Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)

1970-04-01 / 7277. szám

PAGINA 2 FĂCLIA ANIVERSĂRI In condițiile istorice de la începutul secolului al XX-lea, definite ca epocă a imperia­lismului și a revoluțiilor pro­letare, V. I. Lenin dezvoltă ideologia marxistă și impli­cit teoria internaționalismului proletar, în raport cu proble­mele vitale ale mișcării mun­citorești și societății contem­porane. Acum, el elaborează o teorie unitară a eliberării naționale și sociale, demon­­strind necesitatea luptei co­mune a muncitorilor de dife­rite naționalități și a solidari­tății internaționaliste a parti­delor proletare. Izbucnirea și victoria revoluției socialiste, spre care se îndrepta proleta­riatul din Rusia, era condițio­nată de existența unui partid comunist capabil să conducă masele revoluționare la cuce­rirea puterii politice și trans­formării socialiste pe planul existenței și conștiinței socia­le. De aceea, V. I. Lenin mi­litează pentru constituirea a­­cestui partid, pe baze inter­naționaliste, astfel incit, în organizațiile sale, să intre, în virtutea comunității de inte­rese, muncitorii tuturor națio­nalităților. Această sarcină constituia — în concepția lui Lenin — și o armă împotriva politicii naționalist-șovine a claselor stăpînitoare, a opor­tunismului din mișcarea mun­citorească, care tindeau să di­­vidă și să dezbine — pe cri­terii naționaliste — frontul proletariatului. In timpul primului război mondial, Lenin a desfășurat o intensă activitate pentru uni­tatea de gîndire și acțiune a muncitorilor, în special din țările beligerante, pentru re­vendicările lor de clasă și na­ționale progresiste. Internațio­nalismul proletar — afirma Lenin — determină muncito­rii din țările ale căror gu­verne promovau un război de cotropire să condamne, prin gîndire și acțiune revoluționa­ră, acest război și să militeze pentru o pace dreaptă, respec­­tîndu-se voința de libertate și egalitate a tuturor popoare­lor și națiunilor. ..Actualul război imperialist este un război pe care națiunile do­minante îl duc pentru asupri­rea unor noi națiuni. Nu poți fi „național“ într-un război imperialist altfel decit fiind un om politic socialist, adică altfel decit recunoscind drep­tul națiunilor asuprite la eli­berare...“. Proletariatul tre­buie să lupte pentru o pace democratică, să impună gu­vernelor o astfel de pace. So­cialiștii din țările asupritoare „trebuie să recunoască și să susțină dreptul la autodeter­minare al națiunilor asuprite“, iar socialiștii națiunilor asu­prite trebuie să lupte pentru unitatea de luptă cu muncito­rii națiunilor asupritoare. Dat fiind faptul că „Imperialismul este epoca asupririi crescînde a națiunilor din întreaga lu­me de către un pumn de mari puteri... lupta pentru re­voluția socialistă împotriva imperialismului nu e cu pu­tință fără recunoașterea drep­tului națiunilor la autodeter­minare“, V. I. Lenin a fundamentat concepția despre posibilitatea transformării războiului impe­rialist în război civil de eli­berare, posibilitate realizată în Rusia prin Marea­­ Revolu­ție Socialistă din Octombrie. Caracterul concret-istoric al filozofiei și ideologiei marxis­te, se vădește acum și în noul conținut al internaționalismu­lui proletar. Pe vremea lui Marx și Engels, mobilurile in­ternaționaliste ale mișcării muncito­rești organizată în In­ternaționala I au constat în eliberarea clasei muncitoare, lichidarea divergențelor na­ționale și educarea tuturor ce­lor ce muncesc în spiritul u­­nității și fraternității interna­ționale de clasă. In condițiile creării Rusiei sovietice, același principiu însemna pentru cla­sa muncitoare­ și partidul său comunist din Rusia, asigura­­­­rea progresului socialismului în această țară, ceea ce în­semna implicit, și o afirmare și o victorie a idealurilor co­muniste, precum și ajutorul direct acordat mișcărilor de eliberare națională și socială a proletariatului și popoarelor de pretutindeni. In același timp, spiritul internaționalist al muncitorilor din țările ca­pitaliste se manifesta prin continuarea luptei lor pentru libertate și comunism, precum și susținerea partidului și po­porului care construia socia­lismul. .În 1919, sub conducerea lui V. I. Lenin se înființează In­ternaționala a III-a Comunis­tă. Misiunea sa principală e­­ra de a conduce clasa mun­citoare „de toate naționalită­țile și din toate țările în ve­derea luptei revoluționare co­mune pentru răsturnarea mo­șierilor și a burgheziei“, res­pectiv instaurarea dictaturii proletariatului și construirea orânduirii socialiste. Avînd in vedere perspectivele acestei lupte, Lenin a atras atunci a­­tenția asupra „formelor parti­culare concrete pe care aceas­tă luptă le îmbracă și tre­buie in mod inevitabil să le îmbrace în fiecare țară in parte, potrivit trăsăturilor ca­racteristice ale economiei, ale politicii și ale culturii ei“... „Atâta timp — continuă Lenin —­ cit există între popoare și țări deosebiri naționale și sta­tale — și aceste deosebiri vor dăinui încă foarte multă vre­me, chiar și după înfăptuirea dictaturii proletariatului pe scară mondială unitatea tacti­cii internaționale a mișcării muncitorești comuniste din toate țările nu cere înlătura­rea diversității, suprimarea deosebirilor naționale (ceea ce ar fi un vis absurd în mo­mentul de față), ci cere o a­­plicare a principiilor funda­mentale ale comunismului (...) care să modifice just aceste principii în amănunte, să se adapteze just și să le aplice la deosebirile naționale și na­­țional-statale". Ideile lui Lenin au fost confirmate de mersul înainte al societății și mișcării mun­citorești, de constituirea și dezvoltarea sistemului mon­dial socialist. Partidul Comu­nist Român și-a adus și își aduce o contribuție activă la dezvoltarea învățăturii marxist-leniniste atât in ceea ce privește realizarea sarcini­lor sale de edificare a societă­ții socialiste în România, pre­cum și cele care îi revin în cadrul sistemului socialist și mișcării comuniste și munci­torești internaționale. Animat de sentimentele și ideile in­ternaționalismului proletar, P.C.R. afirmă o poziție de ma­re valoare și prestigiu in via­ța comunistă internațională, dezvoltând relații de colabo­rare tovărășească, frățească cu toate partidele comuniste și muncitorești, militînd pen­tru colaborarea și unitatea lor internaționalistă. In concepția partidului nostru, exprimată de tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu la Congresul al X-lea al P.C.R., „Asigurarea mersului înainte ale mișcării comunis­te și muncitorești, dezvoltarea fiecărui partid comunist pre­supun respectarea strictă a principiilor de relații marxist­­leniniste dintre partide — in­ternaționalismul proletar, ega­litatea deplină in drepturi, neamestecul in treburile in­terne, respectul independenței fiecărui partid. Numai înfăp­tuind aceste principii ca un tot unitar, indisolubil, se poate asigura o unitate nouă, strainică, în mișcarea comunis­tă și muncitorească...“. Faptul că partidele comuniste și muncitorești acționează în con­diții istorice, economice, so­ciale, naționale deosebite, im­pune o strategie și tactică di­ferită, stabilite în mod știin­țific de aceste partide care, călăuzindu-se după adevăru­rile generale ale marxismu­lui, trebuie și pot să elabo­reze independent linia politi­că. Unitatea clasei muncitoa­re internaționale nu înseam­nă suprimarea diversității ci, plecînd de la ea, o solidarita­te de luptă pentru socialism, libertate, pace și progres. Eugen S. CUCERZAN LENIN ȘI INTERNAȚIONALISMUL PROLETAR Manifestări închinate lui lenin . Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la nașterea lui Lenin, elevii Școlii co­merciale din Cluj, sub con­ducerea prof. Aurelia Surdu­­can, au prezentat montajul „Drumurile pe care trece Lenin". • CONCERT ȘCOLAR. Astăzi, la ora 18,30, în sala mare a Casei universitarilor, elevii Școlii­ de muzică și arte plastice vor da un con­cert, la care își aduc contri­buția ansamblul orchestral­­coral și soliștii instrumen­tiști. • EXPOZIȚIE DE ARTĂ PLASTICĂ A ELEVILOR. Astăzi, la ora 18, în sălile de expoziție ale Muzeului de Artă, va avea loc vernisajul expoziției de artă plastică a elevilor Liceului de artă plastică. EmiI I I In timp ce VLADIMIR /L/C/ Veți spune pentru Ilid o primăvara necuprinsă în numere sau unde acele timpului dispa cadranul devine difuz dispare in fața razelor soarelui veți spune fără-ndoială așa sau „sensul revoluției, iată-l“! dar ca astfel să fie Ulianov începe acolo unde acele nu dispar se mișcă in continuare ceva mai sus și dintr-o dată iar in înălțime doar sens unanim înainte de Lenin după Lenin Un Timp Lenin al omenirii timpul uman revoluția vorbind revoluției supremul discurs ca de la om la om vreau să zic omenește zimbind conștient liber adică in timp ce Vladimír Ilici Lenin, Petru M. HA§ I „Adio, Texas”: # cum să acceptăm vio­lența? © transplantul nu rezistă © o fi Baldi mește­șugar dar... 9 totuși vom acorda:★ [UNK] 9 coproducție italo-spaniolă 9 rulează la cinematograful Republica­n Evident, este un film bazat pe violență și ar fi greu să rămi­ cu altă impresie decit că ai văzut niște oameni­­ care știu să se bată. Acceptăm ideea de violență numai in raport cu modul de viață descris și cu legea forței ca princi­piu de existență. încolo, a­­ventura celor doi frați are destule dimensiuni pildui­toare: lupta pentru adevăr, incompatibilitatea dintre rău și bine, indiferent de „rațiu­nile“ sentimentale, respectul față de lege etc. Se dovedeș­te încă o dată, cred, că transplantul genului în alt climat este dificil și, ca a­­tare, pelicula să sufere rigo­rile mediocrității. America­nii au o filosofie a wester­nului și ii dau tarele vieții, veridică pentru o existență a lor, insă dibăcia europe­nilor din sud, chiar cu mult meșteșug, produce hibrizi si, uneori, monștri; se poate ve­dea, pe ici, pe colo, și in filmul produs de Ferdinando Baldi și compania­ „Explozie in munți”: • film de partizani • un nume cunoscut: Bata Zivo­­jinovic $ producție Bosna Film Sarajevo ® este pro­iectat la cinematograful Victoria # ★ ★ ® Spre sfirșitul războiului, in munții Iugoslaviei. Prin mari dificultăți și dramati­ce riscuri, un detașament de partizani reușește să arunce in aer un pod de mare im­portanță strategică pentru armatele hitleriste care se retrag din Grecia, tn rolul principal am reținut jocul sobru și comunicativ al lui Bata Zivojinovic, cunoștință a spectatorilor de film din ..Kozara“, „Inspectorul“, „Po­rumbelul de argilă“, „Țiga­nii“, „Fata din parc“ ș.a. Intr-o seară, un tren”: • peliculă de autor 9 cu Yves Montand, Anouk Aimée, Adriana Bogdan etc. • o confesiune # produc­ție franco-belgiană <1 pe ecranul cinematografului Arta $ ★ ★ ★ . Belgianul Andre Delvaux a compus un poem fasci­nant; • e adevărat, după o nuvelă de Johan Daisne, dar filmul rămîne de autor, nu numai pentru că ii aparține scenariul și regia, ci pentru că este singurul care știe să spună hipnotic poeme în imagini și pentru că inter­pretează Yves Montand și Anouk Aimée, (v-o amintiți din ,,Un bărbat și o femeie”?). Un cronicar francez parafra­za pe Mathias din mitul fla­mand al lui Delvaux: „Nu este genul de film care poa­te fi descris. Trebuie să-l vezi. Și nu-l poți uita. Sau mai de grabă: ți trăiești“. Despre dragoste, despre vis, despre platitudini, despre moarte. Intr-o zonă a culo­rii, a paralelelor care nu se pot întilni și se străduie să comunice intre ele. Poate Delvaux este mare nu prin ceea ce descoperă, ci prin ceea ce nu reușește să des­copere, prin neliniști, prin mister, prin banalitate și spaimele posibile. (i. ar.) Scenă din filmul ,,Adio Texas" j Secvență din filmul „Explozie în munți" CARNET CULTURAL FESTIVAL FOLCLORIC Cei mai buni soliști vocali, instrumentiști și dansatori, forma­țiile orchestrale și de dansuri populare ale sindicatelor coope­rativelor meșteșugărești și așezămintelor culturale, care s-au întrecut în cadrul festivalului folcloric „Dragu,-mi-i să cint să joc" din municipiul Cluj, vor prezenta spectacolul premian­ților sîmbătă, 4 aprilie 1970, ora­ 17.30, la Casa de­­ cultură a studenților. Cu acest prilej se vor lumina premiile și di­plomele stabilite de juriul festivalului. TEATRU Formația de teatru, in limba română, a Casei municipale de cultură Cluj, prezintă, în premieră azi, 1 aprilie 1970, ora 19,30, in sala din Piața Libertății nr. 24, comedia în două părți „NIC-NIC" de A. Bursan și G. Panco. Regia ar­tistică aparține actorului Dorel Vișan, de la Teatrul Națio­nal din Cluj. RETEZATUL In cadrul ciclului de manifestări. ..Frumusețile patriei" Casa municipală de cultură Cluj și Comisia județeană de turism-alpinism, organizează, iniine 2 aprilie a.c., ora 19,30 in sala din Piața Libertății nr. 24, prezentarea de diapozi­tive color pe tema: „Retezatul“. Va prezenta și comenta Valentin Crăciun, cercetător știin­țific la Institutul de Speologie din Cluj. (S­m.) Nocturnă clujeană Fotografia: Radu MIRCEA CENACLUL „LUCIAN BLAGA”­­ Ultima­­ ședință a marcat un plus valoric în activitatea ce­naclului, asigurat nu numai de calitatea poeziei și prozei citite, ci și de participarea masivă și activă a membrilor și a unor invitați. Au citit Radu Vaida, Vera Negulescu Szász — poezie și Neguța Lia­ Coțiu — proză. O poezie a lucidității, care încearcă problemele mari ale vieții, iată o coordonată pe care a dat-o Anamaria Pop poeziei lui Radu Vaida sau „un tradițional care se acomodea­ză formelor moderne". (Silvia Cosm­a). Dezbateri mult mai contro­versate au provocat versurile tinerei poete Vera Negulescu Szász, despre care toți cei care au vorbit au fost de părere că e o poetâ autentică, în momentul desăvârșirii. Mircea Toma: ...Acum sunt mai entuziasmat ca oricînd“, „O osmoză între expresie și trăirea existenței“, „strigătul său n-are sincopă". Iuliana Andreea: .....e una din tinerele poete cele mai re­marcabile“, „am făcut în niște poezii colaje din vechile ver­suri". Adela Drugile: ......există u­n conformism al durerii“, „un progres în sensul purificării universului poetic“. B. Negoescu: „...o poezie I cantabilă, de spus frumos de­­ la cap la sine, într-o singură i­respirare". Tinăra prozatoare Neguța Lia­ Coțiu a prezentat o schi­­­­ță nervoasă, de sugestie și­­ simbol — împlinire — care a stîrnit discuții polemice. Psi­­hologiile personajelor sunt de­senate cu mijloacele limbaju­­­­lui și ale gestului pitoresc. O „împlinire“ relevă condeiul a­­ger, cu încântări stilistice, în­demânarea, gravitatea și elegan­­­­ța frazei. „Autoarea are o ca­ i paritate remarcabilă de a scrie proză în care e prezentă sensi­bilitatea feminină“ (Mihaela­­ Colceru). Păreri consistente despre materialele prezentate au ex­primat și Ion Moldovan, Doi­na Tesler, Vaier Tompa, Ra­du Pop, Blaga Lucia și Cor­nelia Inean. Poetul Șerban Mihai, care a fost oaspetele cenaclului „Lucian Blaga“ ne-a întărit certitudinea că la Gherla e­­xistă mulți tineri talentați. Intre 8 și 12 aprilie, mem­brii cenaclului bucureștean „Săgetătorul“ vor fi oaspeții clujenilor. Va fi și un schimb de experiență foarte util, pri­lej de revederi și prietenii noi. Benone NEAGOE cronica _ m a.ruxi.ta. ■ In ziua de 25 martie a.c. la cooperativa „Munca invali­zilor“ din str. Cehoslovaciei nr. 6, a izbucnit un incendiu, ca urmare a încălcării unor re­guli de prevenire. In atelier se lucra cu sub­stanțe chimice fluide, printre care și diluant. La un moment dat, muncitoarea Lengyel Eli­sabeta a pornit motorul venti­latorului care a provocat in­cendiul. Pagubele se ridică la peste 8 000 lei.­­ Cartierul Someșeni este cunoscut ca unul dintre cele mai liniștite. Toată lumea ar fi mulțumită dacă niște cetă­țeni n-ar încălca ordinea pu­blică. Augustin Chcaus, de la Școala de mecanici agricoli, Göru Marton și Vasile Gojar, angajați la „Clujeana“, Ioan Maia, angajat la stația C.F.R. Cluj, Alexandru Paica, elev la Școala de utilaj de construcții, bețivi cunoscuți, deși sancțio­nați de mai multe ori de lu­crătorii de miliție, nu s-au ho­­tărît să se potolească. Mereu porniți pe chef, oare cînd mai au timp să mai și lucreze? " In urma semnalelor cri­tice ale ziarului, la Agenția C.E.C. din Piața Libertății au fost luate măsuri pentru ope­­rativizarea operațiunilor. De­punătorii mai au o propunere: conducerea unității să planifi­ce zile de audiență și după­­masa. Se va Începe de azi? © Posesorii aparatelor de radio cu tranzistori de format mare ne sesizează absența ba­teriilor. Acest produs, des so­licitat, se găsește din abun­dență la magazinele de spe­cialitate. Dar numai AZI! © In trecere prin Cluj, la rugămintea a numeroși admi­ratori, celebrul cântăreț Tom Jones va acorda autografe azi, între orele 18—20 în holul ha­ ■telului „Napoca“. (Vezi fotoli ) Incepand de miine, nu mai publicăm­­„leit-motive“. Spre satisfacția celor care nu le înțeleg. ) In cartierul Grigorescu, pe str. Fîntînele, se interzice parcarea autovehiculelor în lo­cul special amenajat. Se re­comandă parcarea tuturor mij­loacelor de transport (tractoa­re, camioane, remorci etc.) in­ fața blocurilor. Ar cîștiga fru­mosul . Azi după-amiază, la, ore­le1 I0, va avea loc întîlniriie a­­micală de fotbal dintre „U* Cluj — A.S. Roma (Italia), a­­flată în turneu în România. Reamintim că formația italia­nă este antrenată de renumi­tul Helenio Hererra. Bilete, la casele stadionului.­­ Un fragment de rocă se­lenară, adus în dar de echipa­jul navei spațiale „Apollo­ 14”, care­ ne-a vizitat recent țara, poate fi văzut la Galeriile de artă, de pe strada 6 Martie.­­­ezi după-amiază, la ore­le 17, la Casa universitarilor. Concert extraordinar de can­țonete și arii din opere, inter­pretate de celebrul tenor Ma­rio del Monaco. Bilete se gă­sesc la Agenția O.S.T.A.­­ In Piața Abatorului s-a deschis o expoziție de cîini polițiști, a Societății interna­ționale B.R.N.S. In cadrul ex­poziției veți putea admira pe London — unul din protago­niștii filmului „Prieteni fără grai". _ . In tutungerii se găsesc din abundență următoarele sorturi de țigări: „Carpați“ (cu filtru), „Amiral“ (cu filtru), „Snagov“ (cu filtru) și toate celelalte nefiltrate. Concurs „Cine știe ciștigâ" In cadrul mani­festărilor specifice tineretului, dumi­nică a avut loc la Clubul muncitoresc din Cîmpia Turzii un interesant con­curs, „Cine știe câș­tigă" cu tema „E­c­ranizări după valo­roase lucrări litera­re românești" la ca­re și-au dat con­cursul elevii Liceu­lui nr. 3 și tineri de la Industria firmei. Cei patru câștigători Emilia Florea, Emi­lia Mîndruțiu, S. Ungureanu și Ilea­na Baciu au dat do­vadă de o reală cu­noaștere a literatu­rii noastre, de o mare pasiune pen­tru cea de-a 7-a artă. tv 18,00 — Deschiderea emi­siunii. „Ex-Terra ’70“ —O e­­misiune-concurs pentru șco­lari. 18,25 — Actualitatea muzicală. 18,50 — Desene a­­nimate: „In grădină“ — pro­ducție a studiourilor bulgare. 19,00 — Telejurnalul de sea­ră. 19,20 — Acțiunea „L“ — Legumicultura. 19,30 — „O­­rașul nu doarme niciodată“ — reportaj-anchetă. 20,00 — Șarje de 1 aprilie. 20,15 — Telecinemateca: „Vin ploile“ — ecranizare după romanul lui Louis Bromfield. 21,50 — Anunțuri. Publicitate. 21,55 — Un zîmbet de fetiță. 22,10 — Telejurnalul de noapte. 22,20 — Salonul literar al televiziunii. 23,00 — închi­derea emisiunii. Programul Studioului Cluj Miercuri. 1 aprilie; 17,45 — Deschiderea emisiunii. Re­comandări din program; 17,48 — Actualitatea sonoră, informații, note și interviuri via zi; 18,00 — Radio-cazino, ediție specială de 1 aprilie. O formidabilă enigmă poli­țistă i-a pus pe drumuri pe Stela Maria Lăscuș, Constan­tin Ivaneș și Cornel Udrea, care plecați în căutarea asa­sinului, vor colinda mapa­­­­mondul. Ii însoțesc prin hă­țișul de mistere, surorile Kessler, Tom Jones, Dorin­d Ghezzi, Peter Alexander, grupurile Golden-Gat și Mondial, actorul Leonida Neamțu, scriitorul Octavian Cosmuța și alții. In exclusi­vitate și în direct, finala Campionatului mondial de fotbal din Brazilia, O con­vorbire cu... Sfinxul din E­­gipt, un sfat al medicului și o cronică structuralistă a „Caprei cu trei iezi“ și a „Punguței cu doi bani“. Pre­cum și alte „aprilisme“.... 19.10 — Antena literară. In sumar: versuri de Aurel Gurghianu. Cronica literară de Mircea Vaida. „Replici“ de Virgil Ardeleanu. Joi, 2 aprilie, 6,00 — Bună dimi­neața — program matinal cu­prinzând rubricile „Mărturii contemporane“ de Dumitru Mircea și „Semafor“ de Teo­dor Florea, muzică populară și ușoară. 1.­HTTSgM Opera Română Cluj (18,00). PESCUITORII DE PERLE­ U .R Miercuri, 1 aprilie (18,30): Cursul: „VALORI ALE MU­ZICII ROMÂNEȘTI ȘI UNI­VERSALE“. Expunerea: Școa­la ardeleană în muzică. Vor­bește: conf. univ. Enea Bor­za, își dă concursul barito­nul C. Ursulescu, artist eme­rit, la pian Tiberiu Popa de la Opera Română. In pro­gram: lieduri, balade, roman­țe și doine de Iacob Mu­re­­șianu, G. Dima, T. Bredicea­­nu, G. Șerban, I. Borgovan, N. Bretan, A. Bena, I. C. Ju­­ga. Locul, sala mică a Ca­sei universitarilor. ADIO, TEXAS, cinemascop — Republica. EXPLOZIE IN MUNȚI (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Victoria. ÎNTR-O SEARĂ, UN TREN... — Arta. ÎN NORD PRIN NORD­­VEST, seriile I și II (8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30) — 23 August. PRIETENI FĂRĂ GRAI (9,30; 11; 13; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Tineretului, bărbații în deplasa­re, cinemascop — Munci­toresc.­­ Muzeul de artă, Piața Li­bertății nr.­­30, 10—14. , Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei, Pia­ța Libertății nr. 28, 9—15 și 17—19.30. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decem­brie nr. 21, 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădi­na botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Re­publicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. *) Redacția nu răspunde pentru eventualele modifi­cări survenite în program. © Vind Fiat 850, în stare bună. Telefon 1­25-65. (1175) © Vind Moskvici 408, zero km. Iugoslaviei 12. (1176) . Vind urgent Renault 10, vișiniu. Telefon 1­ 62-20, orele 16—20. (1186) . Vind mașină Skoda 1000 MB, nouă, albă. Informații: telefon 2­ 39-48. (1189) . Vind remorcă auto cu instalație cort, pentru 4 per­soane, stare perfectă. Infor­mații: strada Traian 81. Tur­da. (1190) © Tineri căsătoriți căutăm cameră mobilată. Telefon 1-38-46, dimineața. Dobre. (1182) . Schimb, Craiova, apar­tament 4 camere; dependințe, bloc nou, telefon. Doresc Cluj, 3 camere. Informații: Cluj, telefon 1-15-82. (1174) . In ziua de 6 martie 1970 dispărut un cățel negru, în piept are o pată albă, este castrat și îl cheamă Muki. Cine-l găsește să-l aducă în strada Rákóczi 42, pe numele Rusu, recompensă 100 lei. (1187)

Next