Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)
1969-10-01 / 7124. szám
CIUCEA Vii cuvînt asupra ambianței: Pădure, dragă pădure... Parcă anume plantată de luptătorii Iancului sau de cei ai lui Horea. De f apt, nu prea departe, se știe, la Ciser, martirul din 1784 și-a scrijelit inițialele pe grinda unei biserici de lemn aflată acum la Muzeul etnografic lingă Cluj. Marele „refugiat“ dă o aură de partizanat acestor păduri, tot așa cum tragică rămîne pădurea Scorăcet de lingă Huedin, unde a fost trădat ca și prietenul său Cloșca. Localitatea mai este amintită, în documente istorice, cu 1300 de locuitori, cu o participare la răscoala lui Doja, cu o școală de prin 1880, distrusă în războiul ultim (cînd funcționa intr-o casă particulară) și reconstruită anul trecut. Documentele istorice ale Ciucei au ars atunci. Am mai avut prilejul să scriu despre celebra localitate, cînd au fost ultimele serbări legate de Goga. Zilele trecute, discutam cu directorul școlii și al căminului cultural, profesor de istorie, Pop Alexandru. Se lăuda, pe drept cuvînt, cu manifestări pionierești teatrale, cu recitatori etc. Promite, pentru acest an școlar, o orchestră. De cămin, deși îl conduce, se plinge, nu prea există tineret în comună, e plecat de obicei în industrie și numai periodic, la ocazii festive, prezintă programe artistice , cu precădere montaje literare. Spiritualitatea satelor Totuși, Goga. Fenomenul cultural la Ciucea strălucește prin amintirea concretă a poetului pătimirii noastre, prietenul lui Ady Endre. Acolo, pe domeniul castelan al Veturiei Goga, putem admira locurile unde poetul nostru scria sau medita, imiausoleul mozaicat personal de ilustra doamnă, biserica de lemn din 1575 adusă din Sălaj (Gălpîia) în 1939 de către el care nota nostalgia „De ce m-ați dat de lingă voi“. Poetul din Rășinari, a înjghebat la Ciucea un castel de înaltă ținută muzeală postumă, înzestrîndu-l cu valori deosebite: picturi originale de Grigorescu și desene în creion de același clasic, un portret de fată, în ulei, de Luchian, o bibliotecă de circa 9 000 volume, în 6 limbi, icoane pe sticlă și pe lemn, un bronz de Ion Jalea (Hercule omorind centaurul), un bust de marmoră, Goga, semnat de Cornel Medrea și altul de Milița Pătrașcu. Scrinul lui Avram Iancu, obiecte din Pompei — daruri italiene —, un uriaș covor mural, lucrat in Franța acum circa 350 de ani. Pe urmele poetului, la Ciucea... Pină la bastionul dinspre șosea, unde, se spune, se retrăgea, însingurat, să scrie poezie. E o cinste, care, la rîndul ei, se dorește, sincer, cinstire, pioșenie, sau o floare în celebrul mausoleu al cântărețului nostru transilvan, Ion RAHOVEANU 9 BR m m BR PE SOIRI DIN DEJ . In cadrul ciclului „Itinerarii europene“, organizat din inițiativa comitetului municipal Dej al U.T.C., a avut loc In 26 septembrie a.c„ In sala Clubului C.F.R., expunerea prof. Eugen Alexiu, directorul Casei creației populare din Cluj cu titlul „Impresii de călătorie — Ungaria, Cehoslovacia, R.D.G., R.F. a Germaniei“. Peste 120 de tineri au urmărit cu interes relatările însoțite de diafilme. 0 800 de elevi ai școlilor din Dej, au efectuat in aceste zile aproape 30 000 ore de muncă patriotică in cadrul I.A.S., Fabrica de conserve„11 Iunie“ etc. Numai la „11 Iunie“, într-o singură zi, prin munca patriotică a 200 de elevi, de la Liceul nr. 1 din Dej au fost sortate 2 126 kg prune, aplicate 29 000 etichete și buline, aranjate numeroase stive de materiale. E unul din primele calificative bune date elevilor în acest an școlar. 41 Comitetul nicipal U.T.C. nuși-a propus, pentru luna octombrie și începutul lunii noiembrie, o serie de acțiuni pentru cunoașterea documentelor Congresului al X-lea al P.C.R.: 6 întîlniri cu activiști de partid (la cooperativa „Progresul“, I.C.S., „11 iunie“, c.c.H., Profil, Bobîlna); 5 întîlniri cu delegați la Congres (C.C.H., IPROFIL, Complexul C.F.R., organizațiile de instituții, licee), un simpozion la Bobîlna; cadran politic „Principii de bază ale politicii externe a P.C.R.“ (cu activele din școli); o informare politică (la Școala profesională). # Fină la 31 octombrie se vor încheia lucrările de reamenajare și redare în folosință a Casei municipale de cultură și Muzeului municipal. • Pînă la 1 ianuarie 1970 Biblioteca municipală va avea asigurat un local corespunzător pentru înființarea — odată cu buna gospodărire și utilizarea fondului de cărți — a unor secții pentru copii, documentară, compactorie. Cvartet campestru Fotografia: R. WAGNER c ume • Anonimă, cartierul Gheorgheni, I.A.P. „Someșul“ ne-a dat următorul răspuns la problema care vă nemulțumește: Prețurile se stabilesc în funcție de categoria localului. Restaurantul „Mercur“ fiind de categoria I este dotat cu produse corespunzătoare clasei în care este încadrat. • Szilagyi Aurelia, str. Punții 11 Turda. Cele semnalate în scrisoarea ce ne-au adresat-o nu corespund realității. S-a ajuns la această concluzie în urma cercetării amănunțite, pe teren, a stării de fapt. • Ing. Vincențiu Babeș, P-ța Libertății 13, Cluj. Difuzorul funcționează numai în orele permise, respectîndu-se orele de odihnă. Totodată, s-a atras atenția personalului agenției ca și în timpul în care acesta poate funcționa să i se reducă din intensitate. Anonimă, str. Dragalina 81 Cluj. Deplasîndu-se la fața locului, organele de teren ale Inspectoratului sanitar de stat au tras concluzia că situația la care faceți referire este urmare a faptului că locatarii n-au păstrat curățenia. • Unui grup de cetățeni cartierul Grigorescu: Sesizarea este întemeiată. In funcție de posibilitățile existente au fost luate măsuri pentru ca situația să nu se mai repete. • Orosfăian loan str. Timișului 18, Cluj: Organele de resort ne-au comunicat hotărîrea luată în cazul dv., și anume: Ocolul silvic a fost îndrumat să vă pună la dispoziție material lemnos în cantitate echivalentă cu cel confiscat. 41 Sava Ana str. Maramureșului 17 Cluj. Pentru problema care vă preocupă trebuie să vă adresați coop. „Constructorul“ sau I.O.G.C.C., unități care execută atît proiectele cît și lucrările propriu zise pentru protejarea proprietăților. Transportul molozului și aluviunilor din curți cade în sarcina proprietarilor și nu a întreprinderii comunale cum au presupus dv. • Unui grup de cetățeni Valea Ungurașului: Repararea drumului comunal va începe în luna noiembrie cînd Autobaza Dej poate repartiza pentru această acțiune basculante. Lucrările de electrificare despre care pomeniți au fost amînate deoarece nu toți cetățenii au achitat contribuția ce le revenea. 0 Rogozan Cornel, str. A. Isac 1 Cluj: I.L.L. a verificat situația și v-a aprobat cererea. Lucrarea se va executa la începutul lunii octombrie. Pe Valea Oltului Fotografia: Vlad CHIRIȚA cotidiene de la spectoratul județean de miliție DOAR ALCOOLUL E DE VINA A Consumul de alcool peste măsură se dovedește de multe ori cauză a celor mai diverse infracțiuni și fapte nedorite. Frecventînd mai multe localuri, într-una din Zile, loan Morar din Dej, str. Traian nr. 33, după ora 1 a ajuns la restaurantul ..Someșul“ care era închis. Nefiind lăsat să intre i-a înjurat pe ospătari și a trezit, prin scandalul ce i-a făcut pe locatarii din blocul vecin, pe care, de asemenea, tot el i-a „admonestat“ cu înjurături. Cînd â-a trezit era la miliție. Și ca să se trezească de tot, după cercetări a fost trimis în judecată. • Szabó Alexandru din comuna Cuzăplac, județul Sălaj, ajungînd în stare de ebrietate a pătruns în autoturismul I.M.S. 21-Bv-668 parcat în locul destinat acestui scop în Piața Victoriei din Huedin și a pornit motorul. Ajungînd la intersecția străzilor Armata Roșie și Gheorghe Doja cu Piața Victoriei a răsturnat mașina și a dispărut. Dar nu fără urmă, fiind prins de către organele de miliție și trimis în instanță. 41 Circulând, tot în stare de ebrietate, cu bicicleta, pe șoseaua Cluj — Huedin, Trai Andrei din comuna Gilău n-a mai putut să stăpânească „complicatul“ vehicul trecînd din o parte in alta a șoselei. A fost lovit grav de autoturismul B-907 condus de cetățeanul Radtek Oswald din R. F. a Germaniei. Sunt întâmplări regretabile care puteau fi evitate dacă nu exista consumul de alcool. Atenție deci, „îndrăgostiților“ de băuturi alcoolice. Vedeți ce face băutura! „TENTAȚII 41 Intrînd in magazinul de confecții din Piața Libertății nr. 23 pentru cumpărături, Bodori Doina Maria din Cluj, str. Cetății nr. 3, în aglomerație, a fost tentată de o rochie pe care a introdus-o din „greșeală“ în sacoșă. Și cum orice greșeală, mai ales intenționată, se plătește, fiind prinsă la ieșire de personalul magazinului i-a fost întocmit dosar de către organele de miliție. Persoana căreia în ziua de 8 septembrie i-au fost furați 400 de lei în timp ce se afla la magazinul „Vînâtorul“ este rugată să se prezinte la miliția municipiului Cluj deoarece autorul a fost prins în persoana numitului Constantin Chițu, din Cluj, colonia Borhanci nr. 82/A. URMĂRI DIN PAG. I-A • URMĂRI DIN PAG. I-A De la înălțimi... O scurtă perioadă de timp a lucrat în cadrul Trustului regional de construcții, grupul I, serviciul producție. Dar între pereții biroului se simțea parcă stingherit. II chinuia, mereu gîndul să se întoarcă pe șantier, între inimoșii constructori. Și s-a întors la vechea lui pasiune, căreia i-a rămas consecvent pînă azi. După terminarea stației auto-moto din strada Gorki, a cerut să fie trimis pe șantierul de construcții 101. Sub privirile și sub prețioasele lui îndrumări s-a înălțat, impunătoare, clădirea hotelului O.N.T. O nouă perlă în șiragul realizărilor lui. Un obiectiv grandios care, prin originalitatea stilului său și amploarea întregii construcții, va stîrni admirația și va ridica prestigiul orașului de pe Someș în fața exigenților săi vizitatori. Pentru Petre Moise această lucrare constituie, în primul rînd, o carte de vizită a colectivului de constructori pe care-l conduce. Locuiește într-un apartament confortabil dintr-un bloc construit de el, împreună cu soția și un băiețel de 10 ani, pe care ar dori să-l facă inginer constructor. Priveam la silueta omului din fața mea, îi admiram robustețea, vigoarea tinerească in ciuda celor 49 de ani. Cu siguranță că acest om minunat va mai da orașului Cluj și alte realizări importante. O spuneau ochii lui albaștri, expresivi și energia din întreaga lui fizionomie. ★ Un avion de pasageri sfișia văzduhul de deasupra noastră. .A tresărit și, automat, și-a ridicat ochii, urmărindu-l pînă se pierdu în depărtări. A oftat, a privit din nou văzduhul și n-a mai spus un cuvint. Mi-am dat seama că în el se redeșteptaseră vechi amintiri despre aviație. L-am zărit după cîtva timp la ultimul etaj al clădirii hotelului, scrutînd depărtarea. Se gîndea din nou, la înălțimile amețitoare pe care le-a străbătut cindva. Semănatul la timp... timpuriu și care au fost întreținute, curățate de buruieni. Numai în cazul cînd suprafața planificată a se cultiva cu griu nu poate fi asigurată după aceste plante, se va recurge la semănatul griului după griu. In limita posibilităților se va căuta a se reduce cît mai mult acest mod de amplasare, luîndu-se totodată în aceste împrejurări măsuri mai temeinice de fertilizare cu îngrășăminte organice și minerale, de combatere a bolilor și dăunătorilor, a samulastrei care găzduiește dăunătorii și insectele vectoare. Hotărîtor pentru efectuarea unui semănat de calitate este realizarea unui pat germinativ corespunzător. In acest sens se va da atenție deosebită calității lucrărilor de pregătire a terenului, prin care trebuie să asigure în mare măsură și combaterea buruienilor. Pregătirea patului germinativ pe suprafețele arate din vară se va efectua prin lucrări cu grapa cu discuri în agregat cu grapa reglabilă, urmărindu-se mărunțirea completă a bulgărilor, nivelarea terenului și combaterea buruienilor care pe alocuri, favorizate de precipitații au crescut destul de abundent. Pregătirea solului după prășitoare este condiționată în primul rînd de eliberarea rapidă a terenului. Umiditatea solului în general bună în această toamnă, favorizează efectuarea unor lucrări de calitate și după culturile prâșitoare. Dacă se lucrează însă cu încetineală la eliberarea terenului de culturile premergătoare griului — așa cum se mai practică în multe unități — în mod direct se va ajunge la efectuarea unor lucrări necorespunzătoare de pregătire a patului germinativ, la realizarea de semănături tîrzii și de slabă calitate. Experiența unor ani, mai ales cu toamne ploioase, cum a fost 1968, este edificator din acest punct de vedere pentru multe unități agricole. Executarea arăturii după porumb și alte prăsitoare se va face cu multă atenție; arătura trebuie realizată cît mai uniform și la adîncimea la care nu ies bulgări (18—22 cm). In terenurile îmburuienate sau cu multe resturi vegetale la suprafață, prima lucrare după eliberarea terenului trebuie făcută cu grapa cu discuri care mărunțește resturile vegetale, ușurînd încorporarea lor și sporind totodată calitatea arăturii. Arăturile executate în condiții de sol mai uscat vor fi discuite și grăpate imediat pentru ca brazdele să nu se usuce, realizând astfel o mărunțire cît mai bună a terenului. Recoltele mari și de bună calitate sunt condiționate în același timp de o fertilizare rațională. Un rol esențial în reușita culturii griului, îl reprezintă epoca de semănat, ea fiind rezultatul unei interacțiuni complexe a numeroși factori naturali și culturali. Această privire complexă asupra epocii de semănat este impusă și de cerințele mai pronunțate față de condițiile de mediu pe care le manifestă soiurile intensive ce se cultivă în prezent și care pretind a fi semănate într-un interval mai scurt de timp, comparativ cu vechile soluri. Condițiile optime de temperatură medie zilnică de circa 12 grade și de umiditate în sol se realizează în zona noastră incepînd cu a treia decadă a lunii septembrie, în primul rînd în zona solurilor brune podzolite și durează pînă la 15—20 octombrie, interval în care semănatul griului trebuie neapărat încheiat pe toate suprafețele.. Intîrzierea semănatului cauzează pierderi cu atât mai mari cu cît se execută mai tîrziu și în condiții mai nefavorabile. In astfel de situații nu mai poate fi realizat un semănat de calitate, semințele nu mai pot fi încorporate în sol la adîncimea corespunzătoare, rămînînd în marea lor majoritate la suprafața solului, expuse intemperiilor. De aici rezultă lanuri cu densitate mică, cu plante slab dezvoltate care pot fi ușor înăbușite de buruieni. Sinteza mai multor date experimentale și de producție arată că în toate cazurile și la toate soiurile un număr de 300 boabe germinabile la m.p. la însămtețare nu asigură o densitate suficientă. Densitatea optimă în condițiile unităților noastre agricole este cuprinsă în medie între 450— 500 boabe germinabile la m.p. fiind în funcție de capacitatea de înfrățire a soiului cultivat și de calitatea patului germinativ. . La semănat se va folosi numai sămînța cu o autentică valoare biologică și care în prealabil a fost tratată împotriva bolilor și dăunătorilor. Folosind cu chibzuință baza tehnico-materială de care dispun unitățile din agricultură, experiența pozitivă acumulată, muncind cu dăruire, oamenii muncii de pe ogoarele județului nostru vor pune baze solide recoltei viitoare de griu. Mecanizarea... nă a prelucra o piesă la o mașină agregat, unde muncitorul doar urmărește mersul mașinii, sau a prelucra aceeași piesă la un strung obișnuit. Productivitate incomparabilă, plus alte avantaje economice. Am dori numai să atragem atenția că ceea ce au făcut e un lucru bun, dar că, dacă se face mai mult, e și mai bine. Răspundem astfel chemării Congresului al X-lea al P.C.R. de a ridica pe trepte mai înalte eficiența economică. Semnalăm, , în încheiere, că pe lângă lucrările principale, sunt altele — transport intern, încărcarea sau descărcarea materiilor prime, a produselor și alte operații auxiliare — la care se consumă multă forță de muncă. Este bine să ne îndreptăm atenția și asupra acestora, chiar dacă mecanizarea sau automatizarea lor nu este prevăzută în planul tehnic și nu trebuie raportată ministerului. s c FĂCLIA PAGINA 3 a circulam prectB Oricine circulă pe șosele se izbește de numeroasele „neglijențe mici" care au adeseori urmări invers proporționale, accidente cu urmări grave sau foarte grave. De pildă, există obligația „măruntă" înscrisă de lege de a nu pătrunde pe drumurile modernizate cu pămînt pe roți (în acele zone unde organele care administrează drumurile respective nu s-au îngrijit să amenajeze drumurile laterale cu piatră care să provoace trepidații și desprinderea pământului de pe roți. Dar, această obligație legală rămîne de cele mai multe ori doar pe hârtie; practic, tractoarele, căruțele și alte vehicule acoperă drumurile pe anumite porțiuni cu pămînt, transformîndu-le cînd plouă în pîrtii alunecoase, fapt ce a provocat și provoacă greutăți în desfășurarea circulației, iar în ultima instanță, accidente. De ce oare conducerile întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, cooperativelor agricole de producție și șantierelor nu urmăresc cu fermitate lichidarea acestor practici? Nu demult, pe drumul național nr. 10, de la km 26+300 la 26+525 se găseau bucăți mari de noroi care erau scoase de pe drumul lateral. Cei care au scos noroiul au fost identificați: Grigore Bariu, care conducea tractorul nr. 41-CJ-4362 și Ioan Nergheș cu tractorul nr. 41-CJ-1148, ambii din satul Răscruci, tractoarele aparținând I.M.A. Bonțida. Dar pe lângă faptul că au murdărit șoseaua, au încălcat și alte prevederi legale: remorcile nu aveau același număr de înmatriculare ca și tractoarele care le tractau; tractoriștii nu aveau nici un fel de acte asupra lor; transportau persoane peste încărcătură și efectuau transporturi de nisip fără forme legale. Un alt impediment în circulație , constituie faptul că unii conducători de autovehicule, din anumite motive, în timp ce circulă în rampă se opresc, iar pentru a nu merge un marșarier său pentru a putea pleca de pe loc, pun la roți bucăți de piatră care, după pornire, rămînînd pe partea carosabilă a șoselelor, constituind obstacole pentru traficul rutier. Faptul că ei pun la roți bucăți de pietre, este „motivat“ astfel: frina de ajutor nu este în stare de funcționare!!“. Unele unități agricole și chiar persoane fizice caută să facă „economii“ prin a nu cumpăra felinare și catadioptru (Ochi de pisică) pentru vehicule cu tracțiune animală. (costul cîțiva tei). Rezultatul? Pierderea de vieți omenești și de bunuri. Alții devin deosebit de „economicoși“ la dotarea bicicletelor cu cele necesare pentru circulația pe timp de noapte, ignorînd normele de circulație, fără să-și dea seama de urmările grave la care pot ajunge circuitele în acest fel. Normele de circulație — în special privind dotarea bicicletelor cu cele necesare pe timp de noapte — sunt încălcate în mod frecvent de către locuitorii orașului Cîmpia Turzii și comunele Viișoara, Căpuș, Gilău, Bonțida. Unii nu respectă nici măcar indicatoarele rutiere de circulație, ajungînd victime ale accidentelor. Gheorghe Florescu din Cluj str. Scorțarilor nr. 47, circuited cu bicicleta prin orașul Cluj, nu a respectat indicatorul „Oprire la intersecție, intrînd brusc în fața unui autocamion, Gheorghe Florescu fiind rănit iar bicicleta avariată. Deși prin lege este reglementată viteza de circulație a autovehiculelor în localități și, în afara acestora, fiind prevăzute și o serie de restricții, unii conducători de autovehicule crezîndu-se „ași“ ai volanului, consideră că pentru ei nu sunt restricții de viteză și că pot circula după bustul lor plac. Viteza de circulație se amplifică atunci cînd conducătorul auto se află sub influența băuturilor alcoolice. Conducătorul aflat în această situație are impresia că e mai grozav decit cei 140 cai putere ai motorului. Dar, realitatea este că nu mai poate stăpîni „hățurile“ acestor „cai“ și ei îl duc la... rîpă. Un exemplu este suficient ca să ne dăm seama că lucrurile se petrec și în acest fel: conducătorul auto Ioan Șuteu din Turda str. Aviatorilor nr. 5 conducând autocamionul nr. 21-CJ-3798 pe drumul Turda— Petrești, cu viteză mai mare decît cea prevăzută de lege și sub influența băuturilor alcoolice, nu s-a putut înscrie într-o curbă răsturnind camionul. Ca urmare a încetat din viață o persoană și s-au provocat multiple grave fracturi altor cinci persoane care se găseau în caroserie. Pe lângă abaterile săvârșite în mod direct, există și altele datorate pur și simplu unor neglijențe sau aberi din partea unor persoane cu funcții de răspundere în unitățile deținătoare de acel de mijloace. Așa se întîrbă, că se mai găsesc în circulație autovehicule care nu corespund din punct de vedere tehnic. De exemplu Aurel Tanoș maistru de utilaj la cariera de piatră din Morlaca, a semnat foile de parcurs la autobasculanta nr. 31-CJ-2022 condusă de șoferul Ioan Coza^ și autobasculanta nr. 31-CJ condusă de loan Nicorici, fără ca acestea să corespundă din punct de vedere tehnic, în ce privește securitatea circulației. Revizorul tehnic Simion Cighir de la IMTF, Cluj, circula te cabina autocamionului nr. 21-CJ-449 condus de șoferul Petru Netea, transportând lemne care depășeau gabaritul și care nu erau semnalizate la urmă in mod corespunzător pentru a circula pe timp de noapte, ceea ce a determinat avarierea autodubiței TV care circula din sens opus. In perioada actuală, de continuă creștere a parcului de autovehicule este necesar să se acorde toată atenția prevederilor ce reglementează această activitate de către toți participanții la traficul rutier. Fiecare este dator să-șî aducă din plin contribuția la buna desfășurare a circulației pe drumurile publice, în raport cu activitățile pe care le desfășoară. Orice conducător de autovehicul trebuie să fie în primul rînd sever față de el însuși în a circula corect, iar în al doilea rînd să-i atenționeze pe colegii de volan atunci cind observă o abatere cît de mică din partea lor. Cpt. Teodor TUDOR BHHZE3 Ca, de (?) sunt rentabile. Se știe, chiar din filmele polițiste, eu cită strășnicie sunt păstrate secretele de fabricație. Tot din aceste filme se cunosc peripețiile palpitante ale aflării unui astfel de secret. De ce atîta taină? E vorba de bani, de câștiguri, de un produs al inteligenței umane. Poza de mai jos, intrată în posesia noastră, prin mijloace strict secrete (cred că va fi destituit portarul care n-a percheziționat vizitatorii și n-a confiscat filmul buclucaș din aparatul de fotografiat. Și merită ! Ce păzește dumnealui acolo în boxă?) ne dezvăluie taina cărucioarelor de transport uzinal de la Unirea. Sunt 100 (una sută) bucăți în cap. Prima șarjă. Stau dosite într-o hală, păstrindu-și taina, ferite de privirile nechemaților. Paza bună trece primejdia rea, dar nu întotdeauna. Taina s-a aflat. Cărucioarele aveau menirea să transporte materiale de la o secție la alta, să ușureze munca oamenilor. Asta a fost intenția. S-a constatat apoi, cu stupoare, că ele nu ușurează munca oamenilor, ci dimpotrivă... Sunt foarte grele. Goale nu pot fi mișcate cu o mină, cu două opini redute de ce trec toate nădușeiile tot nu merg. Dar n-au fost făcute pentru a se plimba goale ci cu piese. Aici e aici. Cu piese nu pot fi nici urnite din loc. Iată prima taină a stocării buclucașelor cărucioare uzinale de la Unirea. Poate așteaptă un Hercule? Dar cărucioarele au un lanț de taine de nedezlegat. Fiind strict secret n-am putut afla următoarele: 1) Cine le-a proiectat? 2) Cine le-a recepționat? 3) Cu costă unul? 4) Ce pagube a suferit uzina Unirea? 5) Dacă „inventatorului“ i s-a dat primă sau nu? 6) Cum o să fie amortizate? 7) Dacă comitetul de direcție și celelalte organe în drept și-au pus întrebările de mai sus? Poate și le-au pus?! Poate că se gindesc să le atașeze un motor de tracțiune?! Mai știi?! Poate n-ar strica să li se pună motoare de tractoare. Să nu se mai trezească cu surprize. Cum toate cele de mai sus constituie o tavit, un secret de fabricație al uzinei Unirea, e normal să nu le știm. Nu ne putem însă abține să nu le urăm spor la muncă și încă vreo cîteva șarje de cărucioare că, de (?) sunt rentabile. Grigore BEURAN •r*