într-adevăr dintr-un mormînt sau este pur și simplu un tezaur ascuns. Cercetările efectuate momentan vor infirma sau confirma presupunerile. — Ce importanță istorică prezintă descoperirea de la Apahida? — In ce privește importanța istorică a acestei descope­riri, putem spune că întregul tezaur datează din secolul al V-lea și, după cum mai nou susține profesorul Kurt Ho­redt, el nu ar aparține gepizilor, cum se credea pînă acum, ci ostrogoților, seminție germană, supusă de către huni și care, după cit se pare, aveau drept teritoriu de stăpînire aceste părți ale Transilvaniei. Pe măsură ce activitatea de cercetare progresează în această direcție, în sensul adu­cerii unor noi elemente de interes istoric, vă vom informa cu promptitudine. Emilia CRIȘAN SIMPOZION COMEMORATIV „STEPHAN LUDWIG DOTH împlinirea a 120 de ani de la moartea tragică a eruditului iluminist, omul care a combătut asuprirea națională din orice parte ar fi venit, a militat pentru înfră­țirea poporului ro­mân cu naționalități­le conlocuitoare din Transilvania, și a afirmat cu un curaj și o claritate unică convingerea sa în drepturile poporului român, Stephan Lud­wig Roth, a prilejuit, ieri după-amiază, la Biblioteca universita­ră, o prestigioasă ma­nifestare științifică comemorativă. La simpozionul co­memorativ, organizat sub auspiciile Facul­tății de istorie-filozo­­fie, în colaborare cu Institutul de istorie al Academiei Republi­cii Socialiste Româ­nia, filiala Cluj, au luat parte tovarășii Roman Morar, secre­tar al Comitetului ju­dețean Cluj al P.C.R., acad. Constantin Dai­­coviciu, prof. univ. Virgil Vătășianu, prof. univ. Victor Cheresteșiu, prof. u­­niv. Kurt Horedt, conf. univ. Aurel Ne­gucioiu, prorector al Universității, cadre didactice universita­re, cercetători știin­țifici, studenți. De asemenea, manifesta­rea a fost­ onorată de prezența profesoru­lui Otto Folberth de la Universitatea din­ Salzburg, Austria, distins istoric, grație căruia opera comple­tă a lui Stephan Lud­wig Roth a văzut lu­mina tiparului. Cuvîntul de deschi­dere, rostit de conf. univ. Camil Mure­­șan, decanul Facul­tății de istorie-filozo­­fie, a reliefat puter­nica personalitate a lui Stephan Ludwig Roth, faptul că el a fost pentru condițiile primei jumătăți a veacului trecut, unul din oamenii cei mai învățați și unul din luptătorii pentru pro­gres social, politic și cultural de cea mai a­­leasă factură, gîndito­­rul cu vederi înain­tate, animat de idea­luri democratice, ca­re a crezut în viito­rul mai bun al pa­riei sale. (Continuare în pagina a IlI-a) CARACTERE PICHERUL SEMI­DA, CANTONIERII BA... După cum ne scrie tovarășul căpitan de miliție Teodor Tudor, zilele trecute, pe drumul județean nr. 108 Cluj — Zalău trebuiau executate marcajele orizontale, în vederea bunei desfășurări a circulației. Ziua și ora începerii acțiu­nii erau precis cunoscute de pichorul și de cantonierii care răspund de acest drum. Cu toate acestea, la fața lo­cului s-a prezentat numai pichorul Gavrilă Nemeș. Sub­alternii lui, cantonierii loan Cosma, loan Moldovan și loan Rogozan — toți trei din Topa — nu se zăreau nică­ieri. Se făcuse ora 12 și ei nu apăruseră pe traseu, dar pichotul nu prea dădea importanță acestui fapt. Absenții au fost căutați la domiciliu pentru a fi invitați să­ se pre­zinte la serviciu. Culmea, acasă n-a fost găsit decât unul, ceilalți doi figurină ca plecați, după ce în prealabil lăsa­seră vorbă că sînt la datorie. Ce fel de datorie ar fi îm­plinind ei dacă în ziua respectivă nici nu s-a întîlnit cu locul de muncă? La această întrebare ar trebui să răspun­dă, în primul rînd, pichorul care, fiind, se pare, „om bun la suflet“ și nepăsător față de interesul public, ii lasă să-și facă de cap. Faptul că toți trei cantonierii chiulesc de la serviciu (suntem­ siguri că n-au absentat niciodată de la ridicarea salariului!) se oglindește in slaba întreținere a drumului și în nerespectarea instrucțiunilor privind trasarea marca­jelor. De aici, greutăți în circulație și chiar surse de acci­dente. Există totuși un for care este in drept și trebuie urgent să-i tragă la răspundere și pe pichor și pe canto­nieri. Pe toți patru. Dar să nu se intimple ca în zicală: „Cei patru evangheliști sunt trei, Luca și Matei"! somviu SÂN­DULESCU .1 1/ note de călătorie Parisul mari și gloriilor mici (II) de prof. univ. Iuliu BARBAT ,Planet : sur les grands Boulevards“, plim­bările alene prin Paris sunt o plăcere gustată discret, pe fondul filozofic al unui sentiment de libertate. Să descoperi Parisul în lucru­rile mici, în scenetele inedite ale vieții co­tidiene și să întrevezi semnificația lor la un înalt nivel! Pe această cale am investigat farmecul orașului luminilor. Intr-o metro­polă în care omul, pietonul, cetățeanul de baștină pare să fie copleșit de imensitatea orașului, un prizonier între ziduri și ziduri, de care se lovește cu ecou zgomotul tot mai solicitant al străzii, parizienii au găsit mij­loace de salvgardare, de supraviețuire, de urîanizare. Am admirat ușurința cu care știu să se izoleze, să facă abstracție de lu­mea din jur. Pe vizitatorul venit pentru pri­ma oară la Paris îl surprinde de la primii pași îndrăgostiții, chiar pe cel mai mare bu­levard, și care cultivă iubirea ca membrii unei secte a lui Venus. Tinerii îndrăgostiți se simt tot atît de izolați, de singuri ca și sub castanii din Bois­ de Boulogne. Există însă în atitudinea lor un bun simț, o sinceritate care înlătură orice trivialitate și care încîntă spectatorul. Pe Sena, pescarii par tot atît de atenți, de nemișcați ca pe un părău de munte. Pe unul din bulevarde am asistat la o sce­netă caracteristică pentru strada pariziană. Trei cîntăreți vindeau plăci de patefon în­­tr-un mod original: fiecare melodie era cîn­­tată de unul din ei, acompaniat la ghitară și acordeon. In strada în care zeul modern — mașina — amenința, asalta, alunga orice li­ (Continuare în pag. a IV-a) Pictori In Montmartr#

Next