Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)
1970-06-03 / 7329. szám
PAGINA 2 FĂCLIA Colectivele școlare alături de întregul popor Această primăvară tragică, pe care a trebuit s-o trăim cu toții, este și va rămâne în istorie ca o mărturie, ca o dovadă eclatantă despre tăria morală, de neînfrânt a întregului nostru popor, despre unitatea lui de monolit cimentată în jurul partidului care întruchipează toate nădejdile și speranțele noastre. Apele, năvălind deodată din cer și din pământ au provocat imense pierderi materiale, au secerat numeroase vieți omenești. Dar mai sus, și infinit mai puternic decât puhoiul apelor ce ni s-au ridicat absurd și desmetic împotrivă, s-a înălțat de pretutindeni uriașul val al solidarității noastre umane, al patriotismului nostru fără precedent, împreună cu forțele noastre armate, cu gărzile patriotice, cu muncitorii, țăranii și intelectualii, învățătorii, profesorii și elevii au dat în aceste zile grele nenumărate exemple de umanism și abnegație. S-ar putea cita nu știu cite nume de cadre didactice și elevi din localitățile sinistrate care în timpul inundațiilor și-au pus vința in pericol pentru a salva de la înec bătrîni, femei și copii,pentru a salva avutul obștesc sau al oamenilor. Asemenea fapte vorbesc de la sine despre calitățile morale ale dascălilor și elevilor pe care aceștia i-au educat. Alături de întregul nostru popor, care își înzecește eforturile pentru redresarea economiei naționale, pentru reluarea cit mai grabnică a fluxului vital în toate sectoarele de activitate, cadrele didactice și elevii școlilor din cuprinsul județului Cluj desfășoară o muncă intensă și plină de conținut, demonstrând astfel profunzimea sentimentelor patriotice de care sunt animați. Se poate afirma că nu există în județ colectiv școlar care să nu participe, într-un fel sau altul, cu toată dăruirea la acțiunile de refacere a zonelor izbite de calamități. Iată câteva exemple, suficient de grăitoare în acest sens: Sumele pe care le vor depune, absolut voluntar, în contul 2000, educatoarele, învățătorii, profesorii și personalul administrativ din învățămîntul de cultură generală, profesional și tehnic din municipiul Cluj se ridică la aproape 2 milioane lei. Pe județ suma se apropie de 4 milioane lei. In afară de aceasta, ei au predat pînă acum centrelor de colectare mii de articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și obiecte de uz casnic. Prin organizațiile U.T.G. din școlile profesionale și licee s-au constituit numeroase brigăzi de muncă patriotică pentru a participa, în timpul vacanței de vară, la refacerea localităților calamitate, la muncă pe ogoarele ce-au fost inundate de ape. Zeci de mii de elevi au depus pina acum, din modestele lor economii, sume importante în „contul omeniei“; cei din clasele a XlI-a din numeroase licee și-au predat uniformele pentru a fi trimise colegilor lor din regiunile afectate de inundații, iar cei mai mici se prezintă zilnic cu sutele aducând articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, cărți și obiecte școlare. încă din primele zile ale dezastrului numeroși profesori și elevi s-au oferit ca donatori de singe pentru a ajuta astfel la salvarea vieții celor răniți. Iată numai câteva acțiuni întreprinse pînă acum în școlile din județul nostru menite a contribui la diminuarea pagubelor, la lichidarea urmărilor lăsate de năvala apelor. N-am menționat aci nici o școala anume, deoarece în toate, dar absolut în toate instituțiile școlare, inițiativele și faptele sînt remarcabile și demne de admirație. Pretutindeni, în fiecare unitate de învățămînt se simte pulsația profund umană a solidarității, a patriotismului transformat în acțiuni concrete. Prof. Petre BUCȘA Pompă de injecție rotativă cu duble adaptări Tră Uzină de mecanică fină din Sinaia a fost asimilată pentru producția industrială o pompă de injecție rotativă, destinată echipării tractoarelor românești de 40 CP. Realizată pentru prima dată în țară, instalația atinge parametri tehnici și funcționali la nivelul produselor similare fabricate peste hotare. Spre deosebire de pompele de injecție liniare — produs de bază al uzinei prahovene — noul tip dispune de o putere mai mare, poate fi adaptat și la motoare de mare turație, iar greutatea este cu 60 la sută mai mică. Procesul de fabricație prezintă, de asemenea, avantaje economice, datorită faptului că cea mai mare parte din piese sunt tipizate. (Agerpres) Motto. Alunecările de teren constituie un fenomen natural. De obicei ele sunt influențate de mai multe cauze și se dezvoltă pe suprafețele lipsite de covor vegetal. Formarea lor are loc datorită: deplasării rocilor de suprafață pe un strat plastic (argile), fenomenelor de sufoziune, mărimii depozitelor deluviale etc. Alunecarea de teren este, deci, o deplasare a masei solului, situată în pantă, pe un fundament impermeabil. Se produce îndeosebi după ploi îndelungate. Terenul se desprinde sub propria sa greutate și glisează pe suportul impermeabil mutat de apele de infiltrație. In partea superioară, masa alunecată a solului prezintă rupturi și crăpături, iar în cea inferioară — bizare încălecări. In țara noastră alunecările de teren, sunt frecvente în Subcarpați și Podișul Transilvaniei. Interviu cu Ștefan Sükösd, primarul Șicului. In iarna care a trecut, pământul a scăpat de îngheț, zăpada abundentă s-a topit lent și apa s-a infiltrat dușmănoasă spre adâncuri. In primăvara care a trecut a plouat din belșug și apa s-a infiltrat și mai dușmănoasă spre adâncuri. Nu s-a oprit decât pe straturile de argilă, marnă și gresie. A fost momentul tragic în care dealurile transilvănene s-au pus în mișcare, coborând din creastă la firul văii, pricinuind imense răni semănăturilor de grâu și porumb, viilor, livezilor, pajiștilor, satelor locuite de oameni. Rîpele de desprindere și valurile de alunecare au apărut la Băița, Silivaș și Sic, pe versanții de la Fizeșul Gherlii, Țaga, Geaca etc. Alături de revărsarea furibundă a apelor, natura a acționat cu o cruzime nemaipomenită resorturile unui alt gen de cataclism: fugă învîrtoșită a scoarței terestre. Ștefan Sükösdi, primarul Șicului, ne vorbește despre catastrofă cu un calm dureros, izvorât probabil din contopirea organică a ființei omenești cu neprevăzutele surprize ale naturii, dar mai presus de toate din evidența faptelor în fața cărora omul cugetă profund — fără să lase loc descurajării — și încropește planuri menite să vindece cât mai grabnic rănile, să-i redea vieții întreaga frumusețe. — In comuna noastră au avut loc primejdioase alunecări de teren pe străzile I, II și III, pricinuind dărâmarea a 91 de construcții: case, grajduri, magazii, pătule, cotețe etc. In urma distrugerilor, au fost complet demolate pînă în prezent, recuperîndu-se unele materiale de construcție, 32 de locuințe și 11 grajduri. — Cum au întîmpinat oamenii această nenorocire? — E greu de spus. Imaginați-vă și dumneavoastră ce au simțit și gîndit oameni ca Ștefan Juhos, Andrei Juhos, Ioan Zsoldos și Andrei Vîgh, care abea anul trecut și au terminat de construit casele noi, iar zilele trecute au asistat neputincioși la prăbușirea lor, sub acțiunea unei urgii care a frămîntat, răsucit, comprimat și diseminat părți întregi de comună, plasîndu-le pur și simplu pe alte coordonate topografice. Declarația primarului ne readuce în minte imaginea monstruoasă a străzii a IlI-a care a fost ruptă la mijloc de o imensă avalanșă de pămînt, surpată înspăimântător spre firul văii, în așa fel, nicit cei loviți de năpastă nu mai recunosc nici locurile pe care și-au clădit gîndva case atât de frumoase. — Cite persoane au rămas fără adăpost? — Fină în prezent 111. — De ce pîră în prezent? — Pentru că în zona străzii a II-a alunecarea de teren continuă lent, prezentînd pericol prezumtiv și potențial pentru alte 80 de case. — Știm că victime omenești n-ați avut. Am dori să ne relatați cum a decurs operația de salvare a sinistraților. — Această acțiune s-a desfășurat în mod organizat. Consiliul popular a urmărit cu deosebită atenție evoluția alunecărilor de teren și a alcătuit echipe speciale care, la momentul oportun, au ajutat familiile sinistrate să se evacueze rapid și să-și transporte bunurile mobile. Tractoarele cu remorci au jucat un rol decisiv. — Unde au fost cazați cei rămași fără locuințe? 1 — O parte în clădiri de-ale statului, puse la dispoziție de consiliul popular, iar o parte la rude, care au făcut dovada unei înțelegeri și a unei bunăvoințe deosebite. . —* Ce a întreprins consiliul popular pentru a-i ajuta pe sinistrați să-și refacă viața și avutul? — In primul rînd, i-a sprijinit să-și demoleze casele dărimate și să recupereze materialele de construcție utilizabile. In al doilea rînd, avînd colaborarea consiliului de conducere al cooperativei agricole de producție, a repartizat noile loturi de teren pe care familiile sinistrate urmează să-și construiască alte case. — Cum a fost primită recenta hotărîre a partidului și statului privind ajutorarea sinistraților? — Cu mulțumire și recunoștință. Oamenii s-au convins încă o dată că partidul și statul silit alături de ei și la bine și la rău. Pe baza pagubelor suferite, evaluate la fața locului de o comisie special instituită de consiliul popular, ei vor primi ajutoarele bănești prevăzute de hotărîre și vor trece la reconstrucția gospodăriilor distruse, bucurindu-se și de înlesnirile acordate în ceea ce privește procurarea materialelor. — Ce precizări puteți face în acest sens? — încă înainte de apariția hotărîrii, comuna noastră a primit prin cooperația de consum repartiții pentru următoarele materiale de construcție destinate sinistraților: 23 tone ciment, 70.000 cărămizi, 146 mc bile manele, 20 mc cherestea, 12.000 țigle, 12.000 kg fier-beton etc. — Ba ci se ridică pagubele provocate de alunecările de teren? — La aproximativ un milion lei. Evaluările sînt insă provizorii. — Definitive sânt probabil dîrzenia și hotărârea oamenilor, greu încercați de vitregia naturii, de a-și reașeza existența pe făgașul, firescului. — In acest efort ei nu sunt singuri. Partidul, statul, populația întregii țări re vin în ajutor. Și ,la Sic, unde rănile pământului sunt încă proaspete, acționează cu o tărie de ne- I învins, biruind toate piedicile, măreția morală a țării, magnifica solidaritate cetățenească. Din această măreție și din această solidaritate sorb propoșiții soartei puterea de a ține fruntea sus și de a arunca priviri optimiste spre ziua de 1 mâine. L. SANDULESCU RĂNILE ȘICULUI OPTIMISMUL FEMEII DIN VAD Veneam deja a treia oară aici, după ce apele începuseră să se retragă, in locuri unde cu o săptămînă in urmă creșteau răsaduri și flori, se jucau puii de om, gindindu-se cu bucurie la zilele călduroase care urmau să vie, iar gospodarii făceau toaleta grădinilor și a caselor, cum procedau de atiția ani în fiecare nouă primăvară. Muncisem din greu in ziua aceea, toți care veniserăm din Cluj ca să dăm o mină de ajutor, locuitorilor Dejului, atît de greu năpăstuiți de oarba furie a apelor. Stăteam acum către ora amiezii pe o bancă, adusă de capriciile șuvoaielor, pînă la locul unde lucram, și-mi luam prinzul din acea zi. S-a așezat lingă mine o femeie. M-a frapat (in aceste zile, acolo, aveam toate motivele să-mi atragă atenția o asemenea stare) liniștea ce se citea, pe față. Probabil nu-i din oraș, gindeam. Nu, nu era din Dej. Fra dintr-o comună învecinată, din Vad. — Ne-o lovit furia lui. S-o revărsat apele peste căși și holde, cum no făcut de cindu-i. Și, doamne, că multă urgie a adus. La Vid în sat, n-o rămas decit treizeci de căși, dacă nu mai puține, peste care n-o dat năvală turbata ! Ș-a mea îi la pămînt. N-am rămas decit cu hainele ce le vezi dumneata pe mine și cu spaima. Da, bine că trăiesc. Și eu și toți ai mei. Sănătoși să fim, că nu mai clădim noi căși și ne cumpărăm și toate cele ce ne trebe. Numa sănătoși să fim ! ...Am plecat, lăsîndo pe banca aceea mămolită de ape, cu gîndurile ei, urmărit de dîrzenia ce răzbătea din privirea și vorbele acestei femei, una din zecile, din sutele de mii, lovite de năpraznica dezlănțuire a apelor. (c. f.) LIVADA LA DATORIE Situația grea a populației sinistrate de calamitățile naturale din luna mai a stirnit o impresionantă compasiune in satul Livada, comuna Iclod. . întreaga suflare omenească din acest sat, îmbrățișează inițiativa învățătorilor, și profesorilor, a deputaților, a sărit prompt în ajutorul celor loviți de mînia firii, donind cereale, alimente, îmbrăcăminte — inclusiv articole de lenjerie, încălțăminte, veselă și bani. La centrul de colectare de la magazinul cooperativei de consum s-au adunat 226 de pachete, provenind din tot atîtea familii cire numără satul, în valoare de peste ÎOODOO lei. După cum ne scrie Iuliu Gherghel, directorul școlii generale, lista donatorilor a fost deschisă de utecista Ortensia Cherecheș, care a predat un pachet în valoare de 1.300 lei. Pe un bilet strecurat în buzunarul unui pardesiu de bufet, nou, tînăra îi scrie celei care-l va purta să o anunțe dacă mai are nevoie de ceva, oferindu-se astfel să-i dea în continuare ajutor din toată inima. Prin donații substanțiale și-au certificat omenia și patriotismul și alți livezeni: Mihai Turi, Iulian Vădan, Vasile Banc, Izidor Mureșan, Gavril Mureșan, Izidor Lobonț, Izidor Turi, Ioan Tămaș, Vasile Oltean, Constantin Sălăjan, Lucian Ciceu, Iulian Peștean, loan Hosu, Augustin Mureșan, Aurel Oltean. In ziua de 29 mai, donațiile cetățenilor din Livada au fost predate la centrul Gherla. Paralel cu acțiunea de ajutorare a sinistraților, locuitorii satului Livada au luat hotărirea de a sprijini cu toate forțele cooperativa agricolă de producție în obținerea unor recolte mari la toate culturile și în creșterea rentabilității sectorului zootehnic. (1. s.) Recoltarea produselor accesorii ale pădurii - acțiune de actualitate Pădurea, denumită pe drept cuvint „aurul verde“, pe lângă produsul principal, lemnul, adăpostește în interiorul ei o sumedenie de produse accesorii de mare valoare. Printre acestea se numără și ciupercile comestibile și fructele de pădure. Că în fiecare an, și anul acesta ocoalele silvice din județul Cluj au sarcini de plan de a recolta, ciuperci comestibile și fructe de pădure din flora spontană, în vederea livrării lor in cantități și sortimente sporite pe piața internă ,și la export. Pentru campania de recoltare din acest an, ocoalele silvice, sub îndrumarea Inspectoratului silvic Cluj, au organizat pe toată raza județului puncte de achiziție, unde se preiau aceste produse la prețuri foarte avantajoase. Reamintim că se achiziționează hribi proaspeți și uscați și gălbiori proaspeți. Condițiile de calitate cit și prețurile de achiziție sunt afișate la punctele de achiziție din comunele, unde acestea funcționează. De asemenea, pentru fructe de pădure, se deschid, pe măsura coacerii, puncte de achiziție la munte. Avînd In vedere că din această acțiune populația de la sate a obținut, in fiecare an, sume importante, facem apel ca și în acest an locuitorii satelor noastre să culeagă întreaga recoltă de hribi și gălbiori ce vor apare, precum și cea de fructe de pădure, sporindu-și astfel veniturile necesare dezvoltării gospodăriilor lor personale. Nu trebuie uitat nici faptul că prin valuta ce se încasează pe ciupercile și fructele de pădure exportate, în special în Vest, se va aduce o contribuție de seamă la vasta acțiune de refacere a obiectivelor industriale ale țării care au avut de suferit de pe urma inundațiilor. Campania de recoltare a ciupercilor comestibile a fost deja declanșată. Punctele de achiziție sunt deschise, culegătorii se pot prezenta și preda contra cost ciupercile recoltate. După perioada de ploi abundente ce a trecut, ne așteptăm ca în toată zona păduroasă să apară din ce în ce mai multe ciuperci. Ca atare, este nevoie să se culeagă la timp și în bune condițiuni întreaga recoltă. Ing. Ioan Vb ASA, de la Inspectoratul silvic Cluj „Mă bucură lumina din suflete" „Necunoscut sau prieten vechi Nu-mi pasă?... Oricine-ai fi, tu poți intra la mine-n casă“ I. MINULESCU Cu aceste versuri își începe corespondența S. M. Natașa din Cluj. Nu insistăm asupra simbolului posibil al versurilor. Cităm în continuare din scrisoare: „Și mai mult decit totul mă bucură, lumina din suflete ... Mă fac că nu observ agitația mai puțin veselă, umbrele de pe chipuri, trădînd încordarea, amărăciunea. Dar lumea renaște, trebuie să-și vindece rănile“. Mă bucură lumina din suflete... In foarte multe din suflete, este intr-adevăr (nenumărate fapte... ne-au confirmat-o) lumină. Gavriil Peter, șeful agenției C.E.C. din Chiuești, ne informează că, din comuna amintită, pe lingă ajutoarele trimise în alimente, îmbrăcăminte, pînă la 29 mai a fost depusă suma de 16.261 lei, iar această acțiune continuă. Din partea familiei Căpușan din Luduș primim cuvinte de mulțumire la adresa turdenilor Zoia Suciu, Aurel Marcu și I. Pintea care, alături de un cald mesaj de solidaritate, au oferit și ajutoare materiale. „Alături de voi, din toată inima“, își intitulează corespondența profesoara Laura Vancu din Cluj. „Consiliul municipal al organizației pionierilor din municipiul Cluj, răspunzînd la chemarea Consiliului Național al Organizației Pionierilor, în urma discuției avute cu comandanții de unități, a considerat că pot veni în ajutorul sinistraților prin contribuția fiecărui pionier și școlar a unităților noastre. Nenumărate au fost gesturile de solidaritate reprezentate, pînă în prezent, prin pachete cu hăinuțe noi, cu cele mai bune rechizite școlare, cu micile lor economii, cu surplusul de produse alimentare din gospodăria proprie, dar mai ales cu repetatele propuneri de a organiza zilele de muncă productivă, constructivă, la nivelul puterilor lor, în locurile afectate de aceste calamități. In contul 2 000, din partea unităților de pionieri din școlile generale și liceele municipiului Cluj pînă azi s-au depus peste 95.000 lei. Unitatea de pionieri a Liceului nr. 15 a donat suma de 12.841 lei, Școala generală , nr. 1 — 5.000 lei și rechizite în valoare de 14.000 lei; Școala generală nr. 3 -— 5.190 lei; Școala generală nr. 12 — 4.816 lei. Tu fiecare școală s-au adunat sute de uniforme școlare, încălțăminte, lenjerie de fete și băieți, afirmîndu-se în această acțiune ■ pionierii Liceului „N. Bălcescu", Liceului nr. 3, Liceului de muzică, Școlii generale nr. 13, Liceului nr. 14 și altele. Unitățile de pionieri de la Școlile generale nr. 11 și 12 au contribuit și cu produse agroalimentare. Copiii sătmăreni, adăpostiți în municipiul nostru cu toată grija părintească a celor mari, au fost întîmpinați și sprijiniți zilnic de pionierii de la Școala generală nr. 1, Liliceul nr. 3, fiind alături de ei cu sufletul, cu contribuția materială, cu prietenia ce leagă veșnic locuitorii celor mai îndepărtate colțuri ale țării noastre. Pentru a contribui la reluarea vieții normale a acestora s-a organizat din primele zile continuarea procesului instructiv-educativ cu sprijinul Consiliului popular municipal, al Consiliului municipal al organizației pionierilor, Casa pionierilor. Școala generală nr. 1“ . j jț UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERATIVELOR MEȘTEȘUGĂREȘTI CLUJ anunță deschiderea CASEI DE MODĂ din strada Barițiu, la data de 1 iunie 1970. CASA DE MODA va sta la dispoziția populației, cu următoarele servicii: • COTOII PENTRU BĂRBAȚI ȘI TEMEI • LENJERIE, CORSETE, PĂLĂRII PENTRU TEMEI • ÎNCĂLȚĂMINTE PENTRU BĂRBAȚI ȘI TEMEI • MAROCHINĂRIE, BLANĂRIE, BIJUTERII, TRICOTAJE • CEATURI COSMETICĂ, PEDICHIURĂ Vor funcționa și magazine de artă populara și artizanat. Orele de funcționare; 6—22. (1934) LOTO: Tragere specială pentru ajutorarea sinistraților Pentru a contribui la acțiunile de ajutorare a celor sinistrați în urma calamităților naturale care s-au abătut asupra unor județe ale țării, Administrația de Stat Loto- Pronosport organizează o „Tragere specială pentru ajutorarea sinistraților“. Se vor atribui câștigătorilor premii în autoturisme Dacia 1300, Dacia 1100 și Skoda 100 S, precum și premii în bani de cîte 10 000, 1000 și 100 lei. Biletele vor fi puse în vânzare de la 5 iunie, prețul unui bilet fiind de 5 lei. închiderea vînzării biletelor se va face la 18 iunie, iar tragerea va avea loc la 21 iunie. (Agerpres) Trec anii, trec lugoana... (Urmată din pag. l a) industriei, unde n-a pătruns încă civilizația modernă a mașinilor — tronează cu o forță inegalabilă personalitatea umană. Brățara de aur — e aici la mare cinste și strălucire. Anevoie va putea fi omul înlocuit de mașină. Căci e vorba de meșteșugul și talentul mîinilor omenești ce s-a purtat cu sfințenie din tată în fiu și din generație în generație. Dincolo de simpla învățătură, meșteșugul acesta cerea o nestinsă patimă, dusă uneori pînă la absurd. Generații întregi au trăit anonime și modeste lingă sticla incandescentă, bunic, tată și fiu rămînind, printr-un deosebit cult pentru meserie, sticlari. Stau naiv și stînjenit lingă sticlarul de înaltă calificare, Gheorghe Dăscălescu. II privesc, îi privesc mîinile care scriu un impresionant și emoționant poem. Crează vase cu niște lemne și cu un fier strîmb. Nu știu cum li se spune uneltelor, n-are importanță. Dar ceea ce face el ține de domeniul artei sau al vrăjitoriei. De fapt, dacă bine stau să mă gîndesc, voi spune că ține de om, de măreția meseriei. Gheorghe Dăscălescu face vaze „Codlea“ pentru englezi. Topitura de sticlă pe care o prelucrează cu o liniște și o pricepere inegalabilă are 1.100 grade C. Literatul mărunt din mine se întreabă dacă inima omului nu s-ar putea modela la o asemenea temperatură să nu mai creadă in ceea ce a crezut, să uite pentru ce a suferit odinioară, eventual să devină frumoasă și rece ca sticla... Il întreb pe meșterul Dăscălescu de cînd lucrează în fabrică. Îmi răspunde: — De vreo 38 de ani! El e ocupat. Voi răspunde eu in , locul lui. Am discutat pe furate în timp ce el își modela cu dibăcie topitura de sticlă peste care sufla treptat, ca un sfînt, viață. Tatăl meșterului, tot Gheorghe, a fost tot sticlar. A lucrat în Moldova, la Hîrlău. In ’39 cînd s-a închis fabrica din Hîrlău, a lăsat Moldova lui și a venit in Ardeal unde meseria avea căutare. Și a lucrat 45 de ani, o viață de om, la „Sticla“, la Turda. Acum e pensionar. In locul lui au rămas în fabrică trei băieți, trei sticlari Socrul lui Gheorghe Dăscălescu e tot sticlar... Pe vremuri, oamenii se nășteau după meserii străbune — plugari, olari, sticlari... Se credea mai de mult că sticlari nu pot fi decit nemții, polonezii și nu știu mai cine. Zîmbesc cu înțelegere acum, cînd sticlarii de la Turda și de oriunde din țară, vorbesc de cei mai buni. Și mai zimbesc cu aceeași înțelegere cînd știu că sticla de la Turda are mare căutare în R.F. a Germaniei, Anglia și — mi se pare — chiar peste apă, in America. Sticlarul Dăscălescu îmi spune cu o ușoară tristețe că meseria lui e grea și n-are avantaje, că sticlarii nu-și mai fac copiii sticlari... Nostalgia lui e explicabilă; sînt meserii mai ușoare, mai simple, în care se cîștigă mai bine, dar asta e o altă poveste. Și cu toate acestea în jurul lui o formație de tineri: Octavian Pirjoi, Iordan Olaru, Mircea Piper, Nicolae Margine, Dumitru Pășcălău. Toți sînt elevi la seral și toți ■ învață de la sticlarul de înaltă calificare Gheorghe Dăscălescu, care împlinește 38 de ani de cînd „face sticlă". ■ [UNK] [UNK] ■ Nu îndrăznesc să plec din secția unde în fiecare zi se produc 50—60.000 piese din sticlă, din secția unde dezordinea e cea mai desăvîrșită ordine. Sticlarii își văd în tăcere de migăloasa lor treabă, beau apă sau sifon în răstimpuri ca să-și potolească setea și căldura, mișcările lor aceleași, simple și exacte, întrec orice mașină. Cînd îi privești cum dau formă și viață sticlei, ai impresia o clipă că privești o copleșitoare frescă ce ține de strălucirea Evului Mediu. Și totuși, acestor oameni le mulțumim fără să ne dăm seama, cu gesturi ,delicate, pline de respect și smerenie, așa cum nu mulțumim poate nici unei alte bresle. Ori de cite ori ridicăm paharul, închinăm și ne apropiem buzele de sticla aceea inertă, aducem Un prinos înălțător, și mișcător celor care ne oferă, prin truda lor anonimă, poezia superbă și tandră a sticlei. Regret, dar sunt, intr-un fel, nefericit că nu pot spune tot ce aș vrea și cum aș vrea despre sticlari pentru ca o clipă inima și truda lor adevărată să răzbată spre semenii lor. Poate sunt eu de vină, poate cuvintele... . De ce oare, trec anii, trec lunile-n goană...! BOX Sîmbătă seara,, în Sala armatei, a avut loc o reușită, gală pugilistică, la care și-au dat contribuția boxerii Asociației sportive armata și o selecționată județeană. Cei peste 1.000 de spectatori au răsplătit cu aplauze evoluția pugiliștilor, multe dintre partide fiind deosebit de atractive. Rezultatele tehnice...au fost următoarele: Niculae Parpală a învins la puncte pe Remus Cosma; Iosif Norzsa a întrecut la puncte pe Marin Popescu; Ionel Ciocoi îl obligă pe loan Boancă să abandoneze în repriza a IlI-a; Niculae Szölösi cîștigă prin lo, în repriza a III-ia, întîlnirea cu Mihai Niculae, Gheorghe Roșca și Ioan Crețu termină la egalitate. Anton Murg învinge la puncte pe Árpád Molnár. Ștefan Marton cîștigă prin abandon în meciul cu Francisc Kissvardi, surpriza reuniunii. Mîrza Vasile este declarat învins la puncte de către loan Fărcași; Ștefan Lasloffi cîștigă la puncte la Attila Király; Vasile Borbély este declarat învingător în întîlnirea cu Ioan Crețu, dar o decizie de egalitate ar fi fost mai justă; Alexandru But cîștigă prin abandon cu Ladislau Straucz; Emerik Ianovici îl învinge la puncte pe Constantin Toma, în limitele categoriei grele. încasările în întregime au fost alocate „Contului 2000.“ S. FLORESCU Fază din meciul de handbal „U“ — Minerul Baia Mare (divizia A masculin) disputat duminică la Cluj și încheiat cu victoria echipei clujene cu scorul de 23—16.