Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)

1970-06-03 / 7329. szám

PAGINA 2 FĂCLIA Colectivele școlare alături­­ de întregul popor Această primăvară tragică, pe care a trebuit s-o trăim cu toții, este și va rămâne în is­torie ca o mărturie, ca o dova­dă eclatantă despre tăria mo­rală, de neînfrânt a întregului nostru popor, despre unitatea lui de monolit cimentată în jurul partidului care întruchi­pează toate nădejdile și spe­ranțele noastre. Apele, năvă­lind deodată din cer și din pă­mânt au provocat imense pier­deri materiale, au secerat nu­meroase vieți omenești. Dar mai sus, și infinit mai puter­nic decât puhoiul apelor ce ni s-au ridicat absurd și desmetic împotrivă, s-a înălțat de pre­tutindeni uriașul val al soli­darității noastre umane, al pa­triotismului nostru fără pre­cedent, împreună cu forțele noastre armate, cu gărzile patriotice, cu muncitorii, țăranii și inte­lectualii, învățătorii, profesorii și elevii au dat în aceste zile grele nenumărate exemple de umanism și abnegație. S-ar­­ putea cita nu știu cite nume de cadre didactice și elevi din lo­calitățile sinistrate care în timpul inundațiilor și-au pus vința in pericol pentru a salva de la înec bătrîni, femei și co­pii,­pentru a salva avutul ob­ștesc sau al oamenilor. Ase­menea fapte vorbesc de la si­ne despre calitățile morale ale dascălilor și elevilor pe care aceștia i-au educat. Alături de întregul nostru popor, care își înzecește efor­turile pentru redresarea eco­nomiei naționale, pentru re­luarea cit mai grabnică a fluxu­­l­ui vital în toate sectoarele de activitate, cadrele didactice și elevii școlilor din cuprinsul județului Cluj desfășoară o muncă intensă și plină de con­ținut, demonstrând astfel pro­funzimea sentimentelor patrio­tice de care sunt animați. Se poate afirma că nu există în județ colectiv școlar care să nu participe, într-un fel sau altul, cu toată dăruirea la acțiunile de refacere a zonelor izbite de calamități. Iată câteva exemple, suficient de grăitoare în acest sens: Sumele pe care le vor de­pune, absolut voluntar, în con­tul 2000, educatoarele, învăță­torii, profesorii și personalul administrativ din învățămîntul de cultură generală, profesio­nal și tehnic din municipiul Cluj se ridică la aproape 2 mi­lioane lei. Pe județ suma se a­­propie de 4 milioane lei. In afa­ră de aceasta, ei au predat pînă acum centrelor de colecta­re mii de articole de îmbrăcă­minte, încălțăminte și obiec­te de uz casnic. Prin organiza­țiile U.T.G. din școlile profe­sionale și licee s-au constituit numeroase brigăzi de muncă patriotică pentru a participa, în timpul vacanței de vară, la refacerea localităților calami­tate, la muncă pe ogoarele ce-au fost inundate de ape. Zeci de mii de elevi au depus pina a­­cum, din modestele lor econo­mii, sume importante în „con­tul omeniei“; cei din clasele a XlI-a din numeroase licee și-au predat uniformele pen­tru a fi trimise colegilor lor din regiunile afectate de inunda­ții, iar cei mai mici se prezintă zilnic cu sutele aducând artico­le de îmbrăcăminte și încăl­țăminte, cărți și obiecte școla­re. încă din primele zile ale dezastrului numeroși profesori și elevi s-au oferit ca donatori de singe pentru a ajuta astfel la salvarea vieții celor răniți. Iată numai câteva acțiuni întreprinse pînă acum în școli­le din județul nostru menite a contribui la diminuarea pagu­belor, la lichidarea urmărilor lăsate de năvala apelor. N-am menționat aci nici o școala anume, deoarece în toate, dar absolut în toate instituțiile școlare, inițiativele și faptele sînt remarcabile și demne de admirație. Pretutindeni, în fie­care unitate de învățămînt se simte pulsația profund umană a solidarității, a patriotismului transformat în acțiuni concre­te. Prof. Petre BUCȘA Pompă de injecție rotativă cu duble adaptări Tră Uzină de mecanică fină din Sinaia a fost asimilată pentru producția industrială o­ pompă de injecție rotativă, destinată echipării tractoarelor românești de 40 CP. Realizată pentru prima dată în țară, in­stalația atinge parametri teh­nici și funcționali la nivelul produselor similare fabricate peste hotare. Spre deosebire de pompele de injecție liniare — produs de bază al uzinei prahovene — noul tip dispune de o putere mai­­ mare, poate fi adaptat și la motoare de mare turație, iar greutatea es­te cu 60 la sută mai mică. Procesul de fabricație prezin­tă, de asemenea, avantaje e­­conomice, datorită faptului că cea mai mare parte din piese sunt tipizate. (Agerpres) Motto. Alunecările de teren con­stituie un fenomen natural. De obicei ele sunt influențate de mai multe cauze și se dezvoltă pe suprafețele lipsi­te de covor vegetal. Forma­rea lor are loc datorită: de­plasării rocilor de suprafață pe un strat plastic (argile), fenomenelor de sufoziune, mărimii depozitelor deluvia­­le etc. Alunecarea de teren este, deci, o deplasare a ma­sei solului, situată în pantă, pe un fundament impermea­bil. Se produce îndeosebi du­pă ploi îndelungate. Terenul se desprinde sub propria sa greutate și glisează pe supor­tul im­permeabil mutat de a­­pele de infiltrație. In partea superioară, masa alunecată a solului prezintă rupturi și crăpături, iar în cea inferioa­ră — bizare încălecări. In țara noastră alunecările de teren, sunt frecvente în Sub­­carpați și Podișul Transilva­niei. Interviu cu Ștefan Sükösd, primarul Șicului. In iarna care a trecut, pă­mântul a scăpat de îngheț, zăpada abundentă s-a topit lent și apa s-a infiltrat duș­mănoasă spre adâncuri. In primăvara care a trecut a plouat din belșug și apa s-a infiltrat și mai dușmănoasă spre adâncuri. Nu s-a oprit decât pe straturile de argilă, marnă și gresie. A fost momentul tragic în care dealurile transilvănene s-au pus în mișcare, coborând din creastă la firul văii, pri­cinuind imense răni semănă­turilor de grâu și porumb, vii­lor, livezilor, pajiștilor, sate­lor locuite de oameni. Rî­­pele de desprindere și valu­rile de alunecare au apărut la Băița, Silivaș și Sic, pe versanții de la Fizeșul Gher­­lii, Țaga, Geaca etc. Alături de revărsarea furibundă a a­pelor,­ natura a acționat cu o cruzime nemaipomenită re­sorturile unui alt gen de ca­taclism: fugă învîrtoșită a scoarței terestre. Ștefan Sükösdi, primarul Și­cului, ne vorbește despre ca­tastrofă cu un calm dure­ros,­ izvorât probabil din con­topirea organică a ființei o­­menești cu neprevăzutele sur­prize ale naturii, dar mai pre­sus de toate din evidența fap­telor în fața cărora omul cu­getă profund — fără să lase loc descurajării — și încro­pește planuri menite să vin­dece­­ cât mai grabnic rănile, să-i redea vieții întreaga fru­musețe. — In comuna noastră au avut loc primejdioase alune­cări de teren pe străzile I, II și III, pricinuind dărâma­­rea a 91 de construcții: case, grajduri, magazii, pătule, co­tețe etc. In urma distrugeri­lor, au fost complet demolate pînă în prezent, r­ecuperîn­­du-se unele materiale de con­strucție, 32 de locuințe și 11 grajduri. — Cum au întîmpinat oa­menii această nenorocire? — E greu de spus. Imagi­­nați-vă și dumneavoastră ce au simțit și gîndit oameni ca Ștefan Juhos, Andrei Juhos, Ioan Zsoldos și Andrei Vîgh, care abea anul trecut și­ au terminat de construit casele noi, iar zilele trecute au asis­tat neputincioși la prăbuși­rea lor, sub acțiunea unei ur­gii care a frămîntat, răsucit, comprimat și diseminat părți întregi de comună, plasîndu-le pur și simplu pe alte coordo­nate topografice. Declarația primarului ne readuce în minte imaginea monstruoasă a străzii a IlI-a care a fost ruptă la mijloc de o imensă avalanșă de pămînt, surpată înspăimântător spre firul văii, în așa fel, nicit cei loviți de năpastă nu mai re­cunosc nici locurile pe care și-au clădit gîndva case atât de frumoase. — Cite persoane au rămas fără adăpost? — Fină în prezent 111. — De ce pîr­ă în prezent? — Pentru că în zona străzii a II-a alunecarea de teren continuă lent, prezentînd pe­ricol prezumtiv și potențial pentru alte 80 de case. — Știm că victime ome­nești n-ați avut. Am dori să ne relatați cum a decurs o­­perația de salvare a­ sinis­traților. — Această acțiune s-a des­fășurat în mod organizat. Consiliul popular a urmărit cu deosebită atenție evoluția alunecărilor de teren și a al­cătuit echipe speciale care, la momentul oportun, au ajutat familiile sinistrate să se eva­cueze rapid și­­ să-și transpor­te bunurile mobile. Tractoa­rele cu remorci au jucat un rol decisiv. — Unde au fost cazați cei rămași fără locuințe? 1 — O parte în clădiri de-a­­le statului, puse la dispoziție de consiliul popular, iar o parte la rude, care au făcut dovada unei înțelegeri și a u­­nei bunăvoințe deosebite. . —* Ce a întreprins consiliul popular pentru a-i ajuta pe sinistrați să-și refacă viața și­ avutul? — In prim­ul rînd, i-a spri­jinit să-și demoleze casele dă­­rimate și să recupereze ma­terialele de construcție utili­zabile. In al doilea rînd, a­­vînd colaborarea consiliului de conducere al cooperativei agricole de producție, a re­partizat noile loturi de teren pe care familiile sinistrate ur­mează să-și construiască alte case. — Cum a fost primită re­centa hotărîre a partidului și statului privind ajutorarea si­nistraților? — Cu mulțumire și recu­noștință. Oamenii s-au con­vins încă o dată că partidul și statul silit alături de ei și la bine și la rău. Pe baza pa­gubelor suferite, evaluate la fața locului de o comisie spe­cial instituită de con­siliul popular, ei vor primi ajutoa­rele bănești prevăzute de ho­tărîre și vor trece la­­ recon­strucția gospodăriilor distru­se, bucurindu-se și de înles­nirile acordate în ceea ce pri­vește procurarea materiale­­­lor. — Ce precizări puteți face­­ în acest sens? — încă înainte de apariția­­ hotărîrii, comuna noastră a­­ primit prin cooperația de con­sum repartiții pentru urmă­­­­toarele materiale de construc­ție destinate sinistraților: 23 tone ciment, 70.000 cărămizi, 1­46 mc bile manele, 20 mc cherestea, 12.000 țigle, 12.000­­ kg fier-beton etc. — Ba ci­ se ridică pagubele provocate de alunecările de teren? — La aproximativ un mi­lion lei. Evaluările sînt insă­­ provizorii. — Definitive sânt probabil dîrzenia și hotărârea oameni­lor, greu încercați de vitregia naturii, de a-și reașeza exis­­­­tența pe făgașul, firescului. — In acest efort ei nu sunt­­ singuri. Partidul, statul, popu­­­­lația întregii țări re vin în a­­­­jutor. Și ,la Sic, unde rănile pă­mântului sunt încă proaspete, acționează cu o tărie de ne- I învins, biruind toate piedicile, măreția morală a țării, magni­­­­fica solidaritate cetățenească. Din această măreție și din această solidaritate sorb prop­­o­șiții soartei puterea de a ține fruntea sus și de a arunca priviri optimiste spre ziua de 1 mâine. L. SANDULESCU RĂNILE ȘICULUI OPTIMISMUL FEMEII DIN VAD Veneam deja a treia oară aici, după ce apele începuseră să se retragă, in locuri unde cu o săptămînă in urmă creș­teau răsaduri și flori, se jucau puii de om, gindindu-se cu bucurie la zilele călduroase care urmau să vie, iar gospo­darii făceau toaleta grădinilor și a caselor, cum procedau de atiția ani în fiecare nouă primăvară. Muncisem din greu in ziua aceea, toți care veniserăm din Cluj ca să dăm o mină de ajutor, locuitorilor Dejului, atît de greu năpăstuiți de oarba furie a apelor. Stăteam acum către ora amiezii pe o bancă, adusă de capriciile șuvoaielor, pînă la locul unde lucram, și-mi luam prinzul din acea zi. S-a așezat lingă mine o femeie. M-a frapat (in aceste zi­le, acolo, aveam toate motivele să-mi atragă atenția o ase­menea stare) liniștea ce­­ se citea, pe față. Probabil nu-i din oraș, gindeam. Nu, nu era din Dej. F­ra dintr-o comună învecinată, din Vad. — Ne-o lovit furia lui. S-o revărsat apele peste căși și holde, cum no făcut de cindu-i. Și, doamne, că multă ur­gie a adus. La Vid­ în sat, n-o rămas decit treizeci de căși, dacă nu mai puține, peste care n-o dat năvală turbata ! Ș-a mea îi la pămînt. N-am rămas decit cu hainele ce le vezi dumneata pe mine și cu spaima. Da, bine că trăiesc. Și eu și toți ai mei. Sănătoși să fim, că nu mai clădim noi căși și ne cum­părăm și toate cele ce ne trebe. Numa sănătoși să­­ fim ! ...Am plecat, lăsîndo pe banca aceea m­ămolită de ape, cu gîndurile ei, urmărit de dîrzenia ce răzbătea din privirea și vorbele acestei femei, una din zecile, din sutele de mii, lovite de năpraznica dezlănțuire a apelor. (c. f.) LIVADA LA DATORIE Situația­­ grea a populației sinistrate de calamitățile na­turale din luna mai a stirnit o impresionantă compasiune in satul Livada, comuna I­­clod. . întreaga­­ suflare ome­nească din acest sat, îmbră­țișează inițiativa învățători­lor, și profesorilor, a deputa­ților, a sărit prompt în ajuto­rul celor loviți de m­înia firii, donind cereale, alimente, îm­brăcăminte — inclusiv arti­cole de lenjerie, încălțămin­te, veselă și bani. La centrul de colectare de la magazinul cooperativei de consum s-au adunat 226 de pachete, provenind din tot atîtea familii­­ cire numără satul, în valoare de peste ÎOODOO lei. După cum ne scrie Iuliu Gherghel, directorul școlii generale, lista donatorilor a fost deschisă de utecista Or­­tensia Cherecheș, care a pre­dat un pachet în valoare de 1.300 lei. Pe un bilet stre­curat în buzunarul unui par­desiu de bufet, nou, tînăra îi scrie celei care-l va purta să o anunțe dacă mai are nevoie de ceva, oferindu-se astfel să-i dea în continuare ajutor din toată inima. Prin donații substanțiale și-au certificat omenia și pa­triotismul și alți livezeni: Mihai Turi, Iulian Vădan, Vasile Banc, Izidor Mureșan, Gavril Mureșan, Izidor Lo­­bonț, Izidor Turi, Ioan Tă­­maș, Vasile Oltean, Constan­tin Sălăjan, Lucian Ciceu, Iulian Peștean, loan Hosu, Augustin Mureșan, Aurel Ol­tean. In ziua de 29 mai, donații­le cetățenilor din Livada au fost predate la centrul Gher­la. Paralel cu acțiunea de a­­jutorare a sinistraților, lo­cuitorii satului Livada au luat hotărirea de a sprijini cu toate forțele cooperativa agricolă de producție în ob­ținerea unor recolte mari la toate culturile și în creșterea rentabilității sectorului zoo­tehnic. (1. s.) Recoltarea produselor accesorii ale pădurii - acțiune de actualitate Pădurea, denumită pe drept cuvin­t­ „aurul verde“, pe lân­gă produsul principal, lem­nul,­ adăpostește în interiorul ei o sumedenie de produse accesorii de mare valoare. Printre acestea se numără și ciupercile comestibile și fruc­tele­ de pădure. Că în fiecare an, și anul acesta ocoalele silvice din ju­dețul Cluj au­ sarcini de plan de a recolta, ciuperci comesti­bile și­ fructe de pădure din flora spontană, în­ vederea li­vrării lor in cantități și sorti­mente sporite pe piața inter­nă ,și la export. Pentru cam­pania de recoltare din acest an, ocoalele silvice, sub în­drumarea Inspectoratului sil­vic Cluj, au organizat pe toa­tă raza­ județului puncte de achiziție, unde se preiau aceste produse la prețuri foarte­ avan­tajoase. Reamintim că se achizițio­nează hribi proaspeți și uscați și gălbiori proaspeți. Condi­țiile de calitate cit și prețuri­le de achiziție sunt afișate la punctele de achiziție din co­munele, unde acestea funcțio­nează. De asemenea, pentru fructe de pădure, se deschid, pe măsura coacerii, puncte de achiziție la munte. Avînd In vedere că din a­­ceastă acțiune populația de la sate a obținut, in fiecare an, sume importante, facem apel ca și în acest an locuitorii sa­telor noastre să culeagă în­treaga recoltă de hribi și găl­biori ce vor apare, precum și cea de fructe de pădure, sporindu-și astfel veniturile necesare dezvoltării gospodă­riilor lor personale. Nu trebuie uitat nici fap­tul că prin valuta ce se în­casează pe ciupercile și fruc­tele de pădure exportate, în special în Vest, se va aduce o contribuție de seamă la vasta acțiune de refacere a obiectivelor industriale ale ță­rii care au avut de suferit de pe urma inundațiilor. Campania de recoltare a ciupercilor comestibile a fost deja declanșată. Punctele de achiziție sunt deschise, culegă­torii se pot prezenta și preda contra cost ciupercile recol­tate. După perioada de ploi a­­bundente ce a trecut, ne aș­teptăm ca în toată zona pă­­duroasă să apară din ce în ce mai multe ciuperci. Ca atare, este nevoie să se culeagă la timp și în bune condițiuni în­treaga recoltă. Ing. Ioan Vb AS­A, de la Inspectoratul silvic Cluj „Mă bucură lumina din suflete" „Necunoscut sau prieten vechi Nu-mi pasă?... Oric­ine-ai fi, tu poți intra la mine-n casă“ I. MINULESCU Cu aceste versuri își începe corespondența S. M. Natașa din Cluj. Nu insistăm asupra simbolului posibil al versuri­lor. Cităm în continuare din scrisoare: „Și mai mult decit totul mă bucură, lumina din suflete ... Mă fac că nu observ agitația mai puțin veselă, um­brele de pe chipuri, trădînd încordarea, amărăciunea. Dar lumea renaște, trebuie să-și vindece rănile“. Mă bucură lumina din su­flete... In foarte multe din suflete, este intr-adevăr (ne­numărate fapte... ne-au confir­­mat-o) lumină. Ga­vrii­l Peter, șeful agenției C.E.C. din Chiuești, ne infor­mează că, din comuna amin­tită, pe lingă ajutoarele trimi­se în alimente,­ îmbrăcăminte, pînă la 29 mai a fost depusă suma de 16.261 lei, iar această acțiune continuă. Din partea familiei Căpușan din Luduș primim cuvinte de mulțumire la adresa turdeni­­­lor Zoia Suciu, Aurel Marcu­­ și I. Pintea care, alături de un cald mesaj de solidaritate, au oferit și ajutoare materiale. „Alături de voi, din toată inima“, își intitulează cores­pondența profesoara Laura Vancu din Cluj. „Consiliul municipal al or­ganizației pionierilor din mu­­­­nicipiul Cluj, răspunzînd la chemarea Consiliului­ Național al Organizației Pionierilor, în urma discuției avute cu co­mandanții de unități, a consi­derat că pot veni în ajutorul sinistraților prin contribuția fiecărui pionier și școlar a u­­nităților noastre. Nenumărate au fost gesturile de solidarita­te reprezentate, pînă în pre­zent, prin pachete cu hăinuțe noi, cu cele mai bune rechi­zite școlare, cu micile lor eco­nomii, cu surplusul de produ­se alimentare din gospodăria proprie, dar mai ales cu repe­tatele propuneri de a organi­za zilele de muncă productivă, constructivă, la nivelul pute­rilor lor, în locurile afectate de aceste calamități. In contul 2­ 000, din partea unităților de pionieri din șco­lile generale și liceele munici­piului Cluj pînă azi s-au depus peste 95.000 lei. Unitatea de pionieri a Liceului nr. 15 a donat suma de 12.841 lei, Școa­la generală , nr. 1 — 5.000 lei și rechizite în valoare de 14.000 lei; Școala generală nr. 3 -— 5.190 lei; Școala generală nr. 12 — 4.816 lei. Tu fiecare școa­lă s-au adunat sute de unifor­me școlare, încălțăminte, len­jerie de fete și băieți, afir­­mîndu-se în această acțiune ■ pionierii Liceului „N. Bălces­­cu", Liceului nr. 3, Liceului de muzică, Școlii generale nr. 13, Liceului nr. 14 și altele. Unitățile de pionieri de la Școlile generale nr. 11 și 12 au contribuit și cu produse agro­­alimentare. Copiii sătmăreni, adăpostiți în municipiul­ nostru cu toa­tă grija părintească a celor mari, au fost­­ întîmpinați și sprijiniți zilnic de pionierii de la­ Școala generală nr. 1, Li­­liceul nr. 3, fiind alături de ei cu sufletul, cu contribuția mate­rială, cu prietenia ce leagă veșnic locuitorii celor mai în­depărtate colțuri ale țării noastre. Pentru a contribui la re­luarea vieții normale a aces­tora s-a organizat din prime­le zile continuarea procesului in­structi­v-educativ cu spriji­nul Consiliului popular mu­nicipal, al Consiliului munici­pal al organizației pionierilor, Casa pionierilor. Școala gene­rală nr. 1“ . j jț UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERATIVELOR MEȘTEȘUGĂREȘTI CLUJ anunță deschiderea CASEI DE MODĂ din strada Barițiu, la data de 1 iunie 1970. CASA DE MODA va sta la dispoziția populației, cu următoarele servicii: • COTOII PENTRU BĂRBAȚI ȘI TEMEI • LENJERIE, CORSETE, PĂLĂRII PENTRU TEMEI • ÎNCĂLȚĂMINTE PENTRU BĂRBAȚI ȘI TEMEI • MAROCHINĂRIE, BLANĂRIE, BIJUTERII, TRICOTAJE • CEATURI COSMETICĂ, PEDICHIURĂ Vor funcționa și magazine de artă populara și artizanat. Orele de funcționare; 6—22. (1934) LOTO: Tragere specială pentru ajutorarea sinistraților Pentru a contribui la acțiunile de ajutorare a celor sinistrați în urma calamități­lor naturale care s-au abătut asupra unor județe ale țării, Administrația de Stat Loto- Pronosport organizează o „Tragere specială pentru­ aju­torarea sinistraților“. Se vor atribui câștigătorilor premii în autoturisme Dacia 1­300, Dacia 1­100 și Skoda 100 S, precum și premii în bani de cîte 10 000, 1000 și 100 lei. Biletele vor fi puse în vân­zare­ de la 5 iunie, prețul u­­nui bilet fiind de 5 lei. închiderea vînzării biletelor se va face la 18 iunie, iar tragerea va avea loc la 21 iu­nie. (Agerpres) Trec anii, trec lugoana... (Urmată din pag. l­ a) industriei, unde n-a pătruns încă civilizația modernă a mașinilor — tronează cu o forță inegalabilă personali­tatea umană. Brățara de aur — e aici la mare cinste și strălucire. Anevoie va putea fi omul înlocuit de mașină. Căci e vorba de meșteșugul și talentul mîinilor ome­nești ce s-a purtat cu sfin­țenie din tată în fiu și din generație în generație. Din­colo de simpla învățătură, meșteșugul acesta cerea o nestinsă patimă, dusă une­ori pînă la absurd. Genera­ții întregi au trăit anonime și modeste lingă sticla in­candescentă, bunic, tată și fiu rămînind, printr-un deo­sebit cult pentru meserie, sticlari. Stau naiv și stînjenit lin­gă sticlarul de înaltă califi­care, Gheorghe Dăscălescu. II privesc, îi privesc mîini­­le care scriu un impresionant și emoționant poem. Crează vase cu niște lemne și cu un fier strîmb. Nu știu cum li se spune uneltelor, n-are importanță. Dar ceea ce face el ține de domeniul ar­tei sau al vrăjitoriei. De fapt, dacă bine stau să mă gîndesc, voi spune că ține de om, de măreția meseriei. Gheorghe Dăscălescu face vaze „Codlea“ pentru en­glezi. Topitura de sticlă pe care o prelucrează cu o li­niște și o pricepere inegala­bilă are 1.100 grade C. Lite­ratul mărunt din mine se întreabă dacă inima o­­mului nu s-ar putea modela la o asemenea temperatură să nu mai crea­dă in ceea ce a crezut, să uite pentru ce a suferit odi­nioară, eventual să devină frumoasă și rece ca sticla... Il întreb pe meșterul Dăscă­lescu de cînd lucrează în fa­brică. Îmi răspunde: — De vreo 38 de ani! El e ocupat. Voi răspunde eu in , locul lui. Am discutat pe furate în timp ce el își modela cu dibăcie topitura de sticlă peste care sufla treptat, ca un sfînt, viață. Tatăl meșterului, tot Ghe­orghe, a fost tot sticlar. A lucrat în Moldova, la Hîrlău. In ’39 cînd s-a închis fabri­ca din Hîrlău, a lăsat Mol­dova lui și a venit in Ardeal unde meseria avea căutare. Și a lucrat 45 de ani, o via­ță de om, la „Sticla“, la Turda. Acum e pensionar. In locul lui au rămas în fa­brică trei băieți, trei sti­­clari Socrul lui Gheorghe Dăscălescu e tot sticlar... Pe vremuri, oamenii se nășteau după meserii străbune — plugari, olari, sticlari... Se credea mai de mult că sti­clari nu pot­ fi decit nemții, polonezii și nu știu­ mai ci­ne. Zîmbesc cu înțelegere a­­cum, cînd sticlarii de la Turda și de oriunde­­ din țară, vorbesc de cei mai buni. Și mai zimbesc cu aceeași înțelegere cînd știu că sticla de la Turda are mare căutare în R.F. a Germaniei, Anglia și — mi se pare — chiar peste apă, in America. Sticlarul Dăscă­lescu îmi spune cu o ușoară tristețe că meseria lui e grea și n-are avantaje, că sticlarii nu-și mai fac copiii sti­clari... Nostalgia lui e expli­­­cabilă; sînt meserii mai u­­șoare, mai simple, în care se cîștigă mai bine, dar asta e o altă poveste. Și cu toate acestea în jurul lui o forma­ție de tineri: Octavian Pir­­joi, Iordan Olaru, Mircea Piper, Nicolae Margine, Du­mitru Pășcălău. Toți sînt e­­levi la seral și toți ■ învață de la sticlarul de înaltă ca­lificare Gheorghe Dăscăles­cu, care împlinește 38 de ani de cînd „face sticlă". ■ [UNK] [UNK] ■ Nu îndrăznesc să plec din secția unde în fiecare zi se produc 50—60.000 piese din sticlă, din secția unde de­zordinea e cea mai desăvîr­­șită ordine. Sticlarii își văd în tăcere de migăloasa lor treabă, beau apă sau sifon în răstimpuri ca să-și poto­lească setea și căldura, miș­cările lor aceleași, simple și exacte, întrec orice mașină. Cînd îi privești cum dau formă și viață sticlei, ai im­presia o clipă că privești o copleșitoare frescă ce ține de strălucirea Evului Mediu. Și totuși, acestor oameni le mulțumim fără să ne­ dăm seama, cu­­ gesturi ,delicate, pline de respect și smerenie, așa cum nu mulțumim poa­te nici unei alte bresle.­ Ori de cite ori ridicăm paharul, închinăm și ne apropiem bu­zele de sticla aceea inertă, aducem Un prinos înălțător, și mișcător celor care ne o­­feră, prin truda lor­­ anoni­mă, poezia superbă și tan­dră a sticlei. Regret, dar sunt, intr-un fel, nefericit că nu pot spune tot ce aș vrea și cum aș vrea despre­ sti­clari pentru ca o clipă inima și truda lor adevărată să răzbată spre semenii­­ lor. Poate sunt eu de vină, poate cuvintele... . De ce oa­re, trec anii, trec lunile-n goană...! BOX Sîmbătă seara,,­ în Sala ar­matei, a avut loc o reușită, ga­lă pugilistică, la care și-au dat contribuția boxerii Asocia­ției sportive armata și o se­lecționată județeană. Cei pes­te 1.000 de spe­ctatori au răs­plătit cu aplauze evoluția pu­­giliștilor, multe dintre partide fiind deosebit de atractive. Rezultatele tehnice...au fost ur­mătoarele:­ Niculae Parpală a învins la puncte pe Remus Cosma; Iosif N­orzsa a întrecut la puncte pe Marin Popescu; Ionel Ciocoi îl obligă pe loan Boancă să abandoneze în re­priza a IlI-a; Niculae Szölösi cîștigă prin l­o­, în repriza a III-ia, întîlnirea cu Mihai Ni­culae, Gheorghe Roșca și Ioan Crețu termină la egalitate. Anton Murg învinge la puncte pe Árpád Molnár. Ștefan Mar­ton cîștigă prin abandon în meciul cu Francisc Kissv­ardi, surpriza reuniunii. Mîrza Va­sile este declarat învins la puncte de către loan Fărcași; Ștefan Lasloffi cîștigă la punc­te la Attila Király; Vasile Borbély este declarat învingă­tor în întîlnirea cu Ioan Crețu, dar­ o decizie de egalitate ar fi fost mai justă; Alexandru But cîștigă prin­­ abandon cu Ladislau Straucz; Emerik Ia­­novici îl învinge la puncte pe Constantin Toma, în limitele categoriei grele. încasările­­ în întregime au fost alocate „Contului 2­000.“ S. FLORESCU Fază din meciul de handbal „U“ — Minerul Baia Mare (divizia A masculin) disputat duminică la Cluj și încheiat cu victoria echipei clujene cu scorul de 23—16.

Next