Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)
1969-11-08 / 7157. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă S ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV — Nr. 7157 și Simbată 8 noiembrie 1969 | 4 pagini 30 bani MASĂ ROTUNDĂ DINAMISMUL ADUNĂRII DE PARTID Ce trebuie sa conțină darea de seama? Cum acționează comitetul de partid in fața problemelor economice ? Hotâririle luate sa aibă finalizare ! In organizațiile de partid din cuprinsul județului nostru au loc în prezent adunări generale și ședințe de activ, în care birourile organizațiilor de bază, comitetele de partid prezintă dări de seamă asupra activității depuse. Pentru a releva modul de pregătire și desfășurare a adunărilor redacția a organizat, cu sprijinul secției organizatorice a Comitetului județean de partid, o masă rotundă la care au participat câțiva secretari ai organizațiilor de bază și ai comitetelor de partid. La începutul discuției, tovarășul TOADER MOLDOVAN, membru al Biroului Comitetului județean de partid, șeful secției organizatorice, a subliniat însemnătatea adunărilor ca moment important în procesul de îmbunătățire a activității de partid, de creștere a rolului conducător al organelor și organizațiilor de partid. — Adunările pentru dări de seamă — a spus vorbitorul — se înscriu pe linia măsurilor luate de Congresul al X-lea al partidului pentru perfecționarea activității de partid, pentru lărgirea democrației interne de partid. Ele dau posibilitate comuniștilor să dezbată aprofundat problemele esențiale ale producției din unitățile în care își desfășoară activitatea, să stabilească măsuri practice pentru mobilizarea și mai susținută a forțelor la îndeplinirea tuturor sarcinilor ce revin colectivului de muncă. In același timp, adunările contribuie la sporirea răspunderii membrilor de partid, la aplicarea cu consecvență a normelor vieții interne de partid, la întărirea disciplinei de partid și de stat. De la alegerile din anul trecut au avut loc anumite modificări în modul de organizare al unor unități economice, fapt ce determină și schimbarea structurii organizatorice a organizațiilor de partid. Pe de altă parte, unele birouri s-au descompletat și astfel nu au posibilitatea să se întrunească în mod statutar. Actualele adunări de dări de seamă creează posibilitatea să se rezolve și asemenea probleme, care în multe cazuri au îngreunat activitatea de partid. RED. Din experiența anilor trecuți cunoaștem că nivelul adunărilor de dări de seamă, eficiența lor sunt determinate în mare măsură de justa orientare a dezbaterilor asupra aspectelor esențiale ale muncii de partid din unitățile respective. Care considerați că sunt problemele spre care organizațiile de partid sunt chemate să-și îndrepte eforturile.I(Ol. VII’REDA, secretarul comitetului de partid de la Industria firmei Cîmpia Turai. In fața fiecărei organizații de partid se ridică diferite probleme majore, specifice unității respective și probleme ce sunt comune tuturor organizațiilor de partid. Printre cele specifice organizațiilor de partid din întreprinderile industriale și de construcții, pe prim plan se află, bineînțeles, analizarea aportului comuniștilor la îndeplinirea sarcinilor de producție pe anul în curs și pregătirea producției anului viitor, valorificarea resurselor umane și materiale pentru ridicarea calitativă a întregii activități economice, justa folosire a utilajelor, a fondurilor materiale și bănești, creșterea calității producției, realizarea sarcinilor pentru export și a celorlalte obligații contractuale, întărirea disciplinei tehnologice și în muncă, punerea în funcțiune la termenele stabilite a noilor capacități de producție și atingerea parametrilor proiectați și altele. Victor LENȚA (Continuare în pag. a lll-a) A Tehnofrig. Standul de probă al moto-compresorului de 280 000 kilocalorii. La hotelul Napoca INTIRZIEREA S-A PRODUS. RECUPERAREA Ei să nu Însemne concesie LA ADRESA CALITĂȚII! Se spune că fiecare picătură de ploaie căzută în luna mai valorează aur. Constructorii au adus o mică modificare, acestui adevăr din bătrîni: fiecare zi însorită de noiembrie valorează milioane de lei. Ploaia de mai face bine culturilor — e adevărat. Zilele însorite de noiembrie, în schimb, pe șantiere înseamnă activitate rodnică, înseamnă recuperarea întârzierilor. Probabil niciodată nu au urmărit constructorii cu atâta înfrigurare buletinul meteorologic ca acum. Ne-am permis să vorbim despre toți constructorii, în general, deoarece aproape peste tot se pune aceeași problemă: recuperarea întârzierilor. La hotelul turistic din Cluj, problema recuperărilor este un deziderat poate mai acut ca în altă parte. Spectrul nerespectării termenului de dare în folosință a devenit obsedant — am spune. Cauze sunt multe. Tîmplăria de stejar a sosit cu întârziere, finisajele interioare au început anevoios. (De fapt, nici acum nu merg suficient de bine). Au apărut nepotriviri care consumă timp, nervi și muncă... Ar fi tardiv acum să comentăm motivele situației create. Faptul este fapt, iar întârzierea... întârziere. Acum se pune problema cu cît să se scurteze perioada care întrece durata normală, adică în loc de 1 noiembrie hotelul să fie terminat la 31 decembrie, sau ceva mai devreme, la 15. Există păreri că data inaugurării noului edificiu va fi 23 decembrie. Deocamdată se știe un singur lucru: au rămas de făcut încă foarte multe. Și ceea ce a rămas este mai greu, deoarece acum se face, de fapt, toaleta sălilor, a camerelor, a coridoarelor ș.a.m.d. Interesant este un singur lucru: făcînd abstracție de lucrătorii în marmoră (care trebuie să sosească din Simeria), nu lipsește nimeni și nimic de pe șantier. Pînă în prezent conducătorul șantierului era disperat că nu sosesc tîmplăria, mochetele, mobilierul, tapetele și lucrători de specialitate. Cooperativa „Mobila și tapiserie“ era scandalizată din cauză că nu i se livrează lemnul de stejar pentru uși, ferestre, lambriuri și mobilă; mozaicarii stăteau din lipsă de plăci de marmoră ș.a.m.d. Acum, totul, sau aproape totul, este pe șantier. In schimb, toată lumea vrea loc, vrea să-și termine lucrarea pînă la A. VARGA (Continuare în pag. a III-a) • • • • • • • gSIGISJ „AM PRIMIT CIT AM CERUT La sfîrșit, ne-am strîns mîinile prietenește. Interlocutorii mei — Ștefan Franciuc, președintele cooperativei agricole din Pata, și inginerul Stelian Șerban, reveniseră la preocupările lor zilnice, în timp ce eu încercam să-mi răspund la o întrebare: oare inginerul Stelian își căutase înadins cuvintele atunci cînd, întrebîndu-l despre ajutorul acordat unității în care lucrează de către stat, îmi răspunse atît de prompt și, mai ales, atît de convingător: „Am primit cu am cerut“. Eram sincer tulburat de adevărul acestor cuvinte, de sinceritatea și recunoștința inginerului, care le spunea în numele a sute de cooperatori, și mă gîndeam că dacă aș avea posibilitatea să adresez această întrebare oricărui alt inginer sau cooperator din țara asta, n-aș fi putut primi un alt răspuns... Mașina ne zgîlția destul de tare și, în drum spre Pata, mi-am adus aminte de coincidența unei date: în urmă cu cîteva luni, mai exact în 5 februarie a.c., cu prilejul adunării generale de dare de seamă și a prezentării planului de producție, cooperatorii din Pata lansaseră o chemare la intrecere și că în ziua vizitei noastre, 5 noiembrie, se împlineau exact 9 luni de la acest eveniment. Mi-am spus că, înainte de toate, voi discuta cu cei din conducerea unității despre această chemare, extrem de mobilizatoare, mai ales că în 9 luni se pot face multe. Și pentru a nu mai pierde timp, căutînd procesul verbal de la sus amintita adunare, inginerul Stelian ne-a pus în față o hârtie mare de carton, pe care o luase chiar de pe afișier și care cuprindea, după cum probabil ați înțeles, obiectivele chemării la întrecere. Să ni le reamintim: 9 realizarea și depășirea sarcinilor din planul de producție cu 10 la sută la porumb, 20 la sută la sfecla, de zahăr și 5 la sută la legume;. 0 realizarea efectivului de 420 capete bovine, din care 55 la sută vaci și juninci; # depășirea producției medii de lapte pe cap de vacă furajată cu 300 t; # depășirea producției marfă cu 10 tone porumb, 80 tone sfeclă de zahăr, 5 tone carne și 200 kl lapte; 9 depășirea veniturilor bănești cu 100 000 lei. Traian BARA (Continuare în pag. a Ill-a) INTIRZIERI RISCANTE, CARE OBLIGĂ LA ACȚIUNI ENERGICE Anotimpul rece, cu ploi și zăpezi, în curînd își va vesti prezența și la Vultureni. Faptele arată însă că membrii cooperatori și consiliul de conducere al cooperativei au uitat că acești „musafiri nedoriți“ pot să bată în orice moment la ușă. Făcînd un popas la brigada din satul Băbuțiu am avut impresia că ne găsim în plină vară și nicidecum în data de 4 noiembrie. De pe circa 20 hectare griul se mai afla în stoguri, iar o parte chiar în clăi, pe cîmp. Otava de pe zeci de hectare — atît la Băbuțiu cît și la brigăzile din Făureni, Șoimeni și Vultureni — se mai găsea în hotar. Cooperatorii din Vultureni sunt râmași în urmă și cu culesul porumbului, iar pe unele suprafețe, unde s-a terminat recoltarea, lanurile de coceni foșnesc în bătaia vântului. Am avut prilejul, de asemenea, să vedem cultura de lucernă pentru sămînță, din apropierea grajdurilor de la Vultureni, care, în parte, este nerecoltartă, iar restul se află pe cîmp. In alte părți, am găsit paiele rămase pe miriști. A. UNGUR (Continuare în pag. a lll-a) Spitalul din Mociu „Toamnă“. Fotografia: R. WAGNER TELEX* TELEX-TELEX ultima oră TELEX* TELEX* TELEX CONFERINNE PI IARĂ A CERCURILOR ȘTIINȚIIOI STUDENȚEȘTI Azi și mîine se vor desfășura la Cluj, la Universitatea „Babeș-Bolyai“, lucrările Secției VI — Psihologie, Psihopedagogie specială, Pedagogie — a celei de-a X-a Conferințe pe țară a cercurilor științifice studențești, în cadrul cărora vor fi prezentate 10 comunicări ale unor studenți din București, Cluj și Iași. La invitația conducerii Universității din Helsinki, cunoscutul romanist suedez, prof. Alf Lombard, doctor Honoris causa al Universității din Cluj, întreprinde un turneu de conferințe în Finlanda. Cu acest prilej, prof. Lombard a ținut două conferințe în Universitatea din Helsinki despre importanța și trăsăturile caracteristice ale limbii române. La Combinatul alimentar din Brașov a intrat în funcțiune, cu întreaga capacitate, o nouă unitate în care se fabrică produse de ciocolată. La Sarajevo au continuat întrecerile celei de-a 18-a ediții a campionatelor internaționale de tenis de masă ale Iugoslaviei. In semifinalele probei feminine pe echipe, România a învins cu 3-1 echipa Iugoslaviei, iar U.R.S.S. a întrecut cu același scor eFestivalul național de teatru SPECTACOLELE TEATRULUI DE STAT DIN BAIA MARE Ieri, dimineață, Teatrul de Stat din Baia Mare a debutat în Festival cu comedia lui Aurel Baranga „Travesti“, despre care autorul spunea: „Viciul poate deveni atît de adinc și organic, că aceiași oameni ajung să creadă ei înșiși în propriul lor rol interpretat, convinși că partitura pe care o debitează este esența adevărului.“ In regia lui Marius Popescu au interpretat Jeny Petrescu, Mircea Graur, Virgil Fătu, Cornel Mititelu, Dimitrie Bitang, Rodica Mușețeanu, Tzenka Velceva-Binder, Ion tică, Paul Antoniu, Liliana Lupan ș.a. Aseară, colectivul băimărean a prezentat „Răzvan și Vidra“. La Bocșa, important centru de exploatare forestieră al județului Caraș-Severin, a fost dată în funcțiune, cu aproape 3 luni înainte de termenul prevăzut, o modernă fabrică de parchete pentru dușumele. Noua fabrică este proiectată la o capacitate anuală de 400 000 mp parchete. Senatul american a aprobat cu 58 voturi pentru și 9 împotrivă proiectul de lege privind acordarea unei sume de 20,7 miliarde dolari reprezentând partea din bugetul Pentagonului pe anul în curs destinată achiziționării de noi echipamente și armament E cchipa Poloniei. In finală se vor întâlni echipele U.R.S.S. și României. Finala masculină va opune echipei Iugoslaviei formația Suediei. Interviu cu iov. Coriolan ILIEȘ, procuror șef al județului Cluj despre: Recent s-a judecat la clubul Fabricii de ciment din Turda cauza penală (dosar 2329/69 al Tribunalului județean Cluj) privind pe Mircea Pop și alții. Cauza este, dacă o putem numi astfel, interesantă prin destinele inculpaților, prin modul în care ei au lovit în avutul obștesc și ale celor care, prin neglijență sau comoditate, au deschis, fără să-și dea seama, larg poarta celor ce au furat. Inculpații au fost condamnați, acordîndu-li-se dreptul de a face recurs. L-a im rugat pe tovarășul Coriolan ILIEȘ, procuror șef al județului, procuror de ședință în cauza amintită, să ne acorde interviul de față avînd ca temă Dosarul 2329/69. — In ce constă activitatea infracțională a grupului de la Fabrica de ciment (să-l numim, e drept oarecum impropriu astfel) din Turda și valoarea pagubei pricinuite avutului obștesc? — Este vorba de o vastă acțiune infracțională de înșelăciune în dauna avutului obștesc care a avut drept urmare sustragerea, prin acte false, din patrimoniul fabricii a 18,6 vagoane de ciment în valoare de aproximativ 186 000 lei. De menționat că tot acest furt al unui tren de ciment!!! s-a desfășurat pe distanța 9 februarie 1968 — 8 martie 1969. Deci intr-un an și o lună ! — Nu vom mai fixa cadrul de creatoare și nobile eforturi. Cine sunt autorii acestei condamnabile și josnice agresiuni față de avuția socialistă și cum au operat ei? — Autorul, inițiatorul și conducătorul principal a fost merceologul Mircea Pop de la sectorul de livrări var și ipsos. Ideea acestei operații de amploare, a acestui furt fără margini cum, se pare, că credea Pop, i-a venit datorită unor îndelungi și atente observații ale sistemului de livrare și facturare a cimentului vîndut și expediat de fabrică. A observat mai întîi că nu se face zilnic o corectă și promptă corelație între serviciile de livrări și facturări, deci, că ar fi posibilă scoaterea unor cantități de ciment din fabrică fără să fie facturate. Sub pretextul că își ajută colegii de la sectorul de ciment, Mircea Pop s-a vîrît în munca lor și s-a oferit să ducă el avizele de expediție (exemplarul respectiv, unul din cele trei) de la serviciul de livrări la cel de facturări. La început a făcut cinstit această treabă cîștigînd încrederea celor pe care se pregătea, cu grijă și viclenie, să-i trișeze. Pentru a putea scoate și transporta cimentul din fabrică, Mircea Pop mai avea nevoie de ceva de niște acte. Și le-a procurat cu aceeiași ingeniozitate. A luat legătura cu diverși delegați ai unor întreprinderi, cooperative și instituții care aveau repartiții de ciment. Deoarece acești delegați nu întotdeauna cînd se deplasau la Turda primeau întreaga cantitate de ciment (uneori nu primeau gleloc) Mircea Pop le-a promis un ajutor dezinteresat: el va expedia, cînd fabrica va avea, cimentul la unitatea (întreprindere, cooperativă, magazin) respectivă. Delegații, surprinși de bunăvoința lui Mircea Pop, au acceptat oferta. Mircea Pop le-a pretins însă un lucru: să-i lase lui delegații în alb (sau să i le trimită) cu ștampila unității și semnăturile de rigoare. Și a obținut asemenea delegații de la întreprinderea de industrie orășenească Mediaș, întreprinderea județeană de gospodărie Inău, întreprinderea industrială orășenească Deva, I. L. L. Turda, Combinatul de faianță Sighișoara, Cooperativa Arta manuală Sibiu, întreprinderea comercială de Stat Turda, Consiliul popular al comunei Lupșa, Consiliul popular al comunei Micăsasa, întreprinderea de panificație Turda, Cooperativa de consum Miercurea Sibiului. Deci să recapitulăm: știa modul în care se poate scoate cimentul din fabrică fără să rămînă nici un fel de formă scrisă (exemplarul pe care el îl „ducea“ de la serviciul livrări la cel de facturi îl distrugea), avea delegații cu care manipula „oficial“ cimentul. Și atunci, a început să completeze, în fals, pe delegații numele unor persoane care, de fapt nu erau trimiși unităților ce aveau repartiții de ciment ci amicii lui! Căci și-a recrutat și oameni cu care să lucreze. Primii care au avut „onoarea“ și drama de a „lucra“ cu Mircea Pop au fost Szabó Arpad și Iosif Costea, muncitori necalificați (încărcătoridescărcători) la O.C.L- produse industriale Turda, la Depozitul de materiale. (Ei știau și cine are nevoie de ciment). Lucrul a mers de minune. Mircea Pop completa delegațiile, scotea cimentul și avea grijă ca avizul de expediție să nu ajungă la serviciul de facturări. Dar... pofta vine mîncînd. Nu i-au fost destui cei doi oameni atrași în mocirla fraudei, ci a mai corupt și pe alții: Gheorghe Diniș, șofer la întreprinderea de panificație Turda (consătean cu Mircea Pop), Dumitru Sînmărtinean și Aurel Miclăuș, conducători auto la autobaza Turda. Cu alte cuvinte, Mircea Pop a făcut ce-a vrut! Nimeni nu urmărea dacă avizele de expediție ajung de la serviciul livrări la serviciul de facturări. Au urmat apoi șoferii Alexandru Negrea și Martin Teodor. Vina lor au transportat clandestin ciment scos de Pop. E adevărat, ei n-au știut că cimentul a fost furat. Dar transportul clandestin li se reține în sarcină! Mai interesantă și mai dramatică este situația lui Nicolae Fleacă. Timp de 18 ani gestionarul cooperativei din Miercurea Sibiului n-a avut lipsă — așa cum spune o vorbă — nici cît negru sub unghie. Dar... a avut neșansa să-l întâlnească pe Mircea Pop. Fleacă i-a cerut merceologului să-l ajute, i s-au repartizat dinitr-o dată 200 tone de var și, disperat, Fleacă, neavînd ce face și unde-l depozita, a cerut sprijinl „meșterului“ în toate, Pop. Acesta Viorel CACOVEANU (Continuare tn pag, a ll-a) 9 FURTUL A 18,6 VAGOANE DE CIMENT 199 INCULPAȚI ȘI PESTE... 50 DE ANI ÎNCHISOARE. 918 COPII MINORI RAMAȘI, DEOCAMDATĂ, FARA TATA, 9 FAMILII GREU LOVITE. 9 ALCOOLUL — DRUM AL PIERZANIEI. DOSARUL PEN<L2329 69 Festivități școlare CENTENARUL ȘCOLII DIN AȘCHILEUL MARE Duminică cetățenii comunei Așchileul Mare, profesorii, foștii și actualii elevi sărbătoresc, în cadrul unei festivități, centenarul școlii din comună. Școala din Diviciorii Mari împlinește 75 de ani In ziua de 9 noiembrie, orele 10, în Diviciorii Mari are loc o festivitate în cadrul căreia sunt sărbătoriți 75 de ani de la înființarea școlii generale din localitate. In cadrul programului de colaborare culturală românoiugoslav, la Belgrad s-a deschis o expoziție cu lucrări ale artiștilor fotografi din România. Conferință de presă Ieri la prînz, în Asociația Scriitorilor din Cluj, a avut loc o conferință de presă a conducerii orchestrei simfonice a Filarmonicii din Leningrad. Distinșii oaspeți, Maxim Eduardovici Krastin, directorul Filarmonicii, și Onik Stepanovici Sarkizov, directorul artistic, au fost însoțiți de tovarășul Iosif Covaciu, directorul adjunct al Filarmonicii clujene. Din partea presei locale au participat reprezentanți ai ziarelor, revistei „Tribuna“ și Studioului de radio Cluj. In numărul nostru de mîine vom rezuma discuțiile cu conducerea Filarmonicii leningrădene.