Făclia, iulie-septembrie 1969 (Anul 23, nr. 7045-7123)
1969-07-01 / 7045. szám
PAGINA 2 FĂCUT Sărbătorirea Zilei învățătorului (Urmare din pag. l-a) și conștiinței. In pragul unor evenimente cu largi rezonanțe în viața societății, Congresul al X-lea al P.C.R. și un sfert de veac de la Eliberarea țării, sunteți chemați să sporiți prin noi realizări adevărul cărților și al cuvîntului rostit de la catedră, pentru ca școala noastră să adauge noi și noi pagini la istoria vie a edificării socialiste a patriei. In cuvîntul său, Garofița Pavel, vicepreședintă a Consiliului popular municipal, a abordat principalele aspecte ale dezvoltării învățămîntului în municipiul Cluj, în contextul dezvoltării acestuia pe plan național. Arătînd că recentele documente de partid concretizează măsurile de dezvoltare și perfecționare a sistemului de învățămînt, vorbitoarea s-a ocupat pe larg de principalele sarcini ce revin dascălilor în procesul de educare și înarmare cu cunoștințe a tinerei generații. Să muncim în așa fel ca în fiecare an Ziua învățătorului să ne găsească cu succese din ce în ce mai mari în pregătirea profesională și politică a elevilor și studenților, convinși fiind că în felul acesta ne facem datoria față de partid și popor, față de nobila misiune încredințată. Cuvinte calde și emoționante de felicitare și urări de noi succese au mai fost adresate de la tribuna sărbătorii de acad. Constantin Daicoviciu, prof. univ. dr. Ștefan Pascu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“, prof. univ. dr. Octavian Fodor, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, rectorul Institutului de medicină și farmacie, prof. Aurel Bulzan, directorul Institutului de perfecționare a cadrelor didactice, învățătoarea Ambruș Maria de la Liceul nr. 7 Cluj, și prof. Aurel Negru, directorul Liceului nr. 10 Cluj. Tot în cadrul sărbătorii de ieri, au fost anunțate numeroasele distincții cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, titluri de profesori și învățători evidențiați, titluri de om de știință emerit și profesor emerit cu care au fost distinse cadre didactice din învățămîntul mediu și universitar. La încheierea festivităților, elevii Liceului de muzică din Cluj au închinat dascălilor, tuturor oamenilor de la catedră, un frumos program artistic. O festivitate, prilejuită de sărbătorirea Zilei învățătorului a avut loc și la Liceul nr. 7 din Cluj. Au participat cadre didactice din comunele din jurul Clujului, educatoare, învățători, profesori, directori de școli. Au participat, de asemenea, tovarășii Ioan Beu, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Victor Kovács, inspector șef la Inspectoratul școlar județean, Margareta Tămaș din partea Comitetului județean U.T.C. După ce tovarășul Alexandru Popa, inspector la Inspectoratul școlar județean, a rostit cuvîntul de deschidere, tovarășul Ioan Beu a salutat cadrele didactice în numele Comitetului județean de partid și al Consiliului popular județean. Partidul și statul nostru, a spus vorbitorul, întregul popor, dau o înaltă prețuire muncii nobile, pline de abnegație, pe care o depun educatoarele, învățătorii și profesorii școlilor din întreaga țară. Și e firesc, pentru că ei sunt aceia care modelează mintea și sufletul noii generații, sunt aceia care aduc o contribuție esențială la culturalizarea poporului. Perspectivele luminoase care stau în fața școlii constituie o expresie a grijii pe care partidul și statul o acordă formării noii generații, dau noi dimensiuni realizării sarcinilor stabilite de directivele plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea învățămîntului. Cu satisfacția bilanțului de succese înregistrate în acest an școlar, de cadrele didactice, a spus în încheiere vorbitorul, adresăm, cu ocazia Zilei învățătorului, cele mai calde urări de noi și frumoase realizări în muncă și viața personală. A luat apoi cuvintul tov. Victor Kovács, care a prezentat o succintă informare despre succesele obținute de cadrele didactice și elevii din județ în anul școlar care a trecut, amintind și sarcinile care stau în fața școlii pe viitor. A fost remarcat faptul că la examenul de bacalaureat s-au obțiut rezultate frumoase, ceea ce aduce numai cinste cadrelor didactice din licee, că "întregul corp profesoral și-a dat interesul pentru stimularea, pe diferite căi, a elevilor cu scopul obținerii unor rezultate frumoase la învățătură, ,că profilul viitorilor constructori ai socialismului se îmbogățește cu fiecare an care trece. In continuare, au luat cuvîntul o serie de cadre didactice, printre care Ioan Chiorean, directorul Școlii generale din Apahida, profesorul Toth Alexandru din Baciu, profesoara Ortansa Sida, din Feleac și alții, care au prezentat un scurt bilanț al muncii depuse în anul școlar trecut, s-au referit la sarcinile mari ce stau în viitor în fața cadrelor didactice și a elevilor. Ei au mulțumit, totodată, partidului și statului, întregului popor, pentru înalta prețuire ce le este acordată, arătînd că educatoarele, învățătorii și profesorii nu-și vor precupeți nici de acum înainte eforturile pentru instruirea și educarea noilor generații, pentru ridicarea spirituală a întregului nostru popor. LA TURDA Ieri, 30 iunie a.c., la Teatrul de Stat din Turda a avut loc adunarea festivă organizată cu prilejul Zilei învățătorului. La adunare au participat tovarășii Soos Manea Carol, secretar al Comitetului județean de partid Cluj al P.C.R., Ion Vedeanu, primsecretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului. De asemenea, au participat cadre didactice din municipiul Turda și comunele aparținătoare. In cadrul adunării festive, tovarășul prof. Iepure Pamfil, inspector municipal cu probleme de învățămînt, a prezentat un raport despre succesele obținute de școlile turdene. Tovarășii prof. Claudia Mocanu, locțiitoarea secretarului Comitetului municipal U.T.C., prof. Iulian Mureșan, președintele Consiliului municipal al pionierilor, prof. Adamosi Gavril, Ionescu Constantin, învățător emerit, și alții, care au luat cuvîntul, au vorbit despre succesele obținute în școlile unde își desfășoară activitatea, despre condițiile materiale asigurate pentru desfășurarea unui învățămînt corespunzător cerințelor moderne și despre alte dovezi ce atestă grija partidului și statului nostru pentru pregătirea noii generații. ★ Asemenea festivități, prilejuite de Ziua învățătorului, au avut loc și în alte orașe sau comune ale județului. La ele au participat tovarășii: Constantin Crișan, secretar* al Comitetului județean de partid (Dej), Clement Rusu, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean (Gilău), Szabó Alexandru, șef de secție la Comitetul județean de partid (Gherla), Toader Moldovan, șef de secție la Comitetul județean de partid (Huedin), Ioan Udrea, președintele Consiliului județean al sindicatelor (Cîmpia Turzii), Chirilă Costică, primsecretar al Comitetului județean U.T.C. (Iara), Aurelia Dănilă, membră a biroului Comitetului județean de partid (Mociu), Gheorghe Oprea, membru al Biroului Cornetului județean de partid (Iclod), Liviu Văcaru, șef de secție la Comitetul județean de partid (Poieni). Adunările festive prilejuite de sărbătorirea Zilei învățătorului au adresat telegrame Comitetului Central al partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care sînt exprimate sentimentele de profundă recunoștință față de partid pentru condițiile minunate create dezvoltării învățămîntului în patria noastră și angajamentul de a ridica pe trepte mereu superioare procesul instructiv-educativ al tinerei generații. Cu ocazia sărbătoririi Zilei învățătorului, o serie de educatori, învățători și profesori din învățămîntul de cultură generală, profesional și tehnic din județ au primit distincții: Titlul de profesor emerit — 1. Ordinul Muncii clasa a III-a — 6. Ordinul „Meritul cultural“, clasa a III-a — 3. Medalia Muncii — 19) titlul de educatoare, învățători și profesori evidențiați — 55; gradația de merit — 6. TEATRUL DE STAT DIN TURDA LA 20 DE ANI (Urmare din pag. la) forturile colectivului teatrului de a răspunde mai bine exigențelor și gusturilor celor mai variate. Ingăduiți-mi — a spus în încheiere vorbitorul — ca, în numele Comitetului municipal de partid, al Consiliului popular municipal și al publicului turdean să aduc calde felicitări colectivului, tuturor lucrătorilor din acest teatru, să le doresc succese și mai mari în îndeplinirea nobilei misiuni încredințate de partidul nostru, de poporul nostru iubitor de cultură. Intr-un scurt și modest „curriculum vitae“ al teatrului, scriitorul Viorel Știrbu, directorul teatrului, a făcut cîteva precizări asupra profilului și misiunii teatrului din acest oraș: Privind retrospectiv — și mai ales sub semnul orientării anului 1969 — este firesc ca unele aspecte să ni se pară fie greșite, fie (în cel mai bun caz) incerte sub raport artistic. Oricum, nu înseamnă că evoluția ascendentă a unui proces se anulează prin recunoașterea cinstită a greutăților prin care trece. Precum nu înseamnă că importanța unor astfel de greutăți trebuie exagerată. Și, analizînd astfel starea de lucruri, vom observa că Teatrul de Stat din Turda își urmărește evoluția cu îndreptățită mîndrie. Schițînd cifric resorturile acestei mîndrii, am nota: 150 de premiere, 5.227 de spectacole, 1.534.422 de spectatori. Limbaj sec și chiar sever pentru a sintetiza 20 de ani de muncă. Dacă, însă, ne vom reaminti de acele zile de entuziasm, zilele începutului, zilele fixării rosturilor inițiale ale teatrului, de culturalizare, cifrele își îmbogățesc sensurile. Nu este de mirare — adăugind la rațiunea înființării lui și situarea sa socială și geografică — că orientarea programatică a teatrului a părăsit într-o măsură satisfăcătoare domeniile mai mult sau mai puțin interesante ale căutărilor de sine și și-a declarat preferința pentru obiective strict legate de verificarea obligațiilor pentru sine. Transmițînd salutul Comitetului județean de partid și al Consiliului popular județean, tovarășul Ioan Beu a insistat asupra rosturilor teatrului din acest centru industrial transilvănean, asupra politicii de repertoriu, spunînd în încheiere: Ne exprimăm convingerea că, alături de ceilalți oameni de artă și cultură din țara noastră, bucurîndu-se de sprijinul organelor locale de partid și de stat, Teatrul de Stat din Turda va contribui și pe mai departe la educarea maselor de oameni ai muncii, la înflorirea artei noastre socialiste. In continuarea adunării festive, sărbătoriților le-au fost adresate cuvinte de salut de către Olimpia Arghir, din partea Teatrului Național din Cluj, Bisztrai Maria, directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, Dumitru Mircea, redactor șef al revistei „Tribuna“, Avram Besoiu, actor la Teatrul de Stat din Sibiu, fost director al teatrului turdean. Ia încheierea adunării festive, actorul Dem. Constantinescu a citit o telegramă adresată de către colectivul Teatrului de Stat din Turda Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care se spune printre altele: „In aceste clipe sărbătorești, încredințăm partidul, pe Dv. personal, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că vom depune și în viitor întreaga strădanie pentru promovarea unui repertoriu valoros, pătruns de patriotism, de ideile înaintate ale epocii, pentru o mai înaltă calitate a spectacolelor, care să răspundă exigențelor mereu sporite ale spectatorilor. Festivitățile celor două decenii de activitate a teatrului turdean au continuat cu un spectacol cu piesa Mihai Viteazul, partea a treia, Turda, de Octav Dessila. Actualii actori și personalul tehnic și administrativ s-au întîlnit cu invitați și foști actori ai teatrului la o masă tovărășească. S-au rostit toasturi pentru instituția sărbătorită și slujitorii ei. Cu această ocazie, tovarășul Roman Morar, secretar al Comitetului județean de partid, a felicitat călduros colectivul Teatrului de Stat din Turda, arîndu-i noi succese în nobila sa activitate. Scenă din spectacolul cu piesa „Mihai Viteazul“ INSCRIPȚIE FESTIVA (Urmare din pag. I-a rea, cu gestul, cu zîmbetul, cu vorba de povață sau cuvîntul de dojana. Ziua închinată ție este ZIUA PREȚUIRII MUNCII TALE, a educației pe care o faci. De ai părul albit de bruma anilor sau de ai încă inima nedesprinsă din vîrtejul ispititoarei studenții, te dărui cu generozitate și devotament misiunii tale... ...Și pentru tot ceea ce faci bun și frumos pentru fiii acestui neam îți punem în această zi o floare în glastră, îți îngînăm o urare și îți rostim un îndemn și o mulțumire. Este acesta, cu siguranță, și gîndul celor de care te-ai despărțit pînă cînd un clinchet de clopoțel va vesti un nou an școlar. Atunci te vei reîntoarce la uneltele tale, împreună cu elevii tăi, pentru care vacanța mare nu va mai fi decit amintirea unui zbor de agrement... ...Și atunci, în septembrie, vei porni din nou la drum spre zări și ținte cunoscute, EXPEDIȚIA fiind pregătită din timp, deci un scurt popas, și apoi iar la drum, CU TOATE PÂNZELE SUS... Mae Bălcescu... (Urmare din pag. l a)te pe ideea lui Schlötzer propria sa teorie cu privire la unirea românilor în cuprinsul unui stat unitar. Aceeași teorie s-a ivit, pare-se independent de Budai- Deleanu, și în gîndirea socialpolitică a scriitorilor aparținînd generației de la 1848. Atestări în acest sens există numeroase, din perioada de pregătire a revoluției și din informța anilor 1848—1849. Mai mult ca în epoca anterioară, cînd Școala ardeleană izbutise să dinamizeze conștiința politică a românilor de pretutindeni, asistăm acuma la o serie neîntreruptă de acțiuni organizate în favoarea luptei de unitate națională. Participă la ele, cu o însuflețire neprecupețită, intelectuali din toate țările locuite de români. In fruntea lor se găseau Mihail Kogălniceanu, Alecsandri, Costache Negri și Alecu Russo din Moldova. Eftimie Murgu din Banat; Bariț, August Treboniu Laurian, Bărnuț și Timotei Gipariu din Transilvania; Heliade Rădulescu, Iancu Văcărescu, G. A. Rosetti, Grigore Alexandrescu și, mai cu seamă, Nicolae Bălcescu, din Muntenia. Fost și elev al lui Eftimie Murgu, de al cărui verb înflăcărat fusese repede cucerit, Nicolae Bălcescu nu a pierdut niciodată din vedere importanța strîngerii tuturor patrioților luminați sub flamurile aceluiași stindard. In planurile făurite de el pentru dubla noastră eliberare, socială și națională, un rol de seamă trebuia să li se acorde transilvănenilor. Din această cauză, Bălcescu stabilește de timpuriu legături cu Gheorghe Bariț, iar cînd nevoile o cer, călătorește însuși în Ardeal, contribuie apoi la îndoctrinarea revoluționară a lui Laurian, împreună cu care editează revista „Magazin istoric pentru Dacia“, și acceptă bucuros inițiativa difuzării unor scrieri ale sale și la românii de dincoace de Carpați. Rînd pe rînd, Bariț tipărește, în „Foaie pentru minte, inimă și literatură“, Puterea armată și arta militară... (1844 și 1846), Cuvînt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor (1845) și Despre starea socială a muncitorilor plugari (1846). Din filele lor răsărea, imperativ, nevoia ca românii să lupte pentru o reformare politică și socială a vieții lor publice și îndemnul ca ei „să se întemeieze în patriotism și curaj și să cîștige statornicie în caracter“. In iunie 1848 a izbucnit în Țara Românească incendiul. Valurile minței populare au încercat să măture de la putere vechea stăpînire. Nicolae Bălcescu s-a situat în fruntea mișcării și a îndeplinit în revoluție sarcini uriașe, pe măsura minții sale temerare și a caracterului său neînduplecat. El a înțeles, mai degrabă decât alții, că principala misiune a guvernului provizoriu, din care făcea parte, era să transforme cauza revoluției într-o „convingere ce trebuie sădită în sufletul poporului și-n urmă a pune acestuia arma în mînă, spunîndu-i: — Acum că ai o credință, fii gata să mori pentru ea !“ Asemenea rînduri nu au putut să rămînă fără ecou printre cititorii români din Transilvania. Nici nu au rămas, pentru că sufletește oamenii de aici erau însetați după vorba care să le sporească avîntul spre zori de viață nouă. Izvoditor de cuvinte magice, Bălcescu li se oferea — salvator — într-un moment de răscruce. După înăbușirea mișcării revoluționare din Țara Românească, Bălcescu se refugiază în Transilvania. Fusese încă aici în mai 1848, ca să ia parte la măreața adunare de pe Cîmpia Libertății. Din impresiile încercate atunci se va naște în 1851 cuvîntarea ținută la Paris despre Mișcarea românilor din Ardeal la 1848. De la un capăt la celălalt, discursul este un imn intonat întru slava celor care nu s-au sfiit să rostească răspicat dezideratul unirii românilor transilvăneni cu frații lor munteni și moldoveni. Gitez: „Zi de 15 mai 1848! Zi de lumină, de libertate și de mărire română, te pomenim și te serbăm cu drag ! Tu minuna și lumea și arătași că nația română e matură, vrednică de libertate, vrednică de a intra în frăția cea mare a națiilor. în analele române astăzi nu strălucește mai frumos decit tine și cea asemenea ție, soră-ta iubită, ziua de 11 iunie 1848, a poporului român din București. Te pomenim și te serbăm cu drag, o, zi măreață ! Căci întîiași dată auzirăm atunci un popor întreg răspunzînd celor ce vorbeau de unirea Ardealului cu Ungaria, prin această strigare: Noi vrem să ne unim cu Țara. Minunată destăinuire... Numai poporul, și poeții... avură la 1848 conștiința întîmplărilor viitoare, numai ei cetiră și destăinuiseră aceea ce era scris în fundul inimii fiecărui român: mîntuirea de orice domnire străină prin unitatea națională“. Entuziasmul care a generat Mișcarea românilor din Ardeal la 1848 își împlinește zodia în Românii sub Mihai- Voievod Viteazul, în celebra carte a IV-a, al cărei paragraf este o evocare rapsodică a Transilvaniei. Regretînd că nu o pot reproduce în întregime, transcriu doar începutul evocării, cu acordurile ei de dutare a României: „Pe culmea cea mai înaltă a munților Carpați se întinde o țară mîndră și binecuvîntată între toate țările semănate de Domnul pre pămînt. Ea seamănă a fi un măreț și întins palat..., unde sînt adunate și așezate cu mîndrie toate frumusețile naturale ce împodobesc celelalte ținuturi ale Europei, pe care ea ni le aduce aminte“. Ardealul, conchide Bălcescu, „e cea mai frumoasă parte a Daciei fericite (Dacia felix), dragă țară a Cezarilor“. Convingerea aceasta încălzise și inima lui Ion Budai-Deleanu, dar la Bălcescu ea devine, în condițiile vremurilor post-revoluționare, un puternic ferment de activare a luptei poporului român pentru unitatea sa națională. SCHIȚĂ DE PORTRET Am crescut odată cu țara și rădăcinile noastre sunt împletite cu ale neamului intr-o îmbrățișare de nedesfăcut; demult, în negura veacurilor, am fost mame și toți care ne-am învățat fiii să țină în mină coarnele plugului, coasa și secera, sulița și arcul, iar fetele — să mînuiască fusul și suveica; dragostea față de pămintul străbun pe care le-am sădit-o în suflete le-a fost fiilor noștri și armă și imbold în vremuri de cumpănă. Apoi am fost dascăli — umili dascăli de țară — și ne-am învățat copiii să dezlege tainele buchiilor; i-am învățat să privească în jur și în ei înșiși, să plece urechea la clocotul înăbușit și vestitorele revoltă al neamului, să-și ațintească privirile spre viitor. Apoi am fost comuniști. Umăr la umăr am mers alături de cei ce purtau flacăra spre înălțimi, am mers pe același drum cu ea și din mers am luat fărîme de foc pe care le-am sădit din vreme — grădinari grijulii — în inimile celor care-o poartă azi și o vor purta mîine. Și am rămas comuniști. Mereu la postul nostru, la răspintia dintre generații. Suntem veșnic tineri, pentru că vîrsta noastră e vîrsta inimii. Și inimile care se dăruie fără zgîrcenie nu îmbătrinesc niciodată. Toamnă după toamnă — primăverile noastre — sîntem prezenți la întîlnirea cu copilăria. De fiecare dată, la fel de emoționați in fața ochilor uimiți de copil în care se citește sfiala și nerăbdarea. De fiecare dată cu inima strinsă de o vagă neliniște — binecuvîntata neliniște a dascălului, care-l îndeamnă să facă mereu mai mult de teamă să nu fi făcut prea puțin. In munca noastră nu există, nu poate exista rutină. Pentru că literele, mereu aceleași ale alfabetului, exercițiile și problemele, mereu aceleași, nu sunt numai un scop în sine, sînt schelete pe care se modelează un OM. E în acest cuvînt măreția și frumusețea profesiunii noastre, farmecul prospețimii ei, dar e și imboldul spre o continuă introspecție: „Am făcut oare totul?“ Ii învățăm pe copii să mînuiască cu ușurință uneltele progresului: condeiul, cartea. Dar oare i-am pregătit suficient pentru a deveni oamenii epocii lor? Am fost în stare să le deschidem curiozitatea și interesul? Să-i facem să dorească să știe mereu mai mult, să nu fie niciodată mulțumiți de ceea ce știu? Am reușit să le ascuțim sensibilitatea, să facem să fie vibreze sufletele în fața unei flori, a unei cărți, a unui peisaj, să li se încălzească inima în fața rezultatelor muncii omului, în fața perspectivelor ei? Mereu am mijlociți copiilor, am descoperit secretul „tinereții fără bătrînețe“ și al „vieții fără de moarte“; ne realizăm toți oamenii de mîine, în munca lor, în succesele lor. 4 Răspîndimi în bale colțurile țării, necunoscuți unii altora, ne regasim în versurile poetului, ne recunoaștem în sentimentul încetării ce ne cuprinde. în fața puterilor, imiPistază de boabe, în fața mlârmilor zei, cari așteaptă să fie azvîrliți prin brazele toate în zile de martie“ și știm că ® aceeași idealuri ne mobilizează umăr la umăr în marea Wlrmită a muncii, purtători ai ștafetei viitorului. 1 A. NEGRU I II Cel mai mare oficiu In aceste zile va fi dat în exploatare Oficiul P.T.T.R. din cartierul Gheorgheni — cel mai mare oficiu de cartier din Cluj. Noua instituție va asigura o deservire complexă:va avea servicii de corespondențe, de mandate poștale.. . pentru cpete, tele Igrame#, depuneri și restituiri I G.E.C.’V de difuzare a presei , etc.De asemenea, în cadrul oficiului vor funcționa cabine telefonice pentru convorbiri locale și interurbane (cu plecare și sosire) și un post pentru convorbirile interurbane automate. Serviciile poștale vor funcționa începînd cu data de azi, 1 iulie, urmînd ca serviciile de telefoane și telegrame să fie date în exploatare în următoarele zile. OPERA MAGHIARĂ DE STAT CLUJ prezintă în ziua de 5 iulie 1969 ora 20, opera TOSCA. Iși da concursul artistul emerit Cornel Stavru, de la Opera Română din București. Abonamente, seria de bilete. 9. (5921) Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești din Republica Socialistă România organizează în perioada mai-august 1969, un CONCURS DE CREAȚIE ,cu tema: „DE LA MUNTE LA MARE" Premii însemnate vor fi acordate celor mai originale modele de cadouri și amintiri cu specific local . Produse vestimentare (confecții, tricotaje, încălțăminte și auxiliare) pentru munte și mare 9 Produse utilitare necesare excursiilor, drumeției etc. 9 Jocuri sportive și distractive pentru copii și adulți 9 Produse de artă populară adaptate temelor de mai sus. Pot participa la acest concurs: Cooperatori, tehnicieni, ingineri și orice lucrători din cooperative și uniuni județene, persoane din afara cooperației meșteșugărești, meșteri și creatori populari, artiști plastici ș.a. Regulamentul concursului, care se află la centrala cooperativei și la sediul Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești Cluj, Piața Muzeului nr. 6, stă la dispoziția oricărui solicitant. UCECOM vă invită să participați la această mare întrecere a talentelor și măiestriei creatoare "■ (5923) OCAZIE! Incepind cu data de 1 iulie 1969 se aplică o nouă reducere de prețuri la un mare număr de cărți tehnice, științifice și de artă. Cîteva exemple: BUZA A.: „Botanica agricolă", vol. I, II, de la 84 lei la 30 lei. PRODAN I.: „Flora mică ilustrată a României“, de la 31 lei la 10 lei. CRISTEA — TIMOC: „Cîntece bătrînești și doine", de la 29 lei la 12 lei. * * * „Soarele și luna", ediție festivă de la 85 lei la 30 lei. * * * „Pictura românească contemporană“, de la 65 lei la 25 lei. * * * „Ștefan Luchian", album de la 110 lei la 50 lei. Consultați catalogul cu lucrările la care se aplică reducerile. Se află în toate librăriile. FOLOSIți PRILEJUL DE A VĂ COMPLETA BIBLIOTECA PERSONALĂ! (1922) I.O.T.C. aduce la cunoștință că din 1 iulie 1969 execută la baza sa din Bulevardul Lenin nr. 81—83 lucrări de întreținere pentru turisme aparținînd atît sectorului socialist cit și celui particular. Lucrările se execută între orele 10-20. (5932) CENTRUL DE LEGUME _1 FRUCTE CLUJ Piața Victoriei nr. 19 _ angajează de urgență un lăcătuș mecanic de întreținere și 5 dogari. (5927) UZINA CHIMICĂ TURDA strada Armata Roșie nr. 12/C oferă întreprinderilor industriale, organizațiilor economice și persoanelor particulare următoarele produse : Hidrat de calciu (șlam) N. I. 4136/68 cu conținut de 50 la sută var nestins Ca (CH2) la preț cu amănuntul, pentru particulari, 45 lei/tonă și la preț cu ridicata pentru industrie 25 lei/tonă. Transportul se face prin grija beneficiarului numai cu autocamioane. Relații suplimentare la serviciul vînzări, telefon 172 interior. (5797) ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ CLUJ Strada Horia nr. 78, telefon 2-23-30 angajează imediat pentru lucrări de investiții următorul personal, necesar pe șantiere: 9 ȘEF DE LOT TEHNICIAN 9 TEHNICIAN I NORMATOR 9 MERCEOLOG • ELECTRICIAN categoria VI-a pentru lucrări în regie 9 INSTALATOR APA, CANAL, categoria VI-a pentru lucrări în regie. Condiții de studiu și stagiu conform H.C.M. 1053/ 1960, iar informații suplimentare la serviciul personal, telefon interior 140. (5898) MICA PUBLICITATE #- Vînd Skoda 1100. Informații str. Nădășel 29, după orele 17. 0 Vînd aragaz cu butelie. Aleea Meseș nr. 6, apartament 15, Gheorgheni-Gluj.(5935) 0 Vînd Trabant 601. 7 000 km. Sibiu, telefon 124-88. (5939) 0 Pierdut portmoneu, carnet G.E.G. și bani. Găsitorului recompensă bună. Rob, Unirii 3. (5931) • Sine a găsit toc piele cu următoarele chei: sale elzett, obișnuită, siguranță, este rugat să anunțe telefon 1-11-31. (5930) • Mulțumim celor care au luat parte la înmormîntarea regretatului nostru LABRU GRIGORIU profesor pensionar Familia îndurerată (59291 ) Mulțumim din suflet pe această cale tuturor celor care au participat la profunda durere suferită prin pierderea scumpei noastre soții, mamă și bunică, LEONTINA NICOARA Familia îndurerată (5918)