Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-10-01 / 7124. szám

CIUCEA Vii cuvînt asupra ambi­anței: Pădure, dragă pădu­re... Parcă anume plantată de luptătorii Iancului sau de cei ai lui Horea. De f apt, nu prea departe, se știe, la Ciser, martirul din 1784 și-a scrijelit inițialele pe grinda unei biserici de lemn aflată acum la Muzeul etnografic lingă Cluj. Marele „refugiat“ dă o aură de partizanat a­­cestor păduri, tot așa cum tragică rămîne pădurea Sco­­răcet de lingă Huedin, unde a fost trădat ca și prietenul său Cloșca. Localitatea mai este amin­tită, în documente istorice, cu 1­300 de locuitori, cu o participare la răscoala lui Doja, cu o școală de prin 1880, distrusă în războiul ul­tim (cînd funcționa intr-o casă particulară) și recon­struită anul trecut. Docu­mentele istorice ale Ciucei au ars atunci. Am mai avut prilejul să scriu despre celebra localita­te, cînd au fost ulti­mele serbări legate de Goga. Zilele trecute, discu­tam cu directorul școlii și al căminului cultural, profesor de istorie, Pop Alexandru. Se lăuda, pe drept cuvînt, cu manifestări pionierești tea­trale, cu recitatori etc. Pro­mite, pentru acest an școlar, o orchestră. De cămin, deși îl conduce, se plinge, nu prea există tineret în comu­nă, e plecat de obicei în in­dustrie și numai periodic, la ocazii festive, prezintă pro­grame artistice , cu pre­cădere montaje literare. Spiritualitatea satelor Totuși, Goga. Fenomenul cultural la Ciucea străluceș­te prin amintirea concretă a poetului pătimirii noastre, prietenul lui Ady Endre. Acolo, pe domeniul castelan al Veturiei Goga, putem ad­mira locurile unde poetul nostru scria sau medita, imiausoleul mozaicat personal de ilustra doamnă, biserica de lemn din 1575 adusă din Sălaj (Gălpîia) în 1939 de că­tre e­l care nota nostalgia „De ce m-ați dat de lingă voi“. Poetul din Rășinari, a înjghebat la Ciucea un cas­tel de înaltă ținută muzeală postumă, înzestrîndu-l cu va­lori deosebite: picturi ori­ginale de Grigorescu și de­sene în creion de ace­lași clasic, un portret de fată, în ulei, de Luchian, o bibliotecă de circa 9 000 vo­lume, în 6 limbi, icoane pe sticlă și pe lemn, un bronz de Ion Jalea (Hercule omo­­rind centaurul), un bust de marmoră, Goga, semnat de Cornel Medrea și altul de Milița Pătrașcu. Scrinul lui Avram Iancu, obiecte din Pompei — daruri italiene —, un uriaș covor mural, lucrat in Franța acum circa 350 de ani. Pe urmele poetului, la Ciucea... Pină la bastionul dinspre șosea, unde, se spu­ne, se retrăgea, însingurat, să scrie poezie. E o cinste, care, la rîndul ei, se dorește, sincer, cinstire, pioșenie, sau o floare în celebrul mauso­leu al cântărețului nostru transilvan, Ion RAHOVEANU 9 BR m m BR PE SOIRI DIN DEJ . In cadrul ciclu­lui „Itinerarii euro­pene“, organizat din inițiativa comitetu­­lui municipal Dej al U.T.C., a avut loc In 26 septembrie a.c„ In sala Clubului C.F.R., expunerea prof. Eugen Alexiu, directorul Casei crea­ției populare din Cluj cu titlul „Im­presii de călătorie — Ungaria, Cehoslova­cia, R.D.G., R.F. a Germaniei“. Peste 120 de tineri au ur­mărit cu interes re­latările însoțite de diafilme. 0 800 de elevi ai școlilor din Dej, au efectuat in aceste zi­le aproape 30 000 ore de muncă patriotică in cadrul I.A.S., Fa­brica de conserve„11 Iunie“ etc. Numai la „11 Iunie“, într-o sin­gură zi, prin munca patriotică a 200 de elevi, de la Liceul nr. 1 din Dej au fost sortate 2 126 kg pru­ne, aplicate 29 000 e­­tichete și buline, a­­ranjate numeroase stive de materiale. E unul din primele ca­lificative bune date elevilor în acest an școlar. 41 Comitetul nicipal U.T.C. nu­și-a propus, pentru luna octombrie și începu­tul lunii noiembrie, o serie de acțiuni pentru cunoașterea documentelor Con­gresului al X-lea al P.C.R.: 6 întîlniri cu activiști de partid (la cooperativa „Pro­gresul“, I.C.S., „11 iunie“, c.c.H., Pro­fil, Bobîlna); 5 în­tîlniri cu delegați la Congres (C.C.H., IPROFIL, Comple­xul C.F.R., organiza­țiile de instituții, li­cee), un simpozion la Bobîlna; cadran po­litic „Principii de bază ale politicii ex­terne a P.C.R.“ (cu activele din școli); o informare politică (la Școala profesională). # Fină la 31 oc­tombrie se vor în­cheia lucrările de reamenajare și reda­re în folosință a Ca­sei municipale de cultură și Muzeului municipal. • Pînă la 1 ianua­rie 1970 Biblioteca municipală va avea asigurat un local co­respunzător pentru înființarea — odată cu buna gospodărire și utilizare­a fondu­lui de cărți — a u­­­nor secții pentru copii, documentară, compactorie. Cvartet campestru Fotografia: R. WAGNER c ume • Anonimă, cartierul Gheor­­gheni, I.A.P. „Someșul“ ne-a dat următorul răspuns la pro­blema care vă nemulțumește: Prețurile se stabilesc î­n func­ție de categoria localului. Re­staurantul „Mercur“ fiind de categoria I este dotat cu pro­duse corespunzătoare clasei în care este încadrat. • Szilagyi Aurelia, str. Pun­ții 11 Turda. Cele semnalate în scrisoarea ce ne-au­ adre­sat-o nu corespund realității. S-a ajuns la această concluzie în urma cercetării amănunțite, pe teren, a stării de fapt. • Ing. Vincențiu Babeș, P-ța Libertății 13, Cluj. Difu­zorul funcționează numai în orele permise, respectîndu-se orele de odihnă. Totodată, s-a atras atenția personalului a­­genției ca și în timpul în care acesta poate funcționa să i se reducă din intensitate.­­ Anonimă, str. Dragalina 81 Cluj. Deplasîndu-se la fața locului, organele de teren ale Inspectoratului sanitar de stat au tras concluzia că situația la care faceți referire este ur­mare a faptului că locatarii n-au păstrat curățenia. • Unui grup de cetățeni cartierul Grigorescu: Sesizarea este întemeiată. In funcție de posibilitățile existente au fost luate măsuri pentru ca situa­ția să nu se mai repete. • Orosfăian loan str. Timi­șului 18, Cluj: Organele de resort ne-au comunicat hotă­­rîrea luată în cazul dv., și anume: Ocolul silvic a fost îndrumat să vă pună la dis­poziție material lemnos în can­titate echivalentă cu cel con­fiscat. 41 Sava Ana str. Maramu­reșului 17 Cluj. Pentru pro­blema care vă preocupă tre­buie să vă adresați coop. „Constructorul“ sau I.O.G.C.C., unități care execută atît pro­iectele cît și lucrările propriu zise pentru protejarea proprie­tăților. Transportul molozului și aluviunilor din curți cade în sarcina proprietarilor și nu a întreprinderii comunale cum au­ presupus dv. • Unui grup d­e cetățeni Valea Ungurașului: Repara­rea drumului comunal va în­cepe în luna noiembrie cînd Autobaza Dej poate repartiza pentru această acțiune bascu­lante. Lucrările de electrifi­care despre care pomeniți au fost amînate deoarece nu toți cetățenii au achitat contribu­ția ce le revenea. 0 Rogozan Cornel, str. A. Isac 1 Cluj: I.L.L. a verificat situația și v-a aprobat cererea. Lucrarea se va executa la în­ceputul lunii octombrie. Pe Valea Oltului Fotografia: Vlad CHIRIȚA c­otidiene de la spectoratul județean de miliție DOAR ALCOOLUL E DE VINA A Consumul de alcool peste măsură se dovedește de multe ori cauză a celor mai diverse infracțiuni și fapte nedorite. Frecventînd mai multe localuri, într-una din­­ Zile, loan Morar din Dej, str. Trai­an nr. 33, după ora 1 a ajuns la restaurantul ..Some­șul“ care era închis. Nefiind lăsat să intre i-a înjurat pe ospătari și a trezit, prin scan­dalul ce i-a făcut­ pe locatarii din blocul vecin, pe care, de asemenea, tot el i-a „admo­nestat“ cu înjurături. Cînd â-a­­ trezit era la miliție. Și ca să se trezească de tot, du­pă cercetări a fost trimis în judecată. • Szabó Alexandru din co­muna Cuzăplac, județul Să­laj, ajungînd în stare de ebrietate a pătruns în auto­turismul I.M.S. 21-Bv-668 par­cat în locul destinat acestui scop în­­ Piața Victoriei din Huedin și a pornit motorul. Ajungînd la intersecția stră­zilor Armata Roșie și Gheor­­ghe Doja cu Piața Victoriei a răsturnat mașina și a dispă­rut. Dar nu fără urmă, fiind prins de către organele de miliție și trimis în instanță. 41 Circulând, tot în stare de ebrietate, cu bicicleta, pe șoseaua Cluj — Huedin, Trai Andrei din comuna Gilău n-a mai putut să stăpânească „complicatul“ vehicul trecînd din o parte in alta a șoselei. A fost lovit grav de autotu­rismul B-907 condus de cetă­țeanul Radtek Oswald din R. F. a Germaniei. Sunt întâmplări regretabile care puteau fi evitate dacă nu exista consumul de alcool. Atenție deci, „îndrăgostiților“ de băuturi alcoolice. Vedeți ce face băutura! „TENTAȚII 41 Intrînd in magazinul de confecții din Piața Libertății nr. 23 pentru cumpărături, Bodori Doina Maria din Cluj, str. Cetății nr. 3, în aglomera­ție, a fost tentată de o rochie pe care a introdus-o din „greșeală“ în sacoșă. Și cum orice greșeală, mai ales inten­ționată, se plătește, fiind prin­să la ieșire de personalul ma­gazinului i-a fost întocmit do­sar de către organele de mi­liție.­­ Persoana căreia în ziua de 8 septembrie i-au fost fu­rați 400 de­ lei în timp ce se afla la magazinul „Vînâtorul“ este rugată să se prezinte la miliția municipiului Cluj de­oarece autorul a fost prins în persoana numitului Constan­tin Chițu, din Cluj, colonia Borhanci nr. 82/A. URMĂRI DIN PAG. I-A • URMĂRI DIN PAG. I-A De la înălțimi... O scurtă perioadă de timp a lucrat în cadrul Trustu­lui regional de construcții, grupul I, serviciul producție. Dar între pereții biroului se simțea parcă stingherit. II chinuia, mereu gîndul să se întoarcă pe șantier, între inimoșii constructori. Și s-a întors la vechea lui pasiune, căreia i-a rămas consecvent pînă azi. După terminarea stației auto-moto din strada Gorki, a cerut să fie trimis pe șantierul de construcții 101. Sub privirile și sub prețioasele lui îndrumări s-a înălțat, im­punătoare,­ clădirea hotelului O.N.T. O nouă perlă în șiragul realizărilor lui. Un obiectiv grandios care, prin originalitatea stilului său și amploarea întregii con­strucții, va stîrni admirația și va ridica prestigiul ora­șului de pe Someș în fața exigenților săi vizitatori. Pen­tru Petre Moise această lucrare constituie, în primul rînd, o carte de vizită a colectivului de constructori pe care-l conduce. Locuiește într-un apartament confortabil dintr-un bloc construit de el, împreună cu soția și un băiețel de 10 ani, pe care ar dori să-l facă inginer constructor. Priveam la silueta omului din fața mea, îi admiram robustețea, vigoarea tinerească in ciuda celor 49 de ani. Cu siguranță că acest om minunat va mai da orașului Cluj și alte realizări importante. O spuneau ochii lui albaștri, expresivi și energia din întreaga lui fizionomie. ★ Un avion de pasageri sfișia văzduhul de deasupra noastră. .A tresărit și, automat, și-a ridicat ochii, urmă­­rindu-l pînă se pierdu în depărtări. A oftat, a privit din nou văzduhul și n-a mai spus un cuvint. Mi-am dat seama că în el se redeșteptaseră vechi amintiri despre aviație. L-am zărit după cîtva timp la ultimul etaj al clădirii hotelului, scrutînd depărtarea. Se gîndea din nou, la înălțimile amețitoare pe care le-a străbătut ci­ndva. Semănatul la timp... timpuriu și care au fost între­ținute, curățate de buruieni. Numai în cazul cînd suprafa­ța planificată a se cultiva cu griu nu poate fi asigurată du­pă aceste plante, se va recurge la semănatul griului după griu. In limita posibilităților se va căuta a se reduce cît mai mult acest mod de am­plasare, luîndu-se totodată în aceste împrejurări măsuri mai temeinice de fertilizare cu în­grășăminte organice și mine­rale, de combatere a bolilor și dăunătorilor, a samulastrei care găzduiește dăunătorii și insectele vectoare. Hotărîtor pentru efectuarea unui semănat de calitate es­te realizarea unui pat germi­nativ corespunzător. In acest sens se va da atenție deose­bită calității lucrărilor de pregătire a terenului, prin ca­re trebuie să asigure în ma­re măsură și combaterea bu­ruienilor. Pregătirea patului germina­tiv pe suprafețele arate din vară se va efectua prin lu­crări cu grapa cu discuri în agregat cu grapa reglabilă, urmărindu-se mărunțirea com­pletă a bulgărilor, nivelarea terenului și combaterea buru­ienilor care pe alocuri, favo­rizate de precipitații au cres­cut destul de abundent. Pregătirea solului după pră­­șitoare este condiționată în primul rînd de eliberarea ra­pidă a terenului. Umiditatea solului în general bună în a­­ceastă toamnă, favorizează e­­fectuarea unor lucrări de ca­litate și după culturile prâși­­toare. Dacă se lucrează însă cu încetineală la eliberarea te­renului de culturile premer­gătoare griului — așa cum se mai practică în multe unități — în mod direct se va ajunge la efectuarea unor lucrări ne­corespunzătoare de pregătire a patului germinativ, la rea­lizarea de semănături tîrzii și de slabă calitate. Experiența unor ani, mai ales cu toam­ne ploioase, cum a fost 1968, este edificator din acest punct de vedere pentru multe­­ uni­tăți agricole. Executarea arăturii după porumb și alte prăsitoare se va face cu multă atenție; ară­tura trebuie realizată cît mai uniform și la adîncimea la ca­re nu ies bulgări (18—22 cm). In terenurile îmburuienate sau cu multe resturi vegeta­le la suprafață, prima lucra­re după eliberarea terenului trebuie făcută cu grapa cu discuri care mărunțește res­turile vegetale, ușurînd încor­porarea lor și sporind totoda­tă calitatea arăturii. Arăturile executate în con­diții de sol mai uscat vor fi discuite și grăpate imediat pentru ca brazdele să nu se usuce, realizând astfel o mă­runțire cît mai bună a tere­nului. Recoltele mari și de bună calitate sunt condiționate în același timp de o fertilizare rațională. Un rol esențial în reușita culturii griului, îl reprezintă epoca de semănat, ea fiind rezultatul unei interacțiuni complexe a numeroși factori naturali și culturali. Această privire complexă asupra epo­cii de semănat este impusă și de cerințele mai pronunța­te față de condițiile de me­diu pe care le manifestă so­iurile intensive ce se culti­vă în prezent și care pretind a fi semănate într-un inter­val mai scurt de timp, com­parativ cu vechile soluri. Condițiile optime de tempe­ratură medie zilnică de circa 12 grade și de umiditate în sol se realizează în zona noas­tră incepînd cu a treia deca­dă a lunii septembrie, în pri­mul rînd în zona solurilor brune podzolite și durează pî­nă la 15—20 octombrie, inter­val în care semănatul griu­lui trebuie neapărat încheiat pe toate­ suprafețele.. Intîrzierea semănatului cau­zează pierderi cu atât mai mari cu cît se execută mai tîrziu și în condiții mai ne­favorabile. In astfel de situa­ții nu mai poate fi realizat un semănat de calitate, semințe­le nu mai pot fi încorporate în sol la adîncimea corespun­zătoare, rămînînd în marea lor majoritate la suprafața solului, expuse intemperiilor. De aici rezultă lanuri cu den­sitate mică, cu plante slab dezvoltate care pot fi ușor înăbușite de buruieni. Sinteza mai multor date ex­perimentale și de producție arată că în toate cazurile și la toate soiurile un număr de 300 boabe germinabile la m.p. la însămtețare nu asigu­ră o densitate suficientă. Den­sitatea optimă în condițiile u­­nităților noastre agricole este cuprinsă în medie între 450— 500 boabe germinabile la m.p. fiind în funcție de capacitatea de înfrățire a soiului cultivat și de calitatea patului ger­minativ. . La semănat se va folosi nu­mai sămînța cu o autentică valoare biologică și care în prealabil a fost tratată împo­triva bolilor și dăunătorilor. Folosind cu chibzuință ba­za tehnico-materială de care dispun unitățile din agricul­tură, experiența pozitivă acu­mulată, muncind cu dăruire, oamenii muncii de pe ogoare­le județului nostru vor pune baze solide recoltei viitoare de griu. Mecanizarea... nă a prelucra o piesă la o mașină­ agregat, unde munci­torul doar urmărește mersul mașinii, sau a prelucra aceeași piesă la un strung obișnuit. Productivitate incomparabilă, plus alte avantaje economice. Am dori numai să atragem atenția că ceea ce­ au făcut e un­ lucru bun, dar că, da­că se face mai mult, e și mai bine. Răspundem astfel chemării­ Congresului al X-lea al P.C.R. de a ridica pe trep­te mai înalte eficiența eco­nomică. Semnalăm, , în­­ încheiere, că pe lângă­ lucrările principale, sunt altele — transport intern, încărcarea sau descărcarea materiilor prime, a produse­lor și alte operații auxiliare — la care se consumă multă forță de muncă. Este bine să ne îndreptăm atenția și asu­pra acestora, chiar dacă me­canizarea sau automatizarea lor nu este prevăzută în pla­nul tehnic și nu trebuie ra­portată ministerului. s c FĂCLIA PAGINA 3 a circulam prectB Oricine circulă pe șosele se izbește de numeroasele „negli­jențe mici" care au adeseori urmări invers proporționale, accidente cu urmări grave sau foarte grave. De pildă, există obligația „măruntă" înscrisă de lege de a nu pătrunde pe drumurile modernizate cu pă­­mînt pe roți (în acele zone unde organele care adminis­trează drumurile respective nu s-au îngrijit să amenaje­ze drumurile laterale cu pia­tră care să provoace trepi­dații și desprinderea pămân­tului de pe roți­. Dar, aceas­tă obligație legală rămîne de cele mai multe ori doar pe hârtie; practic, tractoarele, că­ruțele și alte vehicule acope­ră drumurile pe anumite por­țiuni cu pămînt, transformîn­­du-le cînd plouă în pîrtii a­­lunecoase, fapt ce a provocat și provoacă greutăți în desfă­șurarea circulației, iar în ul­tima instanță, accidente. De ce oare conducerile întreprin­derilor pentru mecanizarea a­­griculturii, cooperativelor agri­cole de producție și șantiere­lor nu urmăresc cu fermitate lichidarea acestor practici? Nu demult, pe drumul na­țional nr. 10, de la km 26+300 la 26+525 se găseau bucăți mari de noroi care e­­rau scoase de pe drumul la­teral. Cei care au scos noro­iul au fost identificați: Gri­­gore Bariu, care conducea tractorul nr. 41-CJ-4362 și Ioan Nergheș cu tractorul nr. 41-CJ-1148, ambii din satul Răscruci, tractoarele aparți­nând I.M.A. Bonțida. Dar pe lângă faptul că au murdărit șoseaua, au încălcat și alte prevederi legale: remorcile nu aveau același număr de în­matriculare ca și tractoarele care le tractau; tractoriștii nu aveau nici un fel de acte a­­supra lor; transportau persoa­ne peste încărcătură și efec­tuau transporturi de nisip fă­ră forme legale. Un alt impediment în circu­lație ,­ constituie faptul că unii conducători de autovehi­cule, din anumite motive, în timp ce circulă în rampă se opresc, iar pentru a nu mer­ge un marșarier său pentru a putea pleca de pe loc, pun la roți bucăți de piatră care, du­pă pornire, rămînînd pe par­tea carosabilă a șoselelor, con­stituind obstacole pentru tra­ficul rutier. Faptul că ei pun la roți bucăți de pietre, este „motivat“ astfel: frina de aju­tor nu este în stare de func­ționare!!“. Unele unități agricole și chiar persoane fizice caută să facă „economii“ prin a nu cumpăra felinare și catadiop­­tru (Ochi de pisică) pentru vehicule cu tracțiune anima­lă. (costul cîțiva tei). Rezulta­tul? Pierderea de vieți ome­nești și de bunuri. Alții devin deosebit de „economicoși“ la dotarea bicicletelor cu cele necesare pentru circulația pe timp de noapte, ignorînd nor­mele de circulație, fără să-și dea seama de urmările grave la care pot ajunge circuitele în acest fel. Normele de circulație — în special privind dotarea bici­cletelor cu cele necesare pe timp de noapte — sunt încăl­cate în mod frecvent de că­tre locuitorii orașului Cîm­pia Turzii și comunele Viișoara, Căpuș, Gilău, Bonțida. Unii nu respectă nici măcar indi­catoarele rutiere de circula­ție, ajungînd victime ale ac­cidentelor. Gheorghe Florescu din Cluj str. Scorțarilor nr. 47, circuited cu bicicleta prin orașul Cluj, nu a respectat indicatorul „Oprire la inter­secție, intrînd brusc în fața unui autocamion, Gheorghe Florescu fiind rănit iar bici­cleta avariată. Deși prin lege este regle­mentată viteza de circulație a autovehiculelor în localități și, în afara acestora, fiind pre­văzute și o serie de restricții, unii conducători de autovehi­cule crezîndu-se „ași“ ai vo­lanului, consideră că pentru ei nu sunt restricții de vite­ză și că pot circula după bus­tul lor plac. Viteza de cir­culație se amplifică atunci cînd conducătorul auto se află sub influența băuturilor al­coolice. Conducătorul aflat în această situație are impresia că e mai grozav decit cei 140 cai putere ai motorului. Dar, realitatea este că nu mai poa­te stăpîni „hățurile“ acestor „cai“ și ei îl duc la... rîpă. Un exemplu este suficient ca să ne dăm seama că lucrurile se petrec și în acest fel: con­ducătorul auto Ioan Șuteu din Turda str. Aviatorilor nr. 5 conducând autocamionul­­ nr. 21-CJ-3798 pe drumul Turda— Petrești, cu viteză mai mare decît cea prevăzută de lege și sub influența băuturilor al­coolice, nu s-a putut înscrie într-o curbă răsturnind ca­mionul. Ca urmare a încetat din viață o persoană și s-au provocat multiple grave frac­turi altor cinci persoane care se găseau în caroserie. Pe lângă abaterile săvârșite în mod direct, există și al­tele datorate pur și simplu u­­nor neglijențe sau ab­­eri din partea unor persoane cu funcții de răspundere în u­­nitățile deținătoare de a­cel de mijloace. Așa se întîr­bă, că se mai găsesc în circul­a­ție autovehicule care nu cores­pund din punct de vedere teh­nic. De exemplu Aurel Tanoș maistru de utilaj la cariera de piatră din Morlaca, a sem­nat foile de parcurs la auto­basculanta nr. 31-CJ-2022 con­dusă de șoferul Ioan Coza^ și autobasculanta nr. 31-CJ­ condusă de loan Nicorici, fă­ră ca acestea să corespundă din punct de vedere tehnic, în ce privește securitatea cir­culației. Revizorul tehnic Si­­mion Cighir de la I­M­TF, Cluj, circula te cabina a­uto­­camionului nr. 21-CJ-449 con­dus de șoferul Petru Netea, transportând lemne care de­pășeau gabaritul și care nu erau semnalizate la urmă in mod corespunzător pentru a circula pe timp de noapte, ceea ce a determinat avarie­rea autodubiței TV care cir­cula din sens opus. In perioada actuală, de con­tinuă creștere a parcului de autovehicule este necesar să se acorde toată atenția preve­derilor ce reglementează a­­ceastă activitate de către toți participanții la traficul ru­tier. Fiecare este dator să-șî aducă din plin contribuția la buna desfășurare a circulației pe drumurile publice, în ra­port cu activitățile pe care le desfășoară. Orice conducător de autovehicul trebuie să fie în primul rînd sever față de el însuși în a circula corect, iar în al doilea rînd să-i a­­tenționeze pe colegii de volan atunci cind observă o abate­re cît de mică din partea lor. Cpt. Teodor TUDOR BHHZE3 Ca, de (?) sun­t rentabile. Se știe, chiar din filmele polițiste, eu cită strășnicie sunt păstrate secretele de fabrica­ție. Tot din aceste filme se cunosc peripeții­le palpitante ale aflării unui astfel de secret. De ce atîta taină? E vorba de bani, de câști­guri, de un produs al inteligenței umane. Poza de mai jos, intrată în posesia noastră, prin mijloace strict secrete (cred că va­ fi destituit portarul care n-a percheziționat vi­zitatorii și n-a confiscat filmul buclucaș din aparatul de fotografiat. Și merită ! Ce păzeș­te dumnealui acolo în boxă?) ne dezvăluie taina cărucioarelor de transport uzinal de la Unirea. Sunt 100 (una sută) bucăți în cap. Prima șarjă. Stau dosite într-o hală, păstrindu-și taina, ferite de privirile nechemaților. Paza bună trece primejdia rea, dar nu întotdeau­na. Taina s-a aflat. Cărucioarele aveau me­nirea să transporte materiale de la o secție la alta, să ușureze munca oamenilor. Asta a fost intenția. S-a constatat apoi, cu stupoa­re, că ele nu ușurează munca oamenilor, ci dimpotrivă... Sunt foarte grele. Goale nu pot fi m­ișcate cu o mină, cu două opini redu­te de ce trec toate nădușeiile tot nu merg. Dar n-au fost făcute pentru a se plimba goale ci cu piese. Aici e aici. Cu piese nu pot fi nici urnite din loc. Iată prima taină a sto­cării buclucașelor cărucioare uzinale de la Unirea. Poate așteaptă un Hercule? Dar că­rucioarele­ au un lanț de taine de nedezlegat. Fiind strict secret n-am putut afla urmă­toarele: 1) Cine le-a proiectat? 2) Cine le-a recepționat? 3) Cu­ costă unul? 4) Ce pagube a suferit uzina Unirea? 5) Dacă „inventatorului“ i s-a dat primă sau nu? 6) Cum o să fie amortizate? 7) Dacă comitetul de direcție și celelalte organe în drept și-au pus întrebările de mai sus? Poate și le-au pus?! Poate că se gin­desc să le atașeze un motor de tracțiune?! Mai știi?! Poate n-ar strica să li se pună motoare de tractoare. Să nu se mai trezească cu surprize. Cum toate cele de mai sus constituie o tav­it, un secret de fabricație al uzinei Unirea, e normal să nu le știm. Nu ne putem însă abține să nu le urăm spor la muncă și încă vreo cîteva șarje de cărucioare că, de (?) sunt rentabile. Grigore BEURAN •r*

Next