Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)

1971-04-01 / 7585. szám

Ploi if aki kín toate tXriie, öniti-tíi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII Nr. 7585 j Joi 1 aprilie 1971 4 pagini 30 bani J URNAL industrial Cu patru zile mai devreme o producție suplimentară de peste 75 milioane lei Oamenii muncii din industria județului nostru fac eforturi deosebite pentru a cinsti marea sărbătoare a semicentenarului partidului cu realizări cit mai frumoase. Rezultatele primului trimestru ne umplu inimile de bucurie. Planul producției globale industriale — după cum sîntem informați de către Direcția județeană de statistică —, a fost realizat cu 4 zile mai devreme. Se prelimină o producție suplimentară de circa 75 milioane lei. S-au dat peste prevederi 220 tone de oțel, 450 tone laminate, 730 tone fier conținut în minereu de fier, 780 tone caolin, 11000 tone de ciment, 38 000 perechi încălțăminte și altele. Pe lista întreprinderilor cu cele mai frumoase realizări se numără Fabrica de piele și încălțăminte „Clujeana“, cu o depășire a planului producției globale de circa 7 milioane lei, Fabrica de ciment din Turda cu 3 milioane lei, întreprinderea de produse refractare Dej, 1,2 milioane lei și alte unități. Dacă ritmul de mai sus se va menține și în viitor, angajamentele luate de colectivele întreprinderilor industriale în cinstea semicentenarului partidului nostru vor fi simțitor depășite, ceea ce va însemna încă un motiv de mîndrie patriotică pentru toți oamenii muncii din județul nostru. Beșeul, devine materie primi In anul trecut specialiștii Combinatului de celuloză și hîrtie (platforma Dej) au ajuns la o concluzie interesantă: depunerile din bazinele de decantare din sistemul de epurare a apelor reziduale conțin o mare cantitate de celuloză care, recuperată, ar putea fi valorificată. S-a găsit și un beneficiar — Fabrica de talpă artificială a întreprinderii „Clujeana“. Mai tîrziu, beneficiarul, probabil din cauza prețului de transport, a renunțat la celuloza reziduală din Dej. S- găsit un alt amator — Fabrica de hîrtie Teleajen, care o folosi și la producerea carionului asfaltat (în lunile ianuarie și februarie ) preluat doar 80 de tone). Pentru C.C.H.. recuperarea și valorificarea în întregime a celulozei reziduale (1 600 tone pe an) a devenit o chestiune economică importantă. In acest scop s-a construit o instalație de refulare și se utilizează un important agregat tehnologic. Nu de mult, s-a găsit și un alt beneficiar — Fabrica de mucava din Cluj, dar ea nu poate oferi nici jumătate din prețul plătit de unitatea din Teleajen (520 lei/tonă față de 1200 lei/tonă). Ar fi nerațional — spun conducătorii C.C.H.-ului. Specialiștii însă nu consideră încheiat capitolul „celuloza reziduală“. Un grup studiază modalitatea eliminării impurităților din materialul decantat — bineînțeles cu cheltuieli minime — cu scopul reutilizării lui la sortimentul de bază — celuloza albită. Un dar al constructorilor In anul trecut, constructorii au depus piatra de fundație a Fabricii de brînzeturi din Huedin. De atunci despre această unitate productivă am aflat doar atît că se construiește în ritm normal. Acum, cei 7 300 000 lei alocați se materializează. Punerea în funcțiune a fabricii este programată pentru 30 iunie. Constructorii însă și-au făcut un astfel de calcul: în cinstea semicentenarului partidului vor termina lucrările pînă la 15 iunie.. Că se vor ține de cuvînt se poate convinge oricine care are ocazia să treacă pe la fabrică: constructorii execută în aceste zile finisajele interioare și exterioare, construiesc gardurile și aleile. Avansul lor, dacă luăm în considerare capacitatea inițială de producție, echivalează cu 20 tone de brînză telemea — produs mult solicitat pentru export și de populația din țară. Și fiindcă este vorba despre un dar al constructorilor să reținem numele celor care au adus o contribuție mai însemnată la realizarea noii unități: Merca Rusalim, Kasa Vasile, Bob Ioan, Cseke Ioan — bineînțeles cu ortacii lor de echipă. Metereșul produs de export Poate se știe că obișnuitul instrument de măsurat lungime — metereșul — fabricat de cooperativa „Munca invalizilor“ din Cluj este un produs de export. Și produsul amintit este deosebit de apreciat în R.F. a Germaniei, în Grecia și în alte țări. Dovadă, cooperativa producătoare a primit pentru 1071 o comandă cu 50 la sută mai mare ca în anul trecut. Acum, cooperativa face intense pregătiri pentru a asigura onorarea la timp a comenzilor. Primul pas al procesului de dezvoltare a uzinei Armătura în actualul cincinal a și fost făcut. IN IMAGINE. Unul din cele cinci cuptoare cu inducție de 3,5 t în momentul elaborării primei șarje Debușarea galeriei de deviere a Someșului Cald la barajul de la Fîntînele al hidrocentralei Mărișelu Fotografia: R. NEGREA I PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ 41 U.T.C. Ieri, a avut loc o ședință plenară a Comitetului județean Cluj al U.T.C. care a analizat preocuparea organelor și organizațiilor U.T.C. privind organizarea și desfășurarea activității de pregătire politico-ideologică a tineretului. Cu același prilej au fost constituite Consiliile județene ale tineretului muncitoresc, sătesc, al elevilor și al tinerelor fete. De asemenea au fost constituite comisii pe domeniile de activitate: Comisia pentru problemele activității politice, ideologice și culturale, Comisia pentru problemele activității sportive, turistice și de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, Comisia pentru probleme organizatorice și ale vieții de organizație. Plenara a ales conducerile consiliilor și comisiilor formate din președinți, vicepreședinți și secretari ai acestora. Consiliile și comisiile au adoptat programe de activitate menite să traducă în viață hotărîrile Congresului al IX-lea al U.T.C. In încheiere a fost adoptat un plan al Comitetului județean U.T.C. pe linia aplicării și materializării în activitatea în rîndul tineretului a hotărîrilor Congresului al IX-lea al U.T.C. Tovarășul Aurel Stoica a fost eliberat din funcția de secretar al Comitetului județean al U.T.C. în legătură cu alegerea sa în funcția de secretar al Comitetului Central al U.T.C. In funcția de secretar al Comitetului județean a fost ales tovarășul Ioan Noja. timpul Înseamnă bani. PREȚUIȚIL! Cinci s-au totalizat și prelucrat datele care ilustrează activitatea întreprinderilor induAriele pe anul 1970, o cifră a produs nedumerire, la fabrica de tricotaje „Someșul“, din cadrul Combinatului textil Cluj fondul de timp a fost utilizat în proporție de 87,57 la sută. Cei care știau că utilizarea medie a timpului pe municipiul Cluj oscilează în jurul a 94 la sută, la început au crezut că undeva s-a strecurat o eroare. După verificările de rigoare insă, cifra s-a dovedit a fi reală. Următoarea întrebare a fost: de ce? La această întrebare a căutat răspuns un colectiv al Comitetului municipal de partid din Cluj, care a întreprins o vastă investigație în această întreprindere. Cu câteva zile în urmă, colectivul amintit și-a încheiat activitatea, prezentând concluziile în fața reprezentanților salariaților. La consfătuire, tovarășul Iuliu Iakab, secretar al Comitetului municipal partid Cluj, și-a încheiat expunerea cu următoarele cuvinte: „Colectivul Fabricii „Someșul“ să fie convins că prezentarea deschisă a situației, criticile aspre formulate și spunerea lucrurilor pe nume, nu înseamnă negarea succeselor incontestabile ale întreprinderii. Colectivul investigator și-a propus să descopere cauzele fenomenelor negative și găsirea căilor de remediere a lor, în scopul obținerii unor rezultate superioare — rezultate pentru care colectivul fabricii este pregătit atît din punctul de vedere al dotărilor, cit și al nivelului profesional“. Am reprodus cuvintele de încheiere ale tovarășului Iakab cu scopul de a sublinia că nici prezentele rînduri nu vor să anuleze tot ce s-a scris și s-a spus pozitiv, pînă în prezent, despre„Someșul“. Asigurăm pe muncitorii, tehnicienii și inginerii fabricii de întreaga noastră admirație pentru rezultatele obținute. Rezultatele puteau fi și mai însemnate dacă fabrica nu ar fi avut de învins greutăți în aprovizionarea tehnico-materială. Personalul fabricii „Someșul“ trebuie să recunoască însă necesitatea utilizării la maximum a timpului disponibil pentru producție. Chiar dacă acceptăm argumentele și motivele invocate — și care se tot repetă — referitoare la compoziția pe sexe a colectivului, specificul fabricii etc., pierderile de timp înregistrate le considerăm exagerate. O singură compensație doar: La „România Muncitoare“, unde lucrează, de asemenea, foarte multe femei, fondul de timp maxim disponibil este folosit în proporție de 91 la sută. La Fabrica de porțelan situația este și mai bună. Că și la „Someșul” este posibilă o îmbunătățire, dovadă este situația din ultimele săptămîni, cind indicatorul referitor la utilizarea fondului de timp s-a majorat la 89 la sută. Firește, nu este încă procentul ce poate fi considerat satisfăcător. Un început de redresare s-a înregistrat, totuși. Cu puțină exigență și cu mai multă preocupare față de întărirea disciplinei socialiste a muncii, din partea conducerii administrative și comitetului sindical, dar mai ales din partea comitetului de partid, situația poate fi îndreptată. Dar să clarificăm un lucru: cind vorbim despre indisciplină ne referim la o parte mică a personalului fabricii. Mică, dar suficient de mare ca să aducă serioase prejudicii bunului mers al activității întregului colectiv." Ne gindim la miile de ore suplimentare ce se prestează aproape în permanență (in februarie s-au efectuat 2 300), tocmai pentru a recupera restanțele produse din cauza pierderilor de timp. Deci nu este vorba doar despre raporturi om—fabrică, ci de raportul om—om. Cum se pierde timpul prețios de muncă? Prin întîrzieri, absențe, învoiri cu și fără motive întemeiate, concedii fără plată, prin defecțiuni, goluri de aprovizionare, lipsă de prevedere ș.a.m.d. Totuși, cîteva aspecte ni se par semnificative. Concediile medicale, acordate fie pentru îmbolnăviri fie pentru îngrijirea copiilor bolnavi, de obicei nu se discută. Sunt considerate obiective. Nici la „Someșul“ nu s-a pus la îndoială corectitudinea salariaților posesori de certificate medicale. Poate și această „încredere deplină” este cauza unor abuzuri. M.F., de pildă, care a primit concediu pentru îngrijirea copilului bolnav, de mult timp se află în voiaj de plăcere; B.R., aflată în concediu pentru aceleași motive, avînd copilul încredințat pentru îngrijire la alte persoane, se ocupă de treburi personale. Cazurile amintite și alte cîteva au fost descoperite nu de activiștii obștești ai întreprinderii, ci de membrii brigăzii. De multe ori apar probleme a căror rezolvare nu suferă amînare. Trebuie tratate cu înțelegere, dar nu cu larghețe. A. VARGA (Continuare în pag. a lll-a) I PRINCIPIALITATE ȘI SIMȚ DE RĂSPUNDERE Lupta consecventă a P.C.R. în cei 50 de ani de existență pentru apărarea și realizarea celor mai profunde interese naționale ale poporului nostru, pentru cauza generală a întregii omeniri muncitoare, i-au adus recunoașterea rolului său conducător în întreaga viață socială din țara noastră. Acest rol conducător al P.C.R. în societatea noastră se manifestă nu numai în domeniul politicii interne a statului român, ci și în domeniul politicii externe, organic legată de cea internă. In anii antebelici, P.C.R. a militat pentru schimbarea politicii externe a României burghezo-moșierești, prefigurînd trăsăturile noii politici externe a României socialiste. Partidul a luptat pentru o politică externă de pace, de apărare a independenței și suveranității naționale a poporului român, de colaborare cu U.R.S.S. — primul stat socialist, și cu celelalte state din comunitatea internațională. In Moțiunea Congresului de constituire a partidului din 8—9 mai 1921, cu privire la politica externă pe care trebuie s-o promoveze România se spune: „Congresul partidului socialist, întrunit în București, în ziua de 8 mai 1921, considerînd că războaiele duse de statele capitaliste au în realitate scopuri de pradă, jaf și de subjugare a claselor muncitoare, atît în afară, cît și înlăuntrul acestor state, ...se ridică în numele clasei muncitoare din România ipotriva unei asemenea politici de provocare și ațîțare la război, cere grabnica încheiere a păcii cu Rusia și Ucraina Sovietică și reluarea relațiilor pașnice cu toate statele vecine“. Militînd pentru pace și colaborare internațională, P.C.R. s-a ridicat în mod hotărît și în apărarea independenței poporului român. Partidul a demascat cu hotărire politica trădătoare a burghezo-moșierimii de aservire a României față de monopolurile imperialiste din străinătate. De asemenea, a demascat politica de antrenare a României pe calea războiului și de pierdere a integrității ei teritoriale. Totodată, s-a pronunțat pentru relații de prietenie între țările din Balcani, pentru reglementarea tuturor problemelor litigioase dintre state pe cale pașnică. Toate aceste teze ale P.C.R. cu privire la politica externă a României reprezintă rădăcinile istorice ale politicii externe a statului socialist român din perioada postbelică. Ele atestă caracterul de continuitate a politicii partidului în acest domeniu, faptul că politica externă a P.C.R. nu izvorește din considerente tactice de moment și că ea are un caracter profund principial. Principiile de politică externă pentru a căror triumf a militat P.C.R. în anii ilegalității, au devenit baza principială a politicii externe a României socialiste. In Rezoluția Congresului al X-lea al P.C.R. se spune: „Congresul consideră că la baza relațiilor României cu toate statele — indiferent de orînduirea lor socială — trebuie să stea principiile independenței, suveranității naționale, ale deplinei egalități în drepturi, neamestecului în treburile interne și a avantajului reciproc“. Promovarea cu consecvență de către P.C.R. a acestor principii corespunde legalității internaționale și reprezintă o importantă contribuție la întărirea ei, la promovarea păcii și securității internaționale. Promovînd aceste principii, partidul și statul nostru respectă și aplică și celelalte principii de bază ale relațiilor internaționale, consacrate în Carta O.N.U. Subliniind importanța acestor principii, tovarășul Nicolae Ceaușescu spune: „Numai apărarea și respectarea cu strictețe de către toate statele a acestor principii poate asigura o colaborare și cooperare internațională sănătoasă, poate feri de noi convulsiuni viața internațională, poate oferi deplina garanție de securitate fiecărui stat“. Expresie a principialității politicii externe a țării noastre este și grija partidului și guvernului român de a promova în relațiile cu celelalte state socialiste a principiilor marxist-leniniste, ale internaționalismului socialist. Totodată, P.C.R. subliniază legătura organică existentă între aceste principii, în sensul că nici unul dintre ele nu poate fi încălcat sau neglijat fără a se afecta aplicarea celorlalte principii. Intre aceste principii de bază ale relațiilor internaționale de tip nou nu se poate face vreo ierarhizare, considerînd vreunul dintre ele că ar fi superior celorlalte principii. Poziția P.C.R. cu privire la principiile care trebuie să călăuzească relațiile dintre toate statele socialiste este rezultatul aprecierii științifice a etapei actuale de dezvoltare a sistemului socialist mondial, a comunității internaționale contemporane. România socialistă pune în centrul politicii sale externe relațiile sale cu toate statele socialiste. Ea este preocupată de îmbunătățirea și adîncirea continuă a acestor relații, care trebuie să servească progresului social al fiecărei țări socialiste și întăririi întregului sistem socialist mondial. Dezvoltînd in mod multilateral relațiile țării noastre cu celelalte state socialiste, P.C.R. a fost și este preocupat ca România să-și dezvolte relațiile sale externe și cu statele nesocialiste. Rezoluția Congresului al X-lea al Conf. univ. dr. Marțian I. NICIU (Continuare în pag. a IlI-a) .......................... Cluj. Imagine din avion. Piața Mihai Viteazul Monografii culturale Oraș intens industrializat, Turdia are și unele probleme de ordin cultural specifice, a căror rezolvare îi conferă un profil spiritual individualizat, distinct. Dejul cultivă mai ales spectacolul dramatic și expozițiile de artă plastică. Gherla încearcă o diversificare a manifestărilor culturale, care să satisfacă, gusturile nu întotdeauna cristalizate ale locuitorilor săi. La fel este situația care poate fi întîlnită la Huedin, a cărui casă orășenească de cultură dispune de singura sală din oraș , unde activiștii culturali organizează diverse manifestări și acțiuni interesante. In Turda funcționează un teatru de stat, instituție profesională de spectacol artistic creată tocmai pentru a încerca o cultivare a gustului populației orașului, pentru a-i forma un orizont spiritual de nivel ridicat. In acest sens, repertoriul teatrului este orientat spre piese valoroase din dramaturgia română și universală. Un accent deosebit se pune, mai ales în ultima perioadă, pe ridicarea nivelului de interpretat a acestui repertoriu. Desigur, teatrul de stat nu intră în sfera instituțiilor specifice muncii culturale de masă, dar prin întreaga lui activitate completează în modul cel mai fericit ceea ce se face la casa municipală de cultură, la biblioteca municipală sau în cluburile orașului. Este normal să ne gîndim că amatorii pot găsi oricînd un model de interpretare a unui rol la teatrul,de stat, , pot oricînd primi sprijinul unui actor profesionist dacă îl solicită. Ca și în alte orașe, la Turda activitățile organizate la Casa de cultură, cluburi sau biblioteci vizează toate domeniile muncii culturale de masă. Popularizarea documentelor de partid și de stat, a realizărilor obținute de poporul nostru, se desfășoară prin susținerea unor informări politice, conferințe, simpozioane, călătorii pe hartă, jurnale vorbite, prezentări și expoziții tematice de cărți etc. Pentru a veni în sprijinul marii acțiuni de răspîndire a cunoștințelor culturalștiințifice s-au alcătuit tematici ale ciclurilor de conferințe științifice, agricole, de educație moral-cetățenească. Au fost create 5 brigăzi științifice, formate din specialiști de diferite profesii, care s-au deplasat la căminele culturale de pe raza municipiului sau chiar în alte comune ale județului Cluj. Factor educativ deosebit l-a constituit activitatea desfășurată în cele 24 cercuri și cursuri care funcționează pe lingă casa de cultură, antrenînd peste 220 de oameni din oraș. Ca un rezultat al activității acestor cercuri se remarcă expozițiile de artă plastică ale amatorilor și volumul „Pagini turdene“ care cuprinde lucrări ale membrilor cenaclului „Pavel Dan“. Investită prin profilul ei cu aceleași sarcini cultural-educative de masă, biblioteca municipală a încercat atragerea unui număr cît mai mare de cititori, precum și răspîndirea în rîndurile lor a celor mai valoroase lucrări din toate domeniile. Pentru orientarea lecturii cititorilor s-au folosit, cu rezultate bune, concluziile unui sondaj întreprins de biblioteca municipală, din care a reieșit utilitatea informării prin forme vizuale cu deosebire. In acest sens, au fost organizate vitrine și expoziții de cărți și s-au întocmit liste de recomandări pe teme ca: „V. I. Lenin 1880—1970“, „9 Mai zi de victorie“, „Figuri ilustre de savanți români“, „120 de ani de la nașterea lui Eminescu“, „Cartea tehnică în biblioteca municipală“ etc. Exceptând aceste forme, au mai fost folosite și alte genuri, printre care: recenzii și prezentări de cărți, seri literare, medalioane literare și științifice, montaje literare, concursuri „Cine știe cîștigă“, întîlniri cu scriitorii. Sprijinind bibliotecile comunale de pe raza municipiului, au fost alcătuite, dactilografiate și expediate texte pentru o serie de manifestări de masă cu cartea. Foarte importante pentru orientarea cititorilor s-au dovedit lucrările cu caracter bibliografic: „In sprijinul învățămîntului de masă“, „Fișierul analitic al scriitorilor români și străini“, și indicele „Critica literară românească despre scriitorii studiați în licee“. Biblioteca municipală și-a orientat activitatea spre organizarea unor acțiuni de masă în deplină concordanță cu cerințele cititorilor din municipiul Turda. In acest sens trebuie menționat ajutorul acordat bibliotecilor din întreprinderi. Astfel, la Combinatul de sticlă a fost organizată o consfătuire cu cititorii pe temele: Vaier CHIOREANU (Continuare în pag. a lll-a) DISPONIBILITĂȚI SPIRITUALE 3 Miercuri, 31 martie, Ministerul Afacerilor Externe a avut loc efectuarea schimbului instrumentelor de ratificare a Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Conform dispozițiilor sale finale, Tratatul a intrat în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare. ■ In pavilionul „R“ al Complexului expozițional din Piața Scînteii s-a deschis miercuri dimineața o expoziție de aparate de măsură și control, organizată de întreprinderea de comerț exterior „Metrimpex“ din Budapesta. Expoziția rămîne deschisă pînă la 9 aprilie. ■ Tribunalul revoluționar din Bagdad a pronunțat prima condamnare la moarte împotriva unui traficant de stupefiante — anunță agenția irakiană de informații. Este vorba de Khaled Mahmud Ali, la domiciliul căruia s-a găsit o mare cantitate de hașiș. j fl Un comunicat oficial difuzat la Atena anunță că 30 de deținuți politici greci internați în lagărul din Insula Leros au fost eliberați în baza măsurilor anunțate recent de primul ministru Papadopoulos. ■ Ministrul de interne al S.U.A. a anunțat, în urma unui studiu ecologic, descoperirea unor mari concentrații de arsenic, mercur, cadmiu, crom hexavalent, cobalt, zinc și plumb în numeroase surse de apă care aprovizionează marile orașe americane. Potrivit anunțului, nivelul toxic detectat depășește nivelul permis pentru consumarea acestor ape. S-a anunțat luarea unor măsuri urgente pentru a se preveni o intoxicare în masă a populației. ■ La stația radio a D.M.M. „Navrom“ Constanța a fost recepționată următoarea radiogramă de la bordul cargoului „București“, plecat din Kenya spre Kuweit: „Azi, 30 martie, ora 12 Greenwich, am îmbarcat pe nava noastră expediția științifică românească transafricană, condusă de prof. univ. dr. docent Nicolae Bodnariuc". Mesajul este semnat de comandantul navei, Victor Rădulescu. Cei opt membri ai expediției, care au străbătut un lung și complex itinerar transafrican, urmează să sosească în țără în prima parte a lunii iunie. (In pagina a IV-a „Intîlnirea cu pigmeii").