Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-10-01 / 7431. szám

Proletari din toate țările, uniți-va­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI —Nr. 7431 Joi 1 octombrie 1970 4 pagini 30 bani DIN NOU IN AMFITEATRE UVERTURĂ LA ALMA MATER NAPOCENSIS Prof. univ. dr. docent Ștefan PASCU, membru corespondent al Academiei, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“ An de an, la 1 octombrie, venerabilă ca virstă, dar mereu tînără ca gîndire și activitate creatoare, Universitatea clujeană își îmbracă cele mai frumoase straie pentru a-­i primi fiii dragi. Vreme de trei luni, zi de zi, ceas de ceas, s-a pregătit pentru acest moment festiv și solemn. Sălile de curs, amfiteatrele, labo­ratoarele, sălile de seminar, bibliotecile au fost înnoite și îm­bogățite pentru a asigura cele de trebuință pentru un an de mun­că, strădanii și creații. Căminele și cantinele mai vechi, de ase­menea, s-au înfrumusețat și împrospătat pentru ca cei îndrep­tățiți să se bucure de ele, să se simtă în casa și la masa lor primitoare. Alte cămine, în aceste zile terminate, își așteaptă nerăbdătoare locatarii. Cei mai vrednici dintre studenții căsăto­riți vor beneficia, începînd din acest an, de cămin propriu, asi­­gurîndu-lî-se, astfel, condiții optime de viață și învățătură. Co­piii acestora, apoi, vor fi îngrijiți într-o creșă anume organizată. Preventoriul studențesc va fi instalat într-o clădire mai potri­vită, pentru ca studenților suferinzi să li se redea sănătatea per­fectă. Oricine-și poate da cu ușurință seama că asemenea realizări înseamnă sacrificii materiale deosebite. Poporu­ nostru, statul nostru socialist, Partidul Comunist Român, care, cu Înțelepciu­ne, principialitate și fermitate le îndrumă destinele, nu precu­pețește asemenea sacrificii. Nu le precupețește deoarece dorește ca tineretului, nădejdea sa de mîine, să-i fie asigurată educarea și instruirea în condiții optime, dorește ca tineretul să fie for­mat ca oameni integri, demni, optimiști, vrednici continuatori ai eforturilor de azi și purtători mereu mai sus al făcliei științei și culturii. Pentru asemenea grijă părintească impresionantă și pentru ase­menea sacrificii fără precedent, studențimea are o datorie de onoare, de a se strădui a-și însuși tot ce-i poate oferi universi­tatea mai bun pentru a deveni specialiști de înaltă calificare so­licitați de revoluția tehnico-științifică mondială, de a se încadra în viața economică, dovedind înalte însușiri civice și intelec­tuale. Studențimea Universității clujene, fără deosebire de națio­nalitate, e datoare să aibă mereu în minte scopul suprem al ge­nerației sale: a deveni cei mai folositori societății care a crescut-o și a educat-o, oferindu-i acesteia tot ce are ea de mai mare tre­buință pentru desăvîrșirea construirii socialismului, pentru înăl­țarea României socialiste pe noile trepte ale culturii și civiliza­­ției contemporane. Unul din noile cămine studențești construit în Cartierul Observator LA ÎNCEPUTUL ANULUI ACADEMIC Prof. univ. dr. Octavian FODOR, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, rectorul Institutului medico-farmaceutic începutul anului academic aduce cu el un suflu de înnoi­re. Este însă și un prilej de meditare asupra spiritului și tradiției academice, iar în zilele noastre tot în mai ma­re măsură, asupra rolului U­­niversității în istoria vie a generațiilor și asupra impor­tanței pe care această insti­tuție și-o asumă în viața con­temporană. Rolul Universității în pro­movarea sistemului de valori pe care-1 presupune cultura, în sensul larg al cuvîntului, a fost limitat în trecut la de­săvîrșirea unei solide culturi personale. Uneori prodigioasă, acumularea erudită de cunoș­tințe a legitimat faima de care s-au bucurat unele per­sonalități strălucite, care au servit drept model de perfec­țiune în Renaștere și mult timp după aceea. Chiar a­­tunci cînd nu a constituit un scop în sine, cultura perso­nală s-a impus ca finalitate necontestată a oricărui pro­ces de formare și ca o premi­­ză necesară a instruirii și ac­tivității creatoare, indiferent de domeniul în care s-ar fi exercitat aceasta. Pedagogi­a exemplului, ascuțirea simțu­lui critic și rafinarea sensi­bilității elevilor prin cultura umanistă, au constituit baze­le succesului pregătirii supe­rioare din unele instituții de prestigiu, a căror valoare a fost asimilată de istorie. Suc­cesul acestui sistem se dato­­rește recunoașterii naturii rea­le a personalității umane, ca­re este un fruct al culturii moderne și depășește limitele unui simplu fenomen psiho­logic. Fidelitatea față de „al­ma mater“, vatra acestei cul­turi, a constituit una din punțile spirituale care s-au menținut peste generații. In multe țări, descendența din­­tr-o anumită universitate sau colegiu de elită, reprezintă și astăzi o distincție și o garan­ție a succesului profesional. In multe privințe învățămîntul academic din Cluj întărește și el afirmația mai înainte a­­mintită. Apariția uriașelor aglome­rări umane din megalopolisu­­rile moderne pot afecta nega­tiv viața și tradițiile univer­sitare, rolul lor formativ, ca­re riscă să se dilueze într-o existență conglomerată și a­­nemică. Se înregistrează o tendință generală spre anoni­mat și despersonalizare, fe­nomen accentuat și prin dis­pariția acelor personalități complexe și polarizante ale magiștrilor, înlocuite treptat de specialiștii moderni, în mod necesar mai limitați da­torită diversificării progresive a disciplinelor științifice și­­ a extinderii tehnologiei. Imagi­nea clasică a Universității ca­re instruiește și formează mul­tilateral tînăra generație, care îi oferă o calificare profesio­nală alături de atributele im­plicite ale unei personalități de cultură, tinde să se ate­nueze și să fie înlocuită în (Continuare In pag. a lll­a) Toate tractoarele la arat și semănat­ 1 octombrie — termen sta­bilit pentru încheierea arătu­rilor de însămințări. Cercetă­rile științifice și experiența dobîndită de-a lungul anilor de unitățile agricole indică în­ceputul epocii optime de însă­mi­n­țare a griului de toamnă în jurul acestei date calenda­ristice. Brumele căzute în ultimele zile care au veștejit frunzele și jilăvit pămîntul au vestit de altfel că toamna a intrat în drepturi depline și că tre­buie făcut totul pentru gră­birea strângerii recoltei din a­­cest an și pregătirea celei vii­toare­ în întreprinderile agricole de stat și cooperativele agri­cole unde s-a acționat cu simț gospodăresc și spirit de răs­pundere pentru urgentarea recoltării culturilor tîrzii, eli­berarea și pregătirea terenu­lui, cea mai mare parte din suprafețele destinate culturi­lor păioase de toamnă au fost deja arate, iar însămînțările sînt in plină desfășurare. Ast­fel la întreprinderile agricole de stat Cămăraș, Apahida, în cooperativele agricole din Un­­guraș, Mica, Dăbîca, Așchileul Mare, Izvorul Crișului, Mă­­năstireni și altele 60—80 la sută din terenurile destinate însămînțărilor de toamnă au fost arate­ într-o serie de coo­perative agricole cum sînt cele din Viștea, Pădureni, Lujer­­diu, Bîrlea, Mihăiești, Căpuș, Sînpaul și altele din zona de­luroasă, a început din plin, în­că din săptămîna trecută, se­mănatul griului de toamnă, realizîndu-se pînă acum pe su­prafețe cuprinse între 30—100 de hectare. în următoarele zile, semănatul griului de toamnă poate și trebuie să fie început în toate unitățile a­­gricole din județul nostru, pentru terminarea acestei lu­crări în limitele epocii optime, respectiv pînă la 20 octombrie. Executarea acestei lucrări într-un ritm rapid și la un nivel calitativ corespunzător, impune, în primul rînd, e­­fectuarea din vreme­a arături­lor și a lucrărilor de pregăti­re a patului germinativ. în acest sens, conform dis­pozițiilor ordinului nr. 2­000 din 20 a­ugust 1970 al M.A.S., terenurile destinate griului de toamnă trebuiau să fie astfel alese incit să fie pregătite pî­­nă la sfîrșitul lunii septem­brie. Datorită însă vegetației întîrziate a culturilor de toam­nă și a neajunsurilor mani­festate în organizarea lucră­rilor de recoltare, în multe cooperative agricole a întârziat eliberarea și pregătirea tere­nurilor ce urmează a fi însă­­mînțate. Există o serie de cooperati­ve agricole cum sînt cele din Chesău, Frata, Ploscoș, Sopo­­rul de Cîmpie, Valea Florilor, Sic, Podeni și altele unde pînă în prezent arăturile de însâ­­mînțări au fost făcute pe mai puțin de un sfert din supra­fețele prevăzute. Cauza? Se desfășoară în­tr-un ritm nesatisfăcător lu­crările de recoltare a sfeclei de zahăr, cartofilor, trifoiului de sămînță și a altor plante premergătoare păioaselor de toamnă, tractoarele neavînd AI. VLAD (Continuare în pag. a lll-a) 'bSW'i­ng () CONSILIU DE STAT A RATIFICAT TRATATUL ROMÂNO SOVIETIC In ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Repu­blicii ședința Consiliului de Stat prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au luat parte tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consi­liului de Miniștri, miniștri, președinți ai unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai presei. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adop­tare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice So­cialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale care î-au avizat favorabil, propunîn­d adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarășii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman și Ludovic Takacs, care și-au ex­primat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuție de seamă la întărirea conti­nuă a prieteniei și colaborării între cele două popoare, în cauza socialismului, păcii și colaborării internaționale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEA­UȘESCU. Cuvintarea tovarășului ION GHEORGHE MAURER Stimate tovarășe preșe­dinte. Tovarăși, Guvernul Republicii Socia­liste România prezintă Con­siliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prie­tenie, colaborare și asistență mutuală între Republica So­cialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socia­liste. Semnat la 7 iulie 1970, la București, în timpul vizitei în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a U.R.S.S., Tratatul constituie un document de o deosebită importanță. El reflectă stadiul actual al relațiilor dintre cele două țări socialiste vecine și dă, totodată, expresie voinței lor de a întări și în viitor, în spi­ritul internaționalismului so­cialist, prietenia și alianța dintre popoarele român și so­vietic, de a dezvolta colabo­rarea multilaterală dintre România și Uniunea Sovieti­că, pe baza respectării suve­ranității și independenței na­ționale, egalității în drepturi și neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului, păcii și colaborării internaționale. In Tratat este reafirmată, de asemenea, hotărîrea înalte­lor părți contractante de a contribui la întărirea unității țărilor socialiste, de a dez­volta colaborarea cu toate sta­tele, indiferent de orinduire socială, de a milita pentru înfăptuirea securității în Eu­ropa și în întreaga lume. Apreciind că prevederile Tratatului de prietenie, cola­borare și asistență mutuală între România și Uniunea So­vietică corespund întrutotul principiilor de bază ale poli­ticii externe a partidului și statului nostru, intereselor fundamentale ale poporului român, iar obligațiile asuma­te nu contravin tratatelor in­ternaționale în vigoare, pro­pun adoptarea proiectu­lui de decret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost examinat și avizat favorabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Ma­rii Adunări Naționale. Tot astăzi, Tratatul româ­­no-sovietic urmează să fie ratificat de Prezidiul Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. Coordonate și cerințe ale dezvoltării zootehniei Furaje îndestulătoare, de bună calitate Crearea unei baze furajere solide, menite să asigure nu­trețuri îndestulătoare, de bu­nă calitate pentru efectivele de animale în continuă creș­tere, constituie una din coor­donatele principale ale dez­voltării zootehniei în județul nostru. In ultimii ani, întreprinde­rile agricole de stat și unele cooperative agricole au între­prins o serie de acțiuni con­crete și eficiente în domeniul ameliorării bazei furajere. Ele se reflectă în măsurile luate pentru extinderea în cultură a unor plante furajere valo­roase ca lucerna, trifoiul, sparceta, ghizdeiul, a cultu­rilor de conveier și pentru siloz, prin îmbunătățirea a­­grotehnicii aplicate culturilor furajere pentru obținerea u­­nor producții sporite la uni­tatea de suprafață precum și prin măsurile luate pentru îmbunătățirea și ridicarea pro­ductivității pajiștilor naturale. — Prin însămînțarea cu sparcetă a unor terenuri de pantă, cu expoziție sudică, supuse procesului de eroziu­ne, care practic erau pămîn­­turi neproductive, ce nu pu­teau fi utilizate nici ca pă­șune, noi am reușit să re­dăm circuitului agricol a­­ceste suprafețe, care consti­tuie azi o importantă sursă de furaje pentru animalele cooperativei agricole din Sua­­tu — ne spunea tovarășul Ioan Popa, inginerul șef al acestei unități Cooperatorii din Călărași apreciază în mod deosebit ini­țiativa luată cu ani în urmă de organizația de partid și consiliul de conducere și pen­tru înfăptuirea căreia a mun­cit cu multă pasiune ingine­rul șef Balázsi Béla, de a se desțeleni și reînsămînța în fiecare an cite 40—50 ha de pășuni slab productive. Pe aceste pajiști, însămînțate cu amestecuri de ierburi grami­­nee și leguminoase perene, fertilizate și întreținute în mod corespunzător, producția de masă verde la hectar prac­tic s-a triplat față de cea ob­ținută pe pășunile naturale neameliorate. Exemple de acest fel, care ilustrează în mod grăitor ma­rile rezerve și posibilități de îmbunătățire a bazei furajere A. U­GUR (Continuare în pag. a­lli-a) Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecîmd l­a Cairo, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la funeraliile lui Ga­mal Abdel Nasser, președintele Republicii Arabe Unite, pre­ședinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegația este condusă de tovarășul Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., preșe­dintele Consiliului de Miniș­tri al Republicii Socialiste Ro­mânia. Din delegație fac parte tovarășii Dumitru Po­pe­scu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului a­­facerilor externe, și Titus Li­­nu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost con­dusă de tovarășii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Va­sile Patilineț, Mihai Mariinescu, Ion Pățan, Petru Burlacu, ad­junct al ministrului afacerilor externe. A fost de față Ibrahim Yossin, însărcinatul cu afa­ceri ald-interim al Republicii Arabe Unite în țara noastră. ★ La amiază, delegația a sosit la Cairo, unde a fost întâmpi­nată de reprezentanți ai pre­ședintelui interimar al R.A.U., Anwar Sadat, și alte oficiali­tăți din R.A.U. (Agerpres) C.A.P. CAȘEI: un lot de viței destinat pentru îngrășare Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală încheiat re­cent între Republica Socialis­tă România și Uniunea Repu­blicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, repre­zintă un moment important și corespunde năzuințelor și dorinței poporului nostru. Semnarea la București a a­­cestui Tratat constituie un e­­veniment de seamă în evo­luția ascendentă a relațiilor de colaborare multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, în întărirea prie­teniei româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxism­­leninismului și internaționa­lismului proletar, actualîzînd în condițiunile de astăzi preve­derile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianță și prietenie di­ntre România și Uniunea Sovietică — ac­tualul Tratat stabilește pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două țări, în spiritul egalității de­pline în drepturi, respectării suveranității și independenței naționale, neamestecului in treburile interne, întrajutoră­rii frățești și avantajului re­ciproc. Tratatul de prietenie ro­­mâno-sovietic se fundamentea­ză pe îndelungatele tradiții de prietenie și solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului și ridicată pe un plan supe­rior în condițiile construirii socialismului și comunismu­lui: legăturile trainice care ne unesc și găsesc puternice re­surse în comunitatea orîndui­­rii sociale, a aspirațiilor fun­damentale și țelurilor supre­me care animă cele două țări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea și ampli­ficarea continuă a colaborării economice și tehnico-științifi­­ce reciproc avantajoase, a coo­perării în producție și în alte domenii dintre România și Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obțin țările noas­tre în dezvoltarea bazei tehni­­co-materiale a societății, în înflorirea științei și culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea și diversificarea schimburilor, a colaborării și a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voin­ța celor două state de a ac­ționa în continuare pentru în­tărirea unității și coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta con­stituie izvorul principal al tă­riei și invincibilității sistemu­lui socialist mondial. Preve­derile Tratatului dau, totoda­tă, expresie hotărîrii României și Uniunii Sovietice de a pro­mova cu consecvență în via­ța internațională politica co­existenței pașnice, de a mili­ta cu perseverență pentru pre­întâmpinarea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în fața omenirii contempora­ne prin mijloace pașnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoare­lor. Unul din obiectivele impor­tante ale politicii celor două țări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătățirea atmosferei în Europa, pentru înfăptuirea securității europe­ne și întronarea în viața po­poarelor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace și încredere, de prie­tenie și colaborare între na­țiuni. Militând pentru dezarmarea generală și totală, România și Uniunea Sovietică își ex­primă totodată hotărirea de a respecta obligațiile asumate in cadrul Tratatului de la Varșovia a cărui existență o considerăm necesară atîta timp cit se va menține Pactul Nord-Atlantic, încheierea și ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutua­lă dintre țara noastră și Uniu­nea Sovietică, întărirea conti­nuă a solidarității, alianței și prieteniei româno-sovietice se înscriu la loc central în poli­tica de stat a României socia­liste, constituie parte integran­tă a activității internaționa­liste desfășurate de partidul și guvernul țării noastre pen­tru dezvoltarea relațiilor de colaborare frățească cu toate țările socialiste, pentru creș­terea continuă a forței și uni­tății întregului sistem socia­list mondial. Acționînd astfel, partidul și poporul nostru își îndeplinesc una din înaltele lor obligații înternațîonale, își aduc contribuția la cauză generală a socialismului și păcii în lume. . Totodată, consecventă prin­cipiilor coexistenței pașnice, România militează pentru lăr­girea relațiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială, pentru destindere internațio­nală. Luptăm, împreună cu cele­lalte popoare iubitoare de pa­ce, pentru zădărnicirea politi­cii imperialiste agresive, pen­tru a se pune capăt folosirii forței și dictatului în viața internațională, împotriva ori­cărui amestec străin in viața statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-șî hotărî singur soarta, pentru instaurarea în relațiile dintre țări a princi­piilor independenței și suve­ranității naționale, egalității în drepturi a tuturor națiu­nilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consi­liul de Stat al Republicii So­cialiste România a Tratatului româno-sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei și alianței dintre România și Uniunea Sovietică, dintre po­poarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și pă­cii in lume. CMINUL DE LA AGHEȘ SE REABILITEAZĂ Există o anume poezie a materiei în alb căreia lumi­na și rouă îi dau o însufle­țire aparte și care se chea­mă porțelan, o transparență irizată, venită dintr-un o­­rient antic, și care în miini­­le oricărei amfitrioane devi­ne suprema ospitalitate. Și de aceea, poate și din alte motive, nu ni se pare indi­ferent dacă acest sortiment de artă, devenit cu timpul produs industrial, se poate sau nu realiza la noi în ța­ră, din resurse autohtone. Fabrica de porțelan din Cluj, această veche unitate manu­facturieră, transformată în ultimii ani în fabrică mo­dernă, cu respectabila pro­ducție de 10.000.000 obiecte pe an, are nevoie numai de caolin, materia primă de bază, în jur la 400 de tone pe lună. Cu toate acestea, Fabrica de porțelan acoperă abia 50 la sută din necesită­țile interne, motiv pentru ca­re se va naște durata ei de la Alba Iulia. Așadar, pro­ducția de porțelan e necesa­ră. Mai mult, se cere și pe piața externă. Problema imediată care se pune în mod firesc e cea a materiei prime. Deocamdată, o parte din materia primă se procură din import. Caolinul românesc de Aghireș e fo­losit în mai mică măsură deoarece conține un procent ridicat de oxid de fier, defi­ciență care îl pune în infe­rioritate. Are toate calitățile necesare producției de faian­ță și a sortimentelor sanita­re, în schimb, pentru porțe­lan de menaj și ornamental, unde e necesar un caolin cu aproximativ 0,9 la sută oxid de fier, e mai puțin potrivit. Fabrica de porțelan învinuieș­te pentru această situație Centrala minieră — așa cum reiese din memoriul întocmit la începutul lunii septembrie în care se propune chimistului Centralei, printre altele: ex­ploatarea selectivă a nisipu­lui caolinos și îmbunătățirea actualului flux tehnologic în instalația de splătare nr. 2. Din partea C.T.C.-ului Centra­lei miniere, chimistul Baba Ioan răspunde următoarele: prima sugestie cade pentru simplul motiv că ar fi un pas retrograd, neeconomicos în exploatarea rocilor ne­metalifere, înainte caolinul se exploata în subteran, ceea ce oferea posibilități de se­­­­lectare a rocii. Dar, după cum rezultă din arhivă, cao­linul cu parametri prea ridi­cați nu se obținea nici prin acel procedeu. Acum s-a tre­cut la exploatarea la supra­față, în carieră, cu utilaje de mare productivitate — exca­vatoare, buldozere etc. Cen­trala minieră, actualmente, e un gigant a cărui producție a­­nuală se ridică la milioane de tone de argilă, feldspat, nisi­puri și, desigur, caolin. A pre­tinde selecționarea caolinului în condițiile actuale, e ca și cum ai cere unui elefant să-ți adune bețe de chibri­turi dintr-o grămadă de lemne. Așadar, s-a creat un cerc vicios între părțile interesate. Chiar în memoriul mențio­nat se sublinia că Centrala minieră nu a livrat cantitatea de caolin contractată. Este a­­devărat. Dar, în perioada res­pectivă, Fabrica de porțelan a consumat mai puțin de ju­mătate din caolinul livrat. Se fac, deci, anumite afirmații. Valentin GRANCEA (Continuare în pag. a II-a)

Next