Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)
1971-01-03 / 7510. szám
PAGINA 2 FĂCLIA REVELIONUL TURDENILOR Am pornit la drum In noaptea de hotar dintre vechiul și noul an. Peste tot veselie, voie bună și optimism. Cînd acele ceasornicelor au semnalizat cumpăna nopții în clinchet de pahare, întreaga suflare a Turzii muncitorești a rostit cu opicșie și optimism urarea ,la mulți ani cu sănătate și noi izbînzi !“. Intr-o sală mare și-a dat întâlnire de Anul Nou floarea municipiului — tineretul. Am găsit aici, alături de Maria Oltean de la I.C.T., pe chimistul Dana Ioan, pe ceramistul Nicolae Copil — în total, 1800 de tineri care și în această noapte de revelion au ținut să fie împreună, să se veselească, să trăiască clipe de neuitat. In sala clubului Fabricii de sticlă, gătită sărbătorește, de asemenea , atmosferă de entuziasm și voie bună. „Tolba“ lui Moș Gerilă, încărcată cu daruri și răvașe, care au dovedit încă o dată că sticlarii știu să muncească, a sumit ropote de aplauze și entuziasm. O sută cincizeci de cimentiști cu familiile lor și-au petrecut revelionul în sala școlii profesionale ce le poartă numele: Traian Șchiop, Alexandru Cucu, Vasile Kadar, ciocnind un pahar pentru anul care a trecut și pentru cei care a venit n-au uitat să-și amintească și de ortacii lor care în acele clipe supravegheau focul nestins in coloșii de otel unde se plămădește pisirea cea de toate zilele a construcțiilor. La I.C.T., restaurantele Someșul și Potaisa, prin caisele lor, turdenii și-au petrecut seara de Anul Nou,in cadrul unor revelioane , colective sau familiare, bucurîndu-se de izbinzile anului încheiat, preconizindu-le pe cele viitoare și unindu-și multă sănătate și împlinirea dorințelor. URĂRILE PUFUȘORULUI La cumpăna anilor ne bucurăm de ceea ce am realizat și, mai ales, să ne urăm mai mult. Să ne urăm belșug, sănătate, să ne urăm fericire, gîndindu-ne, fiind convinși, că o vom avea. Cu un ceas mai devreme, Plugușorul simbolizează acest punct comun al trecutului, al prezentului și viitorului. Urările lui izvorăsc dintr-un dor dintotdeauna prezent de mai bine, dintr-un dor firesc al omului de a face mai mult, dintr-o certitudine-simbol a biruinței asupra tuturor vicisitudinilor. Fiind, astfel, un simbol, ii dăm întotdeauna crezare, deoarece a adunat toate picăturile înțelepciunii anilor și ale unui popor. In ziua de 31 decembrie străzile Clujului au adunat o mulțime de oameni in jurul Plugușorului. Călăreți, în frunte cu bădița Traian, plugul tras de patru boi și însoțit de urători, nuntași, au pornit din Piața Păcii, au străbătut străzile Petru Maior, 1 Mai, G. Barițiu,Doja, Bulevardul Lenin, Piața Victoriei, strada Dr. Petru Groza, unind locuitorilor Clujului multă sănătate și multă fericire în anul 1971. La primăria orașului au fost primiți de o gazdă bună tovarășul Remus Bucșa, primarul Clujului, care le-a oferit un păhărel de țuică și tradiționalul cozonac. In numele cetățenilor Clujului, tovarășul Remus Bucșa le-a mulțumit pentru frumoasele urări, dorindu-le multă fericire lor și tuturor locuitorilor orașului nostru Urări, urări... Ele au certe posibilități de realizare. Se vor transforma în tot atâtea succese în munca de zi cu zi, deoarece sunt un simbol al posibilităților de care dispune poporul nostru, de care dispunem noi toți. Ele ne vor însoți în tot cursul anului, augumentindu-ne eforturile, întărind-ne nu numai dorința ci și voința. LA INTERFERENȚA DINTRE VECHIUL SI NOUL AN (Urmare din pag. l a) autobuzului cu care ne-am îndreptat spre locul revelionului, probabil că nici nu ne-am gindit la cei care zămislesc bujia — sufletul oricărui motor cu explozie. Nu ne-am gindit, cu toate că la sectorul ardere al Uzinei .,Triumf", in plină sărbătoare, s-a lucrat ca în oricare altă zi. Cu panctul.itatea obișnuită, pregătiți, pentru orice eventualitate, arzătorii Vaier Mureșan si Dănilă Duma s-au prezentat la serviciu. In noaptea cînd peste, tot se petrecea, ei n-au discutat nici de mincărurile preferate, nici de vinurile alese. Diagramă, încărcare, descărcare, desfășurarea arderii — acestea-s cuvintele pe care le-au rostit. Și, in timpul cit ei au vegheat in preajma cuptoarelor, ca întotdeauna, din 90 in 90 de minute, din interiorul Incandescent a continuat, să iasă cite un cărucior cu izolatori — primele piese care vor intra, in compunerea primului lot de hujii al cincinalului in care pășim. Cei peste 1.000 izolatori arși in această noapte cu zumzet de clopoței și zvon de lăutari marchează ștafeta noului cincinal. DE VORBA CU CEI DRAOI In noaptea de revelion,fiecare dintre noi ne amintim de cei dragi. Zeci de mesaje iau drumul tuturor colțurilor țării. Telegraful, telefonul sunt foarte solicitate. Prin teleimprimatoarele operatoarelor Lucreția Marca, Maria Dănescu și ale colegelor lor de tură s-au scurs in această noapte, aproape 6.000 de telegrame. Centrala telefonică este la rându-i solicitată la maximum. Mai operative fecit de obicei, telefonistele din schimbul supraveghetoarei Minerva Vultur răspund cu promptitudine. E Anul Nou. Fiecare dorește să adreseze celor apropiați un „La mulți ani fericiți!" și ele înțeleg acest lucru. Fișele sunt manipulate cu o repeziciune uimitoare. Legăturile imediat făcute, iar intilnirile pe fir mai urgente decit se așteptau solicitatorii. j JDe revelion,mărinimia oamenilor parcă nu cunoaște margini. Telefoanelor, telegramelor, scrisorilor li se adaugă și alte atenții. La Cluj și din Cluj au sosit sau au fost expediate in zilele premergătoare sute de mii de pachete. In noaptea de Anul Nou, echipa de la mesagerie a bătut recordul. Ea a manipulat circa 5.000 colete. Curios să aflu reacția unui om vitregit de posibilitatea de a petrece marea sărbătoare a noului an, la plecare, i-am spus tovarășei Vultur. L-am întâlnit pe soțul dumneavoastră la revelionul ceferiștilor. Se simțea foarte bine. Zimbetul interlocutoarei mele parcă îmi spunea: „Mă bucur că își poate petrece“. Nici un pic de părere de rău n-am sesizat în acest răspuns mimat. MAI INTIt. DATORIA Boala nu-și trimite niciodată cartea de vizită. Ea vine ziua, vine noaptea... Uneori nu ezită să ne viziteze nici in seara de revelion. Chiar dacă sar, mațele au fost gustos preparate, vinul bine suportat, iar măsura respectată, tot nu e exclusă o fugă pină la farmacie. Iată de ce, în peregrinarea noastră, prin oraș, am intrat și in farmacia din Gheorgheni. Era de serviciu tovarășa Galina Gabor. Străină parcă de freamătul acestei nopți de sărbătoare, ea stătea liniștită între flacoanele și sticlele cu leacuri. — Cum de puteți rezista tentației de a ciocni un păhărel, acum, cînd toată lumea simte nevoia acestui lucru? — i sa adresat colegul meu. —• Mai mui de toate, datoria! — a venit imediat replica. Și nu erau in aceste cuvinte nici o stringere de inimă, nici un pic de nostalgie. ROND OBIȘNUIT Tocmai ne pregăteam să încheiem vizita noastră nocturnă, cind atenția ne-a fost atrasă de ritmul sacadat al unor zgomote. Ne-am uitat in direcția de unde veneau, dar n-am observat nimic. Cu toate că nu reușisem să ne dumirim despre ce e vorba, nu ne-am făcut probleme. Știam că in noaptea Anului Nou ai ocazia multor surprize. Dar n-a fost vorba despre nici o surpriză. Cu pas domol, apăsat, cercetând cu atenție locul pe unde trecea, paznicul Liviu Berindean își făcea rondul. Simțeam izul marilor petreceri. Și cred că ii simțea și el Dar nu se observa. Era un post și nu avea dreptul să se lase ademenit de marile tentații, chiar dacă eră Anul Nou. Telegraful este prezent. Telefonistele la datori» Revelionul cazangiilor de la Atelierele de reparat material rulant Ritm constant, neîntrerupt Ne aflăm la ora „zero“, la borna intre anii 1970—1971. In unitățile economice desemne activitatea își urmează cursul normal, constant și neîntrerupt Schimbul de noapte veghează intrarea în noul an și în cincinal. La centralele telefonice, Ileana Rusu, Lucreția Rațiu, Aurelia Zegreanu sau Iuliana Ruju, aflate la datorie, sînt gata in fiecare moment să ne facă legătura, pentru convorbirea dorită. La Centrul meteorologic cotele apelor Someșului sînt urmărite cu atenție. Cu atît mai mult cu cît de la 4,61 metri, dt apa avea pe înserat, mai erau doar 19 centimetri pină la cota de inundație La „Refractara“, il găsesc pe tehnicianul Nicolae Dragan, pe care, cu cîteva luni în urmă, îl intîlneam zilnic în noul cartier ce se ridica pe Mulatău-Sud pentru sinistrați, și unde asigura asistența tehnică a lucrărilor. Katona Adalbert, conducătorul procesului tehnologic, mă asigură că munca, se desfășoară în ritmul cel mai normal posibil. După ce schimburile de zi au marcat realizarea planului de producție al întreprinderii pe anul 1970, schimbul de noapte produce primele 20 tone de cărămizi refractare și 18 tone de magnezită sintetizată pentru anul 1971. Pe platforma Deja marelui Combinat de celuloză și hîrtie,, ritmul activității ,e cel ■obișnuit pa. în perioadele de bună funcționare. Dispecerul tehnolog Teodor Filip,, imi prezintă po dțiva dintre oamenii de bază din schimbul de lucru. — Deși schimb de noapte, avem ambiția să nu dăm cu nimic mai puțin decît în schimburile de zi. La Topitorie pot fi întîlniți maistrul Chiliban, la Fierbere și Spălarea celulozei — maistrul Nicolae Goia, iar la mașina de hirtie maistrul Ion Roman și conducători de mașină Iosif Toader. Activitatea acestora e substanțial sprijinită de serviciile auxiliare, unde-i întâlnim pe maistrul termo-energetic Martin Both, pe mecanicii Sasarman și Medan, turbinistul Ion Lucaciu sau conductorul tablonist Domșa Pantiliroan. La Electroliză, activitatea e coordonată de către Dumitru Sălajan, iar la Caustificare, cazanul de regenerare și epurarea apei, de către maistrul Aurel Chira. Schimbul lor a reușit să producă in prima noapte a lui 1971, 66 tone de celuloză și 39 tone de hîrtie. In Spitalul unificat, medicul Valeriu Fodor, de la „garda mare", dă asigurări că în toate secțiile serviciul se desfășoară normal. Ora de hotar intre anii 1970—1971 l-a prins pe medicul Nicolae Dragoș, cit și pe asistentele Bertolom, Criclivîi și Mureșan, pe moașele Pop și Sătmar și pe infirmiera Secel în febrila pregătire pentru primirea îa viață a puilor de oameni, Perfida (?!) și Dănuț, cărora împrejurările încă nu mi-au permis să le iau un interviu la intrarea în lume. Viața, pentru ei, și noul an pentru noi au deschis perspective optimiste, de ritm continuu, neîntrerupt, pe drumul prosperității acestor locuri, perspective pe care le dorim țării întregi. 1. b Unul din sutele de torturi preparate și decorate cu tradiționalul „La mulți ani, 1971 !“, la Laboratorul nr. 2 al întreprinderii Vitadulei Că aceste produse s-au bucurat «de apreciere nu mai încape vorbă. aijf w * * Farmacia Gheorgheni De serviciu tovarășa Galina Gabor & Semne bune anulate și locuitorii orașului Gherla au ținut să-i facă noului an o primire fastuoasă, încărcată de bucuriile împlinirilor. Prin grija comitetelor sindicatelor, patru localuri publice și 4 cantine au fost amenajate și pregătite cu multă atenție pentru tradiționala sărbătoare a revelionului. Potrivit datinei, aici, colectivele de salariați ai diverselor întreprinderi și instituții și-au luat rămas bun de la anul 1970, an care a fost însoțit de unele dificultăți, dar care s-a încheiat, totuși cu frumoase succese în muncă. Revelionul organizat la cantina Complexului pentru prelucrarea lemnului, cea mai mare întreprindere industrială din oraș, a fost o încununare festivă a rezultatelor obținute în ’70 și o manifestare viguroasă a bucuriei de viață, a hotăririi de a obține succese și mai mari în primul an al noului cincinal. Așa cum declara ing. Valeriu Trimbițaș, directorul întreprinderii, „cu toate greutățile pricinuite de calamitățile naturale, noi am realizat planul anual atit la producția globală, cit și la producția marfă, onorind, în același timp, în condiții calitative superioare, toate sarcinile de livrare la export“. întrebat ce-și dorește pentru anul 1971, turbinistul Gavril Mureșan, din aceeași întreprindere, a răspuns: „Belșug și realizarea exemplară a sarcinilor de plan”. In clinchete de pahare și explozii de voie bună s-au desfășurat și revelioanele salariaților de la „Someșul“, „Meseriașul“, I.G.G.L., cooperativa de consum etc. Maistrul mecanic Adalbert Varadi a ținut să ne spună: „Doresc ca în noul an să se vorbească numai de bine de cooperativa „Meseriașul“, in care lucrez- In acest scop trebuie să prestăm cu toții o muncă de calitate". In numele tinerei generații studioase, Ofelia Pop, elevă a Liceului „Am. Ipătescu", ne-a declarat: ,Îmi doresc mie și le doresc colegilor mei ca anul 1971 să demonstreze pregătirea noastră serioasă, astfel ca să trecem cu succes cele două praguri care ne așteaptă, bacalaureatul și admiterea în facultăți“. Peste tot, la Gherla, noul an, care-și strata deja semnele bune, a fost intimpinat cu gânduri solemne privind viitorul cetățenilor și al orașului, cu optimiste urări de sănătate, prosperitate și fericire. Revelioanele au prilejuit o reîntilnire cu vechi obiceiuri: plugușorul, turca ș.a. Dumitru VATAU Noaptea revelionului. Pe o filă a registrului Clinicii de ginecologie și obstetrică nr. 2 Cluj au fost scrise patru citee, care reprezintă un început de an, un început de deceniu, iar pentru micuța Cristina un început de viață. Mama, Iudita Ghița, a dat naștere, în zorii zilei de 1 ianuarie 1971, unei fetițe de 2 950 grame. Cei ce și-au făcut datoria în prima zi a anului au fost doctorii Mircea Feneșan, Emil Peșteanu, Radu Negulescu și moașa Leontina Măgdaș. IN IMAGINE: primul control medical dat de medicul primar al secției de noi născuți, dr. Lucreția Coman. Cîntec și clinchet de pahare Și la Dej a mai trecut un an. Și... nu oricare ! A trecut anul calamităților fără precedent, aduse de ape, dar și al solidarității umane de care nimeni nu putea bănui că ar putea exista, undeva, la așa dimensiuni. De amintirea lui vor rămine legate viețile dispărute in Salca și Someș, oameni și familii sinistrate, 1175 case distruse. De acest an vor rămine, ca simbol monumental al frăției și muncii, primele 220 de apartamente din cel de-al doilea microraion de pe Dealul Florilor precum și noul cartier de locuințe particulare de pe Murafău- Sud, ridicat într-un timp record și căruia propun ca incepted cu acest an să i se spună „Solidaritatea". Acestea sunt doar cîteva, din cele ce vor face ca la confluența Someșurilor, anul 1970 să rămînă de neuitat. Iată de ce noaptea revelionului a fost la Dej o adevărată răzbunare furioasă pentru toată încordarea refacerii, pentru toate petrecerile la care nu s-a petrecut, dar și pentru toate victoriile acestor oameni vrednici. Se simțea această revărsare de bună dispoziție la revelioanele ceferiștilor, ale minerilor de la Salina Ocna-Dejului, salariaților de la Fabrica „11 Iunie“ sau al celor de la C.L.F. Aceeași revărsare de bucurie la revelioanele cadrelor didactice, a lucrătorilor sanitari și a militarilor, la cele două restaurante unde puteau fi întâlniți la petrecerea revelionului muncitori de la C.C.H. Fabrica de mobilă I.L. Bobina etc. Sigur, simbol al revărsării de veselie și optimism va rămine tradiționalul revelion al artiștilor amatori de la Casa municipală de cultură, care, de peste 20 de ani, fără întrerupere, îl organizează pentru cei ce-și sacrifică timpul liber spre a ne crea nouă momente de bună dispoziție și satisfacție spirituală. I-am reîntîlnit aci, pe membrii formațiilor de teatru, români și maghiari, pe tinerii care prin recitalurile de poezie și montajele literare au încintat zeci de mii de spectatori adunați in sălile așezămintelor culturale sau la petrecerile cîmpenești de la pădurea Bungăr, Măgoaja sau Monumentul Bobilna, pe componenții «cunoscutei orchestre de muzică ușoară condusă de profesorul Tiberiu Moraru. Și la Casa de cultură, ca peste tot, noaptea, de cîntec, dans și voie bună, împletită cu clinchet de pahar și mai ales tradiționalul „La mulți ani, ce se repeta ca un leit-motiv al unei mari și festive uverturi, s-a incheiat înainte ca cineva să-și dea seama că au sosit deja primii zori ai anului 1971. Emil LAZAR Cei care și-au petrecut noaptea revelionului în sala restaurantului „Napoca“ au apreciat — alături de băuturi și servicii — calitatea preparatelor culinare pregătite cu deosebită măiestrie de bucătarul șef Banc Ion