Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)

1971-01-03 / 7510. szám

PAGINA 2 FĂCLIA REVELIONUL TURDENILOR Am pornit la drum In noaptea de hotar dintre ve­chiul și noul an. Peste tot veselie, voie bună și opti­mism. Cînd acele ceasorni­celor au semnalizat cumpăna nopții­ în clinchet de paha­re, întreaga suflare a Tur­­zii muncitorești a rostit cu opicșie și optimism urarea ,la mulți ani cu sănătate și noi izbînzi !“. Intr-o sală mare și-a dat întâlnire de Anul Nou floa­rea municipiului — tinere­tul. Am găsit aici, alături de Maria Oltean de la I.C.T., pe chimistul Dana Ioan, pe ceramistul Nicolae Copil — în total, 1800 de ti­neri care și în această noap­te de revelion au ținut să fie împreună, să se veseleas­că, să trăiască clipe de ne­uitat. In sala clubului Fabricii de sticlă, gătită sărbătoreș­te, de asemenea , atmosfe­ră de entuziasm și voie bu­nă. „Tolba“ lui Moș Gerilă, în­cărcată cu daruri și răvașe, care au dovedit încă o da­tă că sticlarii știu­ să mun­cească, a su­mit ropote de aplauze și entuziasm. O sută cincizeci de ci­­mentiști cu familiile lor și-au petrecut revelionul în sala școlii profesionale ce le poartă numele: Traian Șchiop, Alexandru Cucu, Va­­sile Kadar, ciocnind un pa­har pentru anul care a tre­cut și pentru cei care a ve­nit n-au uitat să-și aminteas­că și de ortacii lor care în acele clipe supravegheau fo­cul nestins in coloșii de o­­tel unde se plămădește pis­­irea cea de toate zilele a construcțiilor. La I.C.T., restaurantele Someșul și Potaisa, prin ca­isele lor, turdenii și-au pe­trecut­ seara de Anul Nou,­­in cadrul unor revelioane , colective sau familiare, bucurîndu-se de izbinzile a­­nului încheiat, preconizin­­du-le pe cele viitoare și unindu-și multă sănătate și împlinirea dorințelor. URĂRILE PUFUȘORULUI La cumpăna anilor ne bucurăm de ceea ce am realizat și, mai ales, să ne urăm mai mult. Să ne urăm belșug, să­nătate, să ne urăm fericire, gîndindu-ne, fiind convinși, că o vom avea. Cu un ceas mai devreme, Plugușorul simboli­zează acest punct comun al trecutului, al prezentului și viitorului. Urările lui izvorăsc dintr-un dor dintotdeauna prezent de mai bine, dintr-un dor firesc al omului de a face mai mult, dintr-o certitudine-simbol a biruinței asu­pra tuturor vicisitudinilor. Fiind, astfel, un simbol, ii dăm întotdeauna crezare, deoarece a adunat toate picăturile în­țelepciunii anilor și ale unui popor. In ziua de 31 decembrie străzile Clujului au adunat o mulțime de oameni in jurul Plugușorului. Călăreți, în frun­te cu bădița Traian, plugul tras de patru boi și însoțit de urători, nuntași, au pornit din Piața Păcii, au străbătut străzile Petru Maior, 1 Mai, G. Barițiu,­­Doja, Bulevardul Lenin, Piața Victoriei, strada Dr. Petru Groza, unind locui­torilor Clujului multă sănătate și multă­ fericire în anul 1971. La primăria orașului au fost primiți de o gazdă bună tovarășul Remus Bucșa, primarul Clujului, care le-a oferit un păhărel de țuică și tr­adiționalul cozonac. In numele cetățenilor Clujului, tovarășul Remus Bucșa le-a mulțumit pentru frumoasele urări, dorindu-le multă fericire lor și tu­turor locuitorilor orașului nostru­ Urări, urări... Ele au certe posibilități de realizare. Se vor transforma în tot atâtea succese în munca de zi cu zi, deoarece sunt un simbol al posibilităților de care dispune poporul nostru, de care dispunem noi toți. Ele ne vor în­soți în tot cursul anului, augumentindu-ne eforturile, în­tărind­­-ne nu numai dorința ci și voința. LA INTERFERENȚA DINTRE VECHIUL SI NOUL AN (Urmare din pag. l­ a) autobuzului cu care ne-am în­dreptat spre locul revelionului, probabil că nici nu ne-am gin­­dit la cei care zămislesc bujia — sufletul oricărui motor cu explozie. Nu ne-am gindit, cu­ toate că la sectorul ardere al Uzinei .,Triumf", in plină săr­bătoare, s-a lucrat ca în orica­re altă zi. Cu panctul.itatea obișnuită, pregătiți, pentru ori­ce eventualitate, arzătorii Va­ier Mure­șan si Dănilă Duma s-au prezentat la serviciu. In noaptea cînd peste, tot se pe­trecea, ei n-au discutat nici de mincărurile preferate, nici de vinurile alese. Diagramă, în­cărcare, descărcare, desfășura­rea arderii — acestea-s cuvin­tele pe care le-au rostit. Și, in timpul cit ei au ve­gheat in preajma cuptoarelor, ca întotdeauna, din 90 in 90 de minute, din interiorul Incan­descent­ a continuat, să iasă cite un cărucior cu izolatori — pri­mele piese care vor intra, in compunerea primului lot de hujii al cincinalului in care pășim. Cei peste 1.000 izolato­ri arși in această noapte cu zumzet de clopoței și zvon de lăutari marchează ștafeta nou­lui cincinal. DE VORBA CU CEI DRAOI In noaptea de revelion,fieca­­re dintre noi ne amintim de cei dragi. Zeci de mesaje iau dru­mul tuturor colțurilor țării. Te­legraful, telefonul sunt foarte solicitate. Prin teleimprima­toarele operatoarelor Lucreția Marca, Maria Dănescu și ale colegelor lor de tură s-au scurs in această noapte, aproape 6.000 de telegrame. Centrala telefonică este la rându-i solicitată la maximum. Mai operative­­ fecit de obicei, telefonistele din schimbul su­praveghetoarei Minerva Vul­tur răspund cu promptitudine. E Anul Nou. Fiecare dorește să adreseze celor apropiați un „La mulți ani fericiți!" și ele înțeleg acest lucru. Fișele sunt manipulate cu o repeziciune uimitoare. Legăturile imediat făcute, iar intilnirile pe fir mai urgente decit se așteptau soli­citatorii. j JDe revelion,mărinimia oa­menilor parcă nu cunoaște margini. Telefoanelor, telegra­melor, scrisorilor li se adaugă și alte atenții. La Cluj și din Cluj au sosit sau au fost expe­diate in zilele premergătoare sute de mii de pachete. In noaptea de Anul Nou, echipa de la mesagerie a bătut recor­dul. Ea a manipulat circa 5.000 colete. Curios să aflu reacția unui om vitregit de posibilitatea de a petrece marea sărbătoare a noului an, la plecare, i-am spus tovarășei Vultur. L-am întâlnit pe soțul dumneavoastră la re­velionul ceferiștilor. Se sim­țea foarte bine. Zimbetul in­terlocutoarei mele parcă îmi spunea: „Mă bucur că își poate petrece“. Nici un pic de pă­rere de rău n-am sesizat în a­­cest răspuns mimat. MAI INTIt. DATORIA Boala nu-și trimite niciodată cartea­ de vizită. Ea vine ziua, vine noa­ptea... Uneori nu e­­zită să ne viziteze nici in sea­ra de revelion. Chiar dacă sar­, mațele au fost gustos prepara­te, vinul bine suportat, iar măsura respectată, tot nu e ex­clusă o fugă pină la­ farmacie. Iată de ce, în peregrinarea noastră, prin oraș, am intrat și in farmacia din Gheor­­gheni. Era de serviciu tovarășa Galina Gabor. Străină parcă de freamătul acestei nopți de sărbătoare, ea stătea liniștită între flacoanele și sticlele cu leacuri. — Cum de puteți rezista ten­tației de a ciocni un păhărel, acum, cînd­ toată lumea simte nevoia acestui lucru? — i s­a adresat colegul meu. —• Mai m­u­i de toate, dato­ria! — a venit imediat replica. Și nu erau in aceste cuvinte nici o stringere de inimă, nici un pic de nostalgie. ROND OBIȘNUIT Tocmai ne pregăteam să în­cheiem vizita noastră noctur­nă, cind atenția ne-a fost a­­trasă de ritmul­ sacadat al unor zgomote. Ne-am uitat in direc­ția de unde veneau, dar n-am­­ observat nimic. Cu toate că nu reușisem să ne dumirim des­pre ce e vorba, nu ne-am fă­cut probleme. Știam că in noaptea Anului Nou ai oca­zia multor surprize. Dar n-a fost vorba despre nici o sur­priză. Cu pas domol, apăsat, cercetând cu atenție locul pe unde trecea, paznicul Liviu Berindean își făcea rondul. Simțeam izul marilor petre­ceri. Și cred că ii simțea și el Dar nu se observa. Era un post și nu avea dreptul să se lase ademenit de marile tentații, chiar dacă eră Anul Nou. Telegraful este prezent. Telefonistele la datori» Revelionul cazangiilor de la Atelierele de reparat material rulant Ritm constant, neîntrerupt Ne aflăm la ora „zero“, la borna intre anii 1970—1971. In unitățile economice desem­ne activitatea își urmează cursul normal, constant și ne­întrerupt Schimbul de noap­te veghează intrarea în noul an și în cincinal. La centralele telefonice, Ileana­ Rusu, Lucreția Rațiu, Aurelia Zegreanu sau Iulia­­na Ruju, aflate la datorie, sînt gata in fiecare moment să ne facă legătura, pentru convorbirea dorită. La­ Cen­trul meteorologic cotele ape­lor Someșului sînt urmărite cu atenție. Cu atît mai mult cu cît de la 4,61 metri, dt apa avea pe înserat, mai erau doar 19 centimetri pină la cota de inundație La „Refractara“, il găsesc pe tehnicianul Nicolae Dra­gan, pe care, cu cîteva luni în urmă, îl intîlneam zilnic în noul cartier ce se ridica pe Mulatău-Sud pentru sinistrați, și unde asigura asistența teh­nică a lucrărilor. Katona Adalbert, conducătorul proce­sului tehnologic, mă asigură că munca, se desfășoară în ritmul cel mai normal posi­bil. După ce schimburile­­ de zi au marcat realizarea pla­nului de producție al între­prinderii pe anul 1970, schim­bul de noapte produce prime­le 20 tone de cărămizi refrac­tare și 18 tone de magnezită sintetizată pentru anul 1971. Pe platforma­ Dej­a mare­lui Combinat de celuloză și hîrtie,, ritmul activității ,e cel ■obișnuit pa. în perioadele de bună funcționare. Dispecerul tehnolog Teodor Filip,, imi prezintă po dțiva dintre oa­menii de bază din schimbul de lucru. — Deși schimb de noapte, avem ambiția să nu dăm cu nimic mai puțin decît în schimburile de zi. La Topitorie pot fi întîl­­niți maistrul Chiliban, la Fier­bere și Spălarea celulozei — maistrul Nicolae Goia, iar la mașina de hirtie maistrul Ion Roman și conducători­ de mașină Iosif Toader. Activi­tatea acestora e substanțial sprijinită de serviciile auxilia­re, unde-i întâlnim pe mais­trul termo-energetic Martin Both, pe mecanicii Sasarman și Medan, turbinistul Ion Lu­­caciu sau conductorul tablo­­nist Domșa Pantiliroan. La Electroliză, activitatea e coor­donată de către Dumitru Să­laj­a­n, iar la Caustificare, ca­zanul de regenerare și epura­rea apei, de către maistrul Aurel Chira. Schimbul lor a reușit să producă in prima noapte a lui 1971, 66 tone de celuloză și 39 tone de hîrtie. In Spitalul unificat, me­dicul Valeriu Fodor, de la „garda mare", dă asigurări că în toate secțiile serviciul se desfășoară normal. Ora de hotar intre anii 1970—­1971 l-a prins pe medicul Nicolae Dragoș, cit și pe asistentele Bertolom, Criclivîi și Mure­șan, pe moașele Pop și Săt­­mar și pe infirmiera Sec­el în febrila pregătire pentru primirea îa viață a puilor de oameni, Perfida (?!) și Dănuț, cărora împrejurările încă nu mi-au permis să le iau un interviu la­ intrarea în lume. Viața, pentru ei, și noul an pentru noi au deschis per­spective optimiste, de ritm continuu, neîntrerupt, pe dru­mul prosperității acestor locuri, perspective pe care le dorim țării întregi. 1. b Unul din sute­le de torturi preparate și de­corate cu tra­diționalul „La mulți ani, 1971 !“, la La­boratorul nr. 2 al întreprinde­rii Vitadulei Că aceste pro­duse s-au bucurat «de a­­preciere nu mai încape vorbă. aijf w * * Farmacia Gh­eorgheni De serviciu tova­rășa Galina Gabor & Semne bune anul­ate și locuitorii ora­șului Gherla au ținut să-i facă noului an o primire fastuoasă, încărcată de bucu­riile împlinirilor. Prin grija comite­telor sindicatelor, pa­tru localuri publice și 4 cantine au fost amenajate și pregă­tite cu multă aten­ție pentru tradițio­nala sărbătoare a re­velionului. Potrivit datinei, aici, colecti­vele de salariați ai diverselor întreprin­deri și instituții și-au luat rămas bun de la anul 1970, an care a fost însoțit de unele dificultăți, dar care s-a încheiat, to­tuși cu frumoase succese în muncă. Revelionul orga­nizat la cantina Complexului pentru prelucrarea lemnului, cea mai mare între­prindere industrială din oraș, a fost o în­cununare festivă a rezultatelor obținute în ’70 și o manifes­tare viguroasă a bucuriei de viață, a hotăririi de a obține succese și mai mari în primul an al nou­lui cincinal. Așa cum declara ing. Valeriu Trimbițaș, directorul întreprinderii, „cu toate greutățile pri­cinuite de calamită­țile naturale, noi am realizat planul a­­nual atit la produc­ția globală, cit și la producția marfă, o­­norind, în același timp, în condiții cali­tative superioare, toate sarcinile de li­vrare la export“. în­trebat ce-și dorește pentru anul 1971, turbinistul Ga­vril Mureșan, din aceeași întreprindere, a răspuns: „Belșug și realizarea exem­plară a sarcinilor de plan”. In clinchete de pa­hare și explozii de voie bună s-au des­fășurat și revelioa­­nele salariaților de la „Someșul“, „Me­seriașul“, I.G.G.L., cooperativa de con­sum etc. Maistrul mecanic Adalbert­ Varadi a ținut să ne spună: „Doresc ca în noul an să se vor­bească numai de bi­ne de cooperativa „Meseriașul“, in care lucrez- In acest scop trebuie să prestăm cu toții o muncă de calitate". In numele tinerei generații studioase, Ofelia Pop, elevă a Liceului „Am. Ipă­­tescu", ne-a declarat: ,Îmi doresc mie și le doresc colegilor mei ca anul 1971 să demonstreze pregăti­rea noastră serioasă, astfel ca să trecem cu succes cele două praguri care ne aș­teaptă, bacalaureatul și admiterea în fa­cultăți“. Peste tot, la Gher­la, noul an, care-și st­rata deja semnele bune, a fost intimpi­­nat cu gânduri so­lemne privind viito­rul cetățenilor și al orașului, cu optimiste urări de sănătate, prosperitate și feri­cire. Revelioanele au prilejuit o reîntilni­­re cu vechi obiceiuri: plugușorul, turca ș.a. Dumitru VATAU Noaptea revelionului. Pe o filă a registrului Clinicii de gi­necologie și obstetrică nr. 2 Cluj au fost­ scrise patru citee, care reprezintă un început de an, un început de deceniu, iar pentru micuța Cristina un început de viață. Mama, Iudita Ghița, a dat naștere, în zorii zilei de 1 ianuarie 1971, unei fetițe de 2 950 grame. Cei ce și-au făcut datoria în prima zi a anului au fost doctorii Mircea Feneșan, Emil Peșteanu, Radu Negulescu și moașa Leontina Măgdaș. IN IMAGINE: primul control medical dat de medicul primar al secției de noi născuți, dr. Lucreția Coman. Cîntec și clinchet de pahare Și la Dej a mai trecut un an. Și... nu oricare ! A trecut anul calamităților fără prece­dent, aduse de ape, dar și al solidarității umane de care nimeni nu putea bănui că ar putea exista, undeva, la așa dimensiuni. De amintirea lui vor rămine legate viețile dis­părute in Salca și Someș, oa­meni și familii sinistrate, 1175 case distruse. De acest­ an vor rămine, ca simbol mo­numental al frăției și muncii, primele 220 de apartamente din cel de-al doilea microraion de pe Dealul Florilor precum și noul cartier de locuințe particulare de pe Murafău- Sud, ridicat într-un timp re­cord și căruia propun ca in­cepted cu acest an să i se spună „Solidaritatea". Acestea sunt doar cîteva, din cele ce vor face ca la con­fluența Someșurilor, anul 1970 să rămînă de neuitat. Iată de ce noaptea revelionu­lui a fost la Dej o adevăra­tă răzbunare furioasă pentru toată încordarea refacerii, pentru toate petrecerile la ca­re nu s-a petrecut, dar și pentru toate victoriile acestor oameni vrednici. Se simțea a­­ceastă revărsare de bună dis­poziție la revelioanele cefe­riștilor, ale minerilor de la Salina Ocna-Dejului, salariați­lor de la Fabrica „11 Iunie“ sau al celor de la C.L.F. A­­ceeași revărsare de­­ bucurie la revelioanele cadrelor di­­dactice, a lucrătorilor sanitari și a militarilor, la cele două restaurante unde puteau fi întâlniți la petrecerea revelio­nului muncitori de la C.C.H. Fabrica de mobilă I.L. Bo­bi­­na etc. Sigur, simbol al revărsării de veselie și optimism va ră­mine tradiționalul revelion al artiștilor amatori de la Ca­sa municipală de cultură, ca­re, de peste 20 de ani, fără întrerupere, îl organizează pentru cei ce-și sacrifică tim­pul liber spre a ne crea nouă momente de bună dispoziție și satisfacție spirituală. I-am reîntîlnit aci, pe membrii for­mațiilor de teatru, români și maghiari, pe tinerii care prin recitalurile de poezie și mon­tajele literare au încintat zeci de mii de spectatori adu­nați in sălile așezămintelor culturale sau la petrecerile cîmpenești de la pădurea Bungăr, Măgoaja sau Monu­mentul Bobilna, pe componen­ții «cunoscutei orchestre de muzică ușoară condusă de profesorul Tiberiu Moraru. Și la Casa de cultură, ca peste tot, noaptea, de cîntec, dans și voie bună, împletită cu clinchet de pahar și mai ales tradiționalul „La mulți ani­, ce se repeta ca un leit-motiv al unei mari și festive uverturi, s-a incheiat înainte ca cineva să-și dea seama că au sosit deja primii zori ai anului 1971. Emil LAZAR Cei care și-au petrecut noaptea revelionului în sala restau­rantului „Napoca“ au apreciat — alături de băuturi și ser­vicii — calitatea preparatelor culinare pregătite cu deose­bită măiestrie de bucătarul șef Banc Ion

Next