Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)
1970-04-01 / 7277. szám
PAGINA 2 FĂCLIA ANIVERSĂRI In condițiile istorice de la începutul secolului al XX-lea, definite ca epocă a imperialismului și a revoluțiilor proletare, V. I. Lenin dezvoltă ideologia marxistă și implicit teoria internaționalismului proletar, în raport cu problemele vitale ale mișcării muncitorești și societății contemporane. Acum, el elaborează o teorie unitară a eliberării naționale și sociale, demonstrind necesitatea luptei comune a muncitorilor de diferite naționalități și a solidarității internaționaliste a partidelor proletare. Izbucnirea și victoria revoluției socialiste, spre care se îndrepta proletariatul din Rusia, era condiționată de existența unui partid comunist capabil să conducă masele revoluționare la cucerirea puterii politice și transformării socialiste pe planul existenței și conștiinței sociale. De aceea, V. I. Lenin militează pentru constituirea acestui partid, pe baze internaționaliste, astfel incit, în organizațiile sale, să intre, în virtutea comunității de interese, muncitorii tuturor naționalităților. Această sarcină constituia — în concepția lui Lenin — și o armă împotriva politicii naționalist-șovine a claselor stăpînitoare, a oportunismului din mișcarea muncitorească, care tindeau să dividă și să dezbine — pe criterii naționaliste — frontul proletariatului. In timpul primului război mondial, Lenin a desfășurat o intensă activitate pentru unitatea de gîndire și acțiune a muncitorilor, în special din țările beligerante, pentru revendicările lor de clasă și naționale progresiste. Internaționalismul proletar — afirma Lenin — determină muncitorii din țările ale căror guverne promovau un război de cotropire să condamne, prin gîndire și acțiune revoluționară, acest război și să militeze pentru o pace dreaptă, respectîndu-se voința de libertate și egalitate a tuturor popoarelor și națiunilor. ..Actualul război imperialist este un război pe care națiunile dominante îl duc pentru asuprirea unor noi națiuni. Nu poți fi „național“ într-un război imperialist altfel decit fiind un om politic socialist, adică altfel decit recunoscind dreptul națiunilor asuprite la eliberare...“. Proletariatul trebuie să lupte pentru o pace democratică, să impună guvernelor o astfel de pace. Socialiștii din țările asupritoare „trebuie să recunoască și să susțină dreptul la autodeterminare al națiunilor asuprite“, iar socialiștii națiunilor asuprite trebuie să lupte pentru unitatea de luptă cu muncitorii națiunilor asupritoare. Dat fiind faptul că „Imperialismul este epoca asupririi crescînde a națiunilor din întreaga lume de către un pumn de mari puteri... lupta pentru revoluția socialistă împotriva imperialismului nu e cu putință fără recunoașterea dreptului națiunilor la autodeterminare“, V. I. Lenin a fundamentat concepția despre posibilitatea transformării războiului imperialist în război civil de eliberare, posibilitate realizată în Rusia prin Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. Caracterul concret-istoric al filozofiei și ideologiei marxiste, se vădește acum și în noul conținut al internaționalismului proletar. Pe vremea lui Marx și Engels, mobilurile internaționaliste ale mișcării muncitorești organizată în Internaționala I au constat în eliberarea clasei muncitoare, lichidarea divergențelor naționale și educarea tuturor celor ce muncesc în spiritul unității și fraternității internaționale de clasă. In condițiile creării Rusiei sovietice, același principiu însemna pentru clasa muncitoare și partidul său comunist din Rusia, asigurarea progresului socialismului în această țară, ceea ce însemna implicit, și o afirmare și o victorie a idealurilor comuniste, precum și ajutorul direct acordat mișcărilor de eliberare națională și socială a proletariatului și popoarelor de pretutindeni. In același timp, spiritul internaționalist al muncitorilor din țările capitaliste se manifesta prin continuarea luptei lor pentru libertate și comunism, precum și susținerea partidului și poporului care construia socialismul. .În 1919, sub conducerea lui V. I. Lenin se înființează Internaționala a III-a Comunistă. Misiunea sa principală era de a conduce clasa muncitoare „de toate naționalitățile și din toate țările în vederea luptei revoluționare comune pentru răsturnarea moșierilor și a burgheziei“, respectiv instaurarea dictaturii proletariatului și construirea orânduirii socialiste. Avînd in vedere perspectivele acestei lupte, Lenin a atras atunci atenția asupra „formelor particulare concrete pe care această luptă le îmbracă și trebuie in mod inevitabil să le îmbrace în fiecare țară in parte, potrivit trăsăturilor caracteristice ale economiei, ale politicii și ale culturii ei“... „Atâta timp — continuă Lenin — cit există între popoare și țări deosebiri naționale și statale — și aceste deosebiri vor dăinui încă foarte multă vreme, chiar și după înfăptuirea dictaturii proletariatului pe scară mondială unitatea tacticii internaționale a mișcării muncitorești comuniste din toate țările nu cere înlăturarea diversității, suprimarea deosebirilor naționale (ceea ce ar fi un vis absurd în momentul de față), ci cere o aplicare a principiilor fundamentale ale comunismului (...) care să modifice just aceste principii în amănunte, să se adapteze just și să le aplice la deosebirile naționale și național-statale". Ideile lui Lenin au fost confirmate de mersul înainte al societății și mișcării muncitorești, de constituirea și dezvoltarea sistemului mondial socialist. Partidul Comunist Român și-a adus și își aduce o contribuție activă la dezvoltarea învățăturii marxist-leniniste atât in ceea ce privește realizarea sarcinilor sale de edificare a societății socialiste în România, precum și cele care îi revin în cadrul sistemului socialist și mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Animat de sentimentele și ideile internaționalismului proletar, P.C.R. afirmă o poziție de mare valoare și prestigiu in viața comunistă internațională, dezvoltând relații de colaborare tovărășească, frățească cu toate partidele comuniste și muncitorești, militînd pentru colaborarea și unitatea lor internaționalistă. In concepția partidului nostru, exprimată de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea al P.C.R., „Asigurarea mersului înainte ale mișcării comuniste și muncitorești, dezvoltarea fiecărui partid comunist presupun respectarea strictă a principiilor de relații marxistleniniste dintre partide — internaționalismul proletar, egalitatea deplină in drepturi, neamestecul in treburile interne, respectul independenței fiecărui partid. Numai înfăptuind aceste principii ca un tot unitar, indisolubil, se poate asigura o unitate nouă, strainică, în mișcarea comunistă și muncitorească...“. Faptul că partidele comuniste și muncitorești acționează în condiții istorice, economice, sociale, naționale deosebite, impune o strategie și tactică diferită, stabilite în mod științific de aceste partide care, călăuzindu-se după adevărurile generale ale marxismului, trebuie și pot să elaboreze independent linia politică. Unitatea clasei muncitoare internaționale nu înseamnă suprimarea diversității ci, plecînd de la ea, o solidaritate de luptă pentru socialism, libertate, pace și progres. Eugen S. CUCERZAN LENIN ȘI INTERNAȚIONALISMUL PROLETAR Manifestări închinate lui lenin . Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la nașterea lui Lenin, elevii Școlii comerciale din Cluj, sub conducerea prof. Aurelia Surducan, au prezentat montajul „Drumurile pe care trece Lenin". • CONCERT ȘCOLAR. Astăzi, la ora 18,30, în sala mare a Casei universitarilor, elevii Școlii de muzică și arte plastice vor da un concert, la care își aduc contribuția ansamblul orchestralcoral și soliștii instrumentiști. • EXPOZIȚIE DE ARTĂ PLASTICĂ A ELEVILOR. Astăzi, la ora 18, în sălile de expoziție ale Muzeului de Artă, va avea loc vernisajul expoziției de artă plastică a elevilor Liceului de artă plastică. EmiI I I In timp ce VLADIMIR /L/C/ Veți spune pentru Ilid o primăvara necuprinsă în numere sau unde acele timpului dispa cadranul devine difuz dispare in fața razelor soarelui veți spune fără-ndoială așa sau „sensul revoluției, iată-l“! dar ca astfel să fie Ulianov începe acolo unde acele nu dispar se mișcă in continuare ceva mai sus și dintr-o dată iar in înălțime doar sens unanim înainte de Lenin după Lenin Un Timp Lenin al omenirii timpul uman revoluția vorbind revoluției supremul discurs ca de la om la om vreau să zic omenește zimbind conștient liber adică in timp ce Vladimír Ilici Lenin, Petru M. HA§ I „Adio, Texas”: # cum să acceptăm violența? © transplantul nu rezistă © o fi Baldi meșteșugar dar... 9 totuși vom acorda:★ [UNK] 9 coproducție italo-spaniolă 9 rulează la cinematograful Republican Evident, este un film bazat pe violență și ar fi greu să rămi cu altă impresie decit că ai văzut niște oameni care știu să se bată. Acceptăm ideea de violență numai in raport cu modul de viață descris și cu legea forței ca principiu de existență. încolo, aventura celor doi frați are destule dimensiuni pilduitoare: lupta pentru adevăr, incompatibilitatea dintre rău și bine, indiferent de „rațiunile“ sentimentale, respectul față de lege etc. Se dovedește încă o dată, cred, că transplantul genului în alt climat este dificil și, ca atare, pelicula să sufere rigorile mediocrității. Americanii au o filosofie a westernului și ii dau tarele vieții, veridică pentru o existență a lor, insă dibăcia europenilor din sud, chiar cu mult meșteșug, produce hibrizi si, uneori, monștri; se poate vedea, pe ici, pe colo, și in filmul produs de Ferdinando Baldi și compania „Explozie in munți”: • film de partizani • un nume cunoscut: Bata Zivojinovic $ producție Bosna Film Sarajevo ® este proiectat la cinematograful Victoria # ★ ★ ® Spre sfirșitul războiului, in munții Iugoslaviei. Prin mari dificultăți și dramatice riscuri, un detașament de partizani reușește să arunce in aer un pod de mare importanță strategică pentru armatele hitleriste care se retrag din Grecia, tn rolul principal am reținut jocul sobru și comunicativ al lui Bata Zivojinovic, cunoștință a spectatorilor de film din ..Kozara“, „Inspectorul“, „Porumbelul de argilă“, „Țiganii“, „Fata din parc“ ș.a. Intr-o seară, un tren”: • peliculă de autor 9 cu Yves Montand, Anouk Aimée, Adriana Bogdan etc. • o confesiune # producție franco-belgiană <1 pe ecranul cinematografului Arta $ ★ ★ ★ . Belgianul Andre Delvaux a compus un poem fascinant; • e adevărat, după o nuvelă de Johan Daisne, dar filmul rămîne de autor, nu numai pentru că ii aparține scenariul și regia, ci pentru că este singurul care știe să spună hipnotic poeme în imagini și pentru că interpretează Yves Montand și Anouk Aimée, (v-o amintiți din ,,Un bărbat și o femeie”?). Un cronicar francez parafraza pe Mathias din mitul flamand al lui Delvaux: „Nu este genul de film care poate fi descris. Trebuie să-l vezi. Și nu-l poți uita. Sau mai de grabă: ți trăiești“. Despre dragoste, despre vis, despre platitudini, despre moarte. Intr-o zonă a culorii, a paralelelor care nu se pot întilni și se străduie să comunice intre ele. Poate Delvaux este mare nu prin ceea ce descoperă, ci prin ceea ce nu reușește să descopere, prin neliniști, prin mister, prin banalitate și spaimele posibile. (i. ar.) Scenă din filmul ,,Adio Texas" j Secvență din filmul „Explozie în munți" CARNET CULTURAL FESTIVAL FOLCLORIC Cei mai buni soliști vocali, instrumentiști și dansatori, formațiile orchestrale și de dansuri populare ale sindicatelor cooperativelor meșteșugărești și așezămintelor culturale, care s-au întrecut în cadrul festivalului folcloric „Dragu,-mi-i să cint să joc" din municipiul Cluj, vor prezenta spectacolul premianților sîmbătă, 4 aprilie 1970, ora 17.30, la Casa de cultură a studenților. Cu acest prilej se vor lumina premiile și diplomele stabilite de juriul festivalului. TEATRU Formația de teatru, in limba română, a Casei municipale de cultură Cluj, prezintă, în premieră azi, 1 aprilie 1970, ora 19,30, in sala din Piața Libertății nr. 24, comedia în două părți „NIC-NIC" de A. Bursan și G. Panco. Regia artistică aparține actorului Dorel Vișan, de la Teatrul Național din Cluj. RETEZATUL In cadrul ciclului de manifestări. ..Frumusețile patriei" Casa municipală de cultură Cluj și Comisia județeană de turism-alpinism, organizează, iniine 2 aprilie a.c., ora 19,30 in sala din Piața Libertății nr. 24, prezentarea de diapozitive color pe tema: „Retezatul“. Va prezenta și comenta Valentin Crăciun, cercetător științific la Institutul de Speologie din Cluj. (Sm.) Nocturnă clujeană Fotografia: Radu MIRCEA CENACLUL „LUCIAN BLAGA” Ultima ședință a marcat un plus valoric în activitatea cenaclului, asigurat nu numai de calitatea poeziei și prozei citite, ci și de participarea masivă și activă a membrilor și a unor invitați. Au citit Radu Vaida, Vera Negulescu Szász — poezie și Neguța Lia Coțiu — proză. O poezie a lucidității, care încearcă problemele mari ale vieții, iată o coordonată pe care a dat-o Anamaria Pop poeziei lui Radu Vaida sau „un tradițional care se acomodează formelor moderne". (Silvia Cosma). Dezbateri mult mai controversate au provocat versurile tinerei poete Vera Negulescu Szász, despre care toți cei care au vorbit au fost de părere că e o poetâ autentică, în momentul desăvârșirii. Mircea Toma: ...Acum sunt mai entuziasmat ca oricînd“, „O osmoză între expresie și trăirea existenței“, „strigătul său n-are sincopă". Iuliana Andreea: .....e una din tinerele poete cele mai remarcabile“, „am făcut în niște poezii colaje din vechile versuri". Adela Drugile: ......există un conformism al durerii“, „un progres în sensul purificării universului poetic“. B. Negoescu: „...o poezie I cantabilă, de spus frumos de la cap la sine, într-o singură irespirare". Tinăra prozatoare Neguța Lia Coțiu a prezentat o schiță nervoasă, de sugestie și simbol — împlinire — care a stîrnit discuții polemice. Psihologiile personajelor sunt desenate cu mijloacele limbajului și ale gestului pitoresc. O „împlinire“ relevă condeiul ager, cu încântări stilistice, îndemânarea, gravitatea și eleganța frazei. „Autoarea are o ca i paritate remarcabilă de a scrie proză în care e prezentă sensibilitatea feminină“ (Mihaela Colceru). Păreri consistente despre materialele prezentate au exprimat și Ion Moldovan, Doina Tesler, Vaier Tompa, Radu Pop, Blaga Lucia și Cornelia Inean. Poetul Șerban Mihai, care a fost oaspetele cenaclului „Lucian Blaga“ ne-a întărit certitudinea că la Gherla există mulți tineri talentați. Intre 8 și 12 aprilie, membrii cenaclului bucureștean „Săgetătorul“ vor fi oaspeții clujenilor. Va fi și un schimb de experiență foarte util, prilej de revederi și prietenii noi. Benone NEAGOE cronica _ m a.ruxi.ta. ■ In ziua de 25 martie a.c. la cooperativa „Munca invalizilor“ din str. Cehoslovaciei nr. 6, a izbucnit un incendiu, ca urmare a încălcării unor reguli de prevenire. In atelier se lucra cu substanțe chimice fluide, printre care și diluant. La un moment dat, muncitoarea Lengyel Elisabeta a pornit motorul ventilatorului care a provocat incendiul. Pagubele se ridică la peste 8 000 lei. Cartierul Someșeni este cunoscut ca unul dintre cele mai liniștite. Toată lumea ar fi mulțumită dacă niște cetățeni n-ar încălca ordinea publică. Augustin Chcaus, de la Școala de mecanici agricoli, Göru Marton și Vasile Gojar, angajați la „Clujeana“, Ioan Maia, angajat la stația C.F.R. Cluj, Alexandru Paica, elev la Școala de utilaj de construcții, bețivi cunoscuți, deși sancționați de mai multe ori de lucrătorii de miliție, nu s-au hotărît să se potolească. Mereu porniți pe chef, oare cînd mai au timp să mai și lucreze? " In urma semnalelor critice ale ziarului, la Agenția C.E.C. din Piața Libertății au fost luate măsuri pentru operativizarea operațiunilor. Depunătorii mai au o propunere: conducerea unității să planifice zile de audiență și dupămasa. Se va Începe de azi? © Posesorii aparatelor de radio cu tranzistori de format mare ne sesizează absența bateriilor. Acest produs, des solicitat, se găsește din abundență la magazinele de specialitate. Dar numai AZI! © In trecere prin Cluj, la rugămintea a numeroși admiratori, celebrul cântăreț Tom Jones va acorda autografe azi, între orele 18—20 în holul ha ■telului „Napoca“. (Vezi fotoli ) Incepand de miine, nu mai publicăm„leit-motive“. Spre satisfacția celor care nu le înțeleg. ) In cartierul Grigorescu, pe str. Fîntînele, se interzice parcarea autovehiculelor în locul special amenajat. Se recomandă parcarea tuturor mijloacelor de transport (tractoare, camioane, remorci etc.) in fața blocurilor. Ar cîștiga frumosul . Azi după-amiază, la, orele1 I0, va avea loc întîlniriie amicală de fotbal dintre „U* Cluj — A.S. Roma (Italia), aflată în turneu în România. Reamintim că formația italiană este antrenată de renumitul Helenio Hererra. Bilete, la casele stadionului. Un fragment de rocă selenară, adus în dar de echipajul navei spațiale „Apollo 14”, care ne-a vizitat recent țara, poate fi văzut la Galeriile de artă, de pe strada 6 Martie.ezi după-amiază, la orele 17, la Casa universitarilor. Concert extraordinar de canțonete și arii din opere, interpretate de celebrul tenor Mario del Monaco. Bilete se găsesc la Agenția O.S.T.A. In Piața Abatorului s-a deschis o expoziție de cîini polițiști, a Societății internaționale B.R.N.S. In cadrul expoziției veți putea admira pe London — unul din protagoniștii filmului „Prieteni fără grai". _ . In tutungerii se găsesc din abundență următoarele sorturi de țigări: „Carpați“ (cu filtru), „Amiral“ (cu filtru), „Snagov“ (cu filtru) și toate celelalte nefiltrate. Concurs „Cine știe ciștigâ" In cadrul manifestărilor specifice tineretului, duminică a avut loc la Clubul muncitoresc din Cîmpia Turzii un interesant concurs, „Cine știe câștigă" cu tema „Ecranizări după valoroase lucrări literare românești" la care și-au dat concursul elevii Liceului nr. 3 și tineri de la Industria firmei. Cei patru câștigători Emilia Florea, Emilia Mîndruțiu, S. Ungureanu și Ileana Baciu au dat dovadă de o reală cunoaștere a literaturii noastre, de o mare pasiune pentru cea de-a 7-a artă. tv 18,00 — Deschiderea emisiunii. „Ex-Terra ’70“ —O emisiune-concurs pentru școlari. 18,25 — Actualitatea muzicală. 18,50 — Desene animate: „In grădină“ — producție a studiourilor bulgare. 19,00 — Telejurnalul de seară. 19,20 — Acțiunea „L“ — Legumicultura. 19,30 — „Orașul nu doarme niciodată“ — reportaj-anchetă. 20,00 — Șarje de 1 aprilie. 20,15 — Telecinemateca: „Vin ploile“ — ecranizare după romanul lui Louis Bromfield. 21,50 — Anunțuri. Publicitate. 21,55 — Un zîmbet de fetiță. 22,10 — Telejurnalul de noapte. 22,20 — Salonul literar al televiziunii. 23,00 — închiderea emisiunii. Programul Studioului Cluj Miercuri. 1 aprilie; 17,45 — Deschiderea emisiunii. Recomandări din program; 17,48 — Actualitatea sonoră, informații, note și interviuri via zi; 18,00 — Radio-cazino, ediție specială de 1 aprilie. O formidabilă enigmă polițistă i-a pus pe drumuri pe Stela Maria Lăscuș, Constantin Ivaneș și Cornel Udrea, care plecați în căutarea asasinului, vor colinda mapamondul. Ii însoțesc prin hățișul de mistere, surorile Kessler, Tom Jones, Dorind Ghezzi, Peter Alexander, grupurile Golden-Gat și Mondial, actorul Leonida Neamțu, scriitorul Octavian Cosmuța și alții. In exclusivitate și în direct, finala Campionatului mondial de fotbal din Brazilia, O convorbire cu... Sfinxul din Egipt, un sfat al medicului și o cronică structuralistă a „Caprei cu trei iezi“ și a „Punguței cu doi bani“. Precum și alte „aprilisme“.... 19.10 — Antena literară. In sumar: versuri de Aurel Gurghianu. Cronica literară de Mircea Vaida. „Replici“ de Virgil Ardeleanu. Joi, 2 aprilie, 6,00 — Bună dimineața — program matinal cuprinzând rubricile „Mărturii contemporane“ de Dumitru Mircea și „Semafor“ de Teodor Florea, muzică populară și ușoară. 1.HTTSgM Opera Română Cluj (18,00). PESCUITORII DE PERLE U .R Miercuri, 1 aprilie (18,30): Cursul: „VALORI ALE MUZICII ROMÂNEȘTI ȘI UNIVERSALE“. Expunerea: Școala ardeleană în muzică. Vorbește: conf. univ. Enea Borza, își dă concursul baritonul C. Ursulescu, artist emerit, la pian Tiberiu Popa de la Opera Română. In program: lieduri, balade, romanțe și doine de Iacob Mureșianu, G. Dima, T. Brediceanu, G. Șerban, I. Borgovan, N. Bretan, A. Bena, I. C. Juga. Locul, sala mică a Casei universitarilor. ADIO, TEXAS, cinemascop — Republica. EXPLOZIE IN MUNȚI (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Victoria. ÎNTR-O SEARĂ, UN TREN... — Arta. ÎN NORD PRIN NORDVEST, seriile I și II (8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30) — 23 August. PRIETENI FĂRĂ GRAI (9,30; 11; 13; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Tineretului, bărbații în deplasare, cinemascop — Muncitoresc. Muzeul de artă, Piața Libertății nr.30, 10—14. , Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—15 și 17—19.30. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. *) Redacția nu răspunde pentru eventualele modificări survenite în program. © Vind Fiat 850, în stare bună. Telefon 125-65. (1175) © Vind Moskvici 408, zero km. Iugoslaviei 12. (1176) . Vind urgent Renault 10, vișiniu. Telefon 1 62-20, orele 16—20. (1186) . Vind mașină Skoda 1000 MB, nouă, albă. Informații: telefon 2 39-48. (1189) . Vind remorcă auto cu instalație cort, pentru 4 persoane, stare perfectă. Informații: strada Traian 81. Turda. (1190) © Tineri căsătoriți căutăm cameră mobilată. Telefon 1-38-46, dimineața. Dobre. (1182) . Schimb, Craiova, apartament 4 camere; dependințe, bloc nou, telefon. Doresc Cluj, 3 camere. Informații: Cluj, telefon 1-15-82. (1174) . In ziua de 6 martie 1970 dispărut un cățel negru, în piept are o pată albă, este castrat și îl cheamă Muki. Cine-l găsește să-l aducă în strada Rákóczi 42, pe numele Rusu, recompensă 100 lei. (1187)