Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)

1971-05-08 / 7617. szám

FACHA PAGINA 3 Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag, a >l­e) letale ț­ animale. Soluționarea cu succes a acestor sarcini face necesară dezvoltarea și îmbunătățirea utilizării bazei materiale a cercetării, concentrarea forțelor științifice în di­recțiile hotărîtoare ale progresului tehnic, economic și social al țării. Un rol esențial în realizarea tuturor obiectivelor pe care ni le propunem în actualul cincinal îl are dezvoltarea și perfec­ționarea continuă a instrucției publice. Se va extinde sfera de cuprindere a învățămîntului, învățămîntul superior tehnic urmînd să fie dezvoltat la dimensiuni sporite față de cele în­scrise în planul cincinal. Problema centrală a dezvoltării în­vățămîntului nostru în condițiile de astăzi este îmbunătățirea legăturii sale cu practica: întregul proces de instruire trebuie să pornească de la cerințele economiei, științei și culturii. Vor trebui luate mai rapid măsurile necesare pentru îmbu­nătățirea dotării cu aparatură modernă a laboratoarelor, pentru amenajarea și dezvoltarea atelierelor-școală și în­deosebi pentru extinderea practicii elevilor și studenților direct în unitățile productive, organizînd participarea lor în tot cursul procesului de învățâmînt la activitatea de pro­ducție. (Aplauze). Trebuie să tindem spre reunirea insti­tutelor științifice ți de proiectare, a întreprinderilor, uni­tăților școlare și facultăților, asigurînd pe această cale fu­ziunea directă a învățămîntului cu cercetarea și producția. Intre marile cuceriri ale orânduirii noastre socialiste se în­­scriu la locul cel mai de cinste realizările în domeniul for­mării cadrelor de muncitori calificați și tehnicieni, de in­gineri, economiști și alți specialiști, ridicarea a zeci de mii de conducători ai activității economice și sociale. Acestui fapt îi datorăm în primul rind succesele în făurirea socia­lismului în patria noastră. (Aplauze puternice). In realiza­rea hotărîrilor Congresului al X-lea o deosebită importanță are aplicarea măsurilor privind reciclarea profesională a tuturor salariaților, asigurînd atât împrospătarea și apro­fundarea cunoștințelor legate de exercitarea în bune condi­ții a profesiei, cit și însușirea elementelor științei organi­zării și conducerii societății. Este necesar să asigurăm ca în toate domeniile de activitate să lucreze oameni cu un larg orizont de cunoștințe profesio­nale, științifice și de cultură generală, cu o atitudine înainta­tă față de muncă, față de interesele majore ale societății, cu un înalt spirit de răspundere în gospodărirea acelei părți din avuția națională care le-a fost încredințată. Unul din crite­riile principale de promovare a cadrelor în munci de răspun­dere continuă să fie, bineînțeles, devotamentul profund față de patrie și partid, față de cauza construcției socialismului și comunismului în România. (Aplauze prelungite). Tovarăși. Ampla dezvoltare a economiei naționale în acest cincinal se va materializa în ridicarea bunăstării celor ce muncesc. Fondul de consum va spori pe locuitor cu 36 la sută. Sala­riul minim va crește de la 800 lei, cu­ cate în prezent, la 1­000 lei în 1972 și la 1100 lei la sfârșitul anului­ 1975. (Vii a­­­plauze). Prin majorarea generală a salariilor, care va în­cepe tocă din 1972, se va realiza — pînă la sfârșitul cinci­nalului — un salariu mediu pe economie de peste 1­800 lei, adică cu aproape 26 la sută mai mare decât anul trecut; da­că ținem seama și de indicele prețurilor, sporul salariului real va fi de 20 la sută. Ca­­ urmare a sporirii salariului mediu și încadrării unui număr suplimentar de persoane în unitățile socialiste de stat, fondul total de salarii se va mări de la 95 miliarde lei în 1970 la circa 145 miliarde lei în 1975. (Vii aplauze). Totodată, veniturile țărănimii provenite din producția agri­colă vor crește în cincinal, pe o persoană activă, cu aproape 30 la sută. Venitul minim garantat pentru cooperatorii care participă cu regularitate la muncă va crește pînă la­­ sfîrșitul cincinalului de la 300 la 400 lei lunar în producția de cîmp și de la 400 la 500 lei lunar în zootehnie. O importanță deose­bită în creșterea bunăstării țărănimii au recentele măsuri adoptate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind acordarea de ajutoare pentru copii, ajutoare pentru naștere, asistență medicală gra­tuită în spitale, tratament cu plată redusă în stațiuni balneo­climaterice și ajutoare în caz de boală. In condițiile sporirii numărului pensionarilor de asigurări sociale cu aproape 38 la sută, cuantumul pensiilor va crește, tri medie, cu peste 18 la sută. Se va îmbunătăți alocația de stat pentru copii, cu începere din trimestrul IV al acestui­ an, stabilindu-se sume majorate și diferențiate, în funcție atît de nivelul veniturilor cît și de numărul copiilor în familie; vor fi urcate plafoanele de venituri în raport de care se fixează alocația și se va extinde acordarea alocației pînă la împlinirea vîrstei de 16 ani. (Vii aplauze). Spre exemplu, o familie din mediul urban cu mai mulți copii, al cărei cap de familie are un salariu de pînă la 1 500 lei, va primi pentru primul copil 150 lei, pentru al doilea 160 lei, iar pentru al treilea și pentru fiecare din următorii cite 180 lei. (Aplauze). Fondurile destinate aloca­țiilor pentru copii se vor mări de la 4,3 miliarde lei în 1970, la 6,7 miliarde lei în 1975, deci cu peste 50 la sută. (Vii aplauze). Va spori volumul desfacerilor de mărfuri prin comerțul so­cialist cu 46 la sută. Consumul pe locuitor va înregistra creș­teri importante atît la produsele agroalimentare cît și la con­fecții, țesături, încălțăminte, la bunuri de folosință îndelun­gată. Se vor extinde serviciile: cincinalul prevede creșterea volumului acestora cu circa 61 la sută,­dar consider că există posibilități pentru a depăși cu mult această cifră, urmînd să se elaboreze un program special în acest scop. Ne propunem, pentru perioada 1971—1975, să continuăm în ritm susținut construcția de locuințe. Din fondurile sau cu sprijinul statului se vor realiza 520 mii apartamente fi­zice; se estimează, de asemenea, că populația își va con­strui în regie proprie circa 270 de mii de locuințe îndeosebi la sate. Se vor asigura astfel condiții ca circa 2,5 milioane de oameni să se mute în case noi. în perioada 1971—1975 se vor construi, de asemenea, peste 72 mii locuri în ereșe față de 29 000 cîte avem astăzi și circa 60 mii locuri în grădinițe și case de copii. La aceasta se adau­gă creșele și grădinițele care se vor construi la sate de către cooperativele agricole de producție și cooperativele de con­sum, precum și cele care se vor construi la orașe de către cooperativele meșteșugărești. Statul nostru va aloca în continuare fonduri însemnate pentru finanțarea acțiunilor social-culturale. Volumul chel­tuielilor pentru învățămînt, cultură și artă, sănătate, sport, asistență și asigurări sociale, se ridică pe cincinal la uriașa cifră de 218 miliarde lei, adică mai mult decît întregul venit național al țării din­ anul 1970. Pe un locuitor, cheltuielile so­cial-culturale suportate de stat se măresc de la 1 680 lei în 1970 la 2 265 lei în 1975, ceea ce constituie o sursă importantă de satisfacere a necesităților de viață ale populației. In pers­pectiva dezvoltării societății noastre, fondurile sociale de con­sum capătă un rol tot mai însemnat în efortul partidului și statului pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor mun­cii. Am schițat, tovarăși, în mod sumar, liniile directoare de dezvoltare a țării noastre în noul cincinal: înfăptuirea aces­tui vast program de construcție economică și socială va ridica România pe o nouă treaptă de progres și civilizație, va marca parcurgerea unei noi și însemnate etape pe drumul apropie­rii țării noastre de statele avansate ale lumii. O dată cu dez­voltarea forțelor de producție, cu creșterea producției de bunuri materiale și spirituale, se va ridica și mai mult ni­velul de trai al poporului, se va îmbunătăți viața fiecărui cetățean, înfăptuindu­-se astfel obiectivul central al construc­ției socialiste, țelul suprem al întregii politici a partidului nostru comunist — bunăstarea și fericirea omului. (Aplauze puternice, prelungite). Stimați tovarăși. După cum este cunoscut, Congresul al X-lea al partidului, o dată cu Directivele pentru actualul cincinal, a elaborat orientările de bază ale dezvoltării României pe întreg dece­niul 1971—1980. In cursul îmbunătățirii sarcinilor de plan pe perioada 1971—1975 au fost revăzuți și indicatorii creșterii economiei pînă în anul 1980. De asemenea, s-au stabilit unele linii orientative cu privire la evoluția economico-socială a țării în perioada 1980—1990. Aceste prevederi pornesc de la necesitatea asigurării în continuare a unui avînt susținut al forțelor de producție, pe baza aplicării largi a cuceririlor științei și tehnicii moderne în întreaga economie. Ne pro­punem ca pînă în anii 1985—1990 să creăm o industrie pu­ternică, la nivelul tehnicii și științei moderne, o agricultu­ră intensivă de mare randament, să obținem in toate do­meniile o creștere substanțială a productivității muncii, astfel încît România să ajungă la nivelul statelor dezvoltate atît în ce privește producția și venitul național pe locuitor cît și condițiile de viață ale populației. (Aplauze puternice, prelungite). Asigurînd, și după actualul cincinal, o rată înaltă a acu­mulării — de circa 28 la sută — și un ritm mediu anual de creștere industrială de 8—9 la sută, producția industriei va putea spori, față de 1970, de 2,7 ori în 1980 și de aproape 6 ori în 1990. Modificări radicale vor avea loc în baza termico-materială a agriculturii. Astfel, în perioada următoare se va asigura mecanizarea complexă a tuturor lucrărilor agricole. Din 1989 agricultura noastră va dispune de îngrășăminte chimice în nivelul cerințelor agrotehnicii moderne. In cadrul programu­lui de îmbunătățiri funciare, pînă în 1990 va fi irigată prac­tic întreaga suprafață care se justifică din punct de vedere economic. Ținînd seama de influențele deosebit de favora­bile pe care le va avea asupra agriculturii crearea acestor condiții, se poate sconta pe o creștere a producției agricole comparativ cu cincinalul 1966—1970 de 2 ori în 1976—1980, de 2,5 ori în 1981—1985 și de peste 3 ori în 1986—1990. Ca urmare a industrializării accelerate a țării, la sfârși­tul următoarelor două decenii, circa 80 la sută din populația ocupată a țării va lucra în ramurile neagricole ale economiei. Aceasta va marca o schimbare uriașă — aș putea spune chiar revoluționară — în structura socială a României, cu repercusiuni profunde în gradul de productivitate a muncii sociale, în condițiile de viață materială și culturală ale în­tregului nostru popor. (Aplauze puternice). Pe baza dezvoltării susținute­­ a economiei, venitul națio­nal va depăși nivelul anului 1970 de 2,7 ori în 1980 și de 5,7 ori în 1990. Avînd în vedere că populația se estimează să ajungă la 22,4 milioane locuitori în 1980 și 24 milioane în 1990, se poate aprecia că venitul național pe locuitor, în prețuri constante, va fi de circa 25 mii lei în 1980 și 50­­ mii lei în 1990, ceea ce înseamnă un nivel comparabil cu cel din țări dezvoltate din punct de vedere economic. (Aplauze pu­ternice). Sporirea venitului național va permite ridicarea continuă a nivelului de trai material și spiritual al poporului. Vor crește volumul și diversitatea bunurilor de consum și ale ser­viciilor, asigurîndu-se satisfacerea la un nivel superior a nevoilor întregii populații. In următoarele două decenii, se va asigura un ritm susținut de creștere a fondului de lo­cuințe, spre exemplu, continuând să construim în București în fiecare din viitoarele trei cincinale cîte 120 000—150 000 apartamente, vom asigura locuințe noi pentru­ o populație egală cu întreaga populație de astăzi a Capitalei; practic după 1980 în Capitală problema locuințelor va fi soluționată. (Aplauze). In următorii 15—20 de ani se prevede, de ase­menea, desfășurarea unei vaste activități conștiente, dirija­te, de dezvoltare și sistematizare a localităților rurale, crearea a 250—300 noi centre urbane — dublîndu-se astfel numărul orașelor existente — și, în același timp, ridicarea economică și socială a tuturor comunelor. Toate aceste mă­suri vor duce la profunde transformări în viața satului ro­mânesc, reducînd în­ mod simțitor deosebirile dintre oraș și sat, asigurînd o puternică apropiere a condițiilor de viață din aceste două medii. Vor trebui luate, în cel mai scurt timp, măsuri pentru pre­venirea poluării aerului și apelor, pentru protejarea naturii și mediului ambiant, pentru a asigura populației condiții cît mai bune de muncă și de viață. Sînt în curs de elaborare studiile privind crearea condi­țiilor necesare — îndeosebi prin extinderea mecanizării și automatizării producției — pentru ca pînă la sfârșitul acestui cincinal să se treacă la reducerea sâptămînii de lucru. Un puternic avînt va cunoaște învățămîntul, instrucția pu­blică generală. Avem în vedere ca după anul 1980 să trecem în generalizarea liceului, o dată cu aceasta se prevede extin­derea largă a învățămîntului superior, numărul studenților și al cursanților școlilor de specializare postliceale, raportat la 10 000 de locuitori, urmînd să se mărească de la 90 în 1970, în peste 110 în 1980 și circa 150 în 1990. In vederea întocmirii studiilor de perspectivă mai îndelun­gată cu privire la evoluția economico-socială a țării, ple­nara Comitetului Central a hotărît să se înființeze o comisia centrală de partid și de stat care va elabora prognozele dez­voltării României în perioada 1976—1990, iar pentru uneia sectoare pînă în anul 2­000. L­a elaborarea prognozelor și direcțiilor principale de dezvoltare în perspectivă a patriei trebuie pornit de la legile obiective ale dezvoltării sociale, de la realitățile concrete ale țării noastre, precum și de la tendințele revoluției tehnico-științifice pe plan mondial.­­ Pe această bază se va elabora programul dezvoltării în ur­mătorii 15—20 ani a României socialiste, în fapt, acesta va fi însuși programul partidului, în centrul lui aflîndu-se, ca obiec­tiv fundamental pentru etapa respectivă, realizarea societății socialiste multilateral dezvoltate. (Aplauze puternice). In aceas­tă perioadă, forțele de producție vor cunoaște o impetuoasă creștere și diversificare, d­ucînd la o radicală transformare a structurii economice și sociale a țării. Se va realiza o pu­ternică apropiere între munca fizică și intelectuală, între muncitori, țărani și intelectuali, se va produce o profundă omogenizare a națiunii noastre socialiste. Totodată, se va realiza o tot m­ai mare abundență de bunuri de consum și, pe această bază, îmbunătățirea substanțială a condițiilor de viață ale întregului popor. Munca va deveni tot mai mult o onoare și o necesitate vitală pentru toți membrii societății. In toată această perioadă va acționa în conti­nuare , principiul de repartiție socialist, valabil pentru prima fază a comunismului — „de la fiecare după capaci­tate, fiecăruia după muncă". Totodată, vor spori în mod deosebit cheltuielile sociale, contribuind la satisfacerea în­­tr-o măsură tot mai însemnată a cerințelor materiale și spirituale ale oamenilor muncii. In­ procesul acestor transformări,­, cu adevărat revoluțio­nare, în dezvoltarea forțelor de producție,, în perfecționa­rea relațiilor din societate, sub influența aplicării în viață a celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, se vor crea condiții pentru elaborarea­ programului de trecere treptată la făurirea societății comuniste în România. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Un obiectiv esențial al etapei actuale - perfecționarea continuă a organizării societății Stimați tovarăși. Modificările rapide care au loc In baza tehnico-materială, și structura și suprastructura noii orînduiri impun, ca o necesitate obiectivă, perfecționarea continuă a conducerii economiei, a întregii activități sociale, în vederea asigurării concordanței între dezvoltarea forțelor de producție și re­lațiile de producție, între realitățile dinamice ale vieții noastre materiale și spirituale și formele și­ metodele de organizare și conducere a societății. Sunt cunoscute măsurile adoptate în ultimii ani de con­ducerea partidului, în spiritul hotărârilor Conferinței Na­ționale, pentru îmbunătățirea organizării, conducerii și pla­nificării economiei. In perfecționarea vieții economice, partidul nostru pornește de la necesitatea îmbinării condu­cerii pe bază de plan unic, cu dezvoltarea autonomiei co­lectivelor de muncă, cu lărgirea atribuțiilor întreprinde­rilor. Punem accentul pe o mai bună folosire conștientă a factorilor economici, a acțiunii legilor economice obiecti­ve, inclusiv a legii valorii, pe studierea cerințelor pieții, pe dezvoltarea largă a inițiativei de jos. In același timp, considerăm necesar să folosim tot mai bine posibilitățile economiei socialiste de a asigura organizarea pe baza unei concepții imitare a întregii producții sociale. O importanță deosebită în desfășurarea vieții economice și sociale au relațiile de repartiție. După cum se știe, odată cu lichidarea exploatării omului de către om a fost abolit și principiul capitalist de repartiție a venitului,­ ge­nerator de profunde inegalități sociale, și a fost introdus principiul de repartiție socialist. Noi pornim însă de la faptul că și în socialism se mai manifestă fenomene de inegalitate economică, precum și tendințe parazitare; de aceea, partidul nostru acționează pentru asigurarea unor raporturi echitabile între veniturile diferitelor categorii so­ciale, ținînd cont, în primul rînd, de aportul fiecăruia la producția și viața socială, dar, totodată, și de posibilitățile economice ale țării, de tendința obiectivă a apropierii ne­voilor membrilor societății noastre. Se mai întîlnesc și­ la noi unii oameni care ar dori să primească cît mai mult de la societate și, dacă se poate, să dea cît mai puțin sau ni­mic, societății. Ceea ce se cere este ca fiecare cetățean să înțeleagă că de munca, de efortul său depind progresul so­cietății, ridicarea nivelului de trai al tuturor. Fiecare tre­buie să vadă nu numai interesele înguste, personale, ci să aibă permanent în­ vedere interesele generale ale societății căreia este necesar să-i consacre energia și forța lor crea­toare. (Vii aplauze), în același timp, pornind de la deose­birile ce se mențin între diferite forme ale muncii concre­te, partidul nostru se pronunță cu hotărîre împotriva orică­ror tendințe de egalitarism mic burghez. .Unii ar dori să fie retribuiți ca și cînd am fi ajuns în comunism, în sen­sul de a primi de la societate după nevoi, dînd în schimb după capacitate — sau chiar mai puțin. Concepțiile egali­tariste despre retribuție — care practic, cred că nici în comunism nu vor putea fi aplicate — nu au nimic comun cu principiile după care se ghidează azi societatea noastră. Noi trebuie să ținem seama pe deoparte, de aportul fiecă­ruia la munca generală, iar pe de altă parte, de existența deosebirilor în necesitățile oamenilor care, fără îndoială, vor mai dăinui. Diferențierea stimulativă a veniturilor, pe de o parte, menținerea acestora în limite raționale, social­mente justificate, pe de alta, realizarea unei corelații ju­dicioase între retribuirea directă și fondurile sociale de consum, sunt preocupări permanente ale partidului și statu­lui in efortul pentru înfăptuirea principiilor echității socia­liste în patria noastră. Acordăm, după cum se știe, o atenție esențială îmbună­tățirii activității statului socialist, al cărui rol crește tot mai mult, pe măsura progresului societății, a amplificării și diversificării vieții economice și sociale. Nu este nici o contradicție în această afirmație; dimpotrivă, ea exprimă înțelegerea dialectică a rolului și esenței statului socialist. Creșterea atribuțiilor statului îi înseamnă dezvoltarea la­turilor administrative sau represive ale activității sale, ci, dimpotrivă, diminuarea acestora în avantajul amplificării muncii de organizare și conducere a întregii vieți econo­mice și sociale. Făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate impune forme superioare de conducere conștien­tă, unitară, a tuturor domeniilor și proceselor economico- sociale, de organizare a participării maselor largi populare în viața obștească. Noi sîntem însă împotriva acelor teorii sau tendințe după care ar trebui să lăsăm reglementarea vieții economice și sociale la voia întîmplării, la discreția pieții, a legii cererii și ofertei. Considerăm aceste concepții dăunătoare pentru societatea noastră. După cum se știe, co­respunzător cerințelor vieții în etapa actuală a dezvoltării societății s-au adoptat în ultimii ani o serie de măsuri care au dus la ridicarea nivelului activității organelor de stat, de sus și pînă jos, care au sporit rolul Marii Adunări Naționale și al Consiliului de Stat,au lfrrg­it atribuțiile și ini­țiativa organelor locale ale puterii. In spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea trebuie să acționăm în continuare pentru perfecționarea activității statului nostru socialist. Avem în vedere, în primul rînd, lărgirea activității legislative a Marii Adunări Naționale, astfel ca toate normele esențiale care guvernează viața so­cietății să nu mai fie reglementate prin hotărâri ale Con­siliului de Miniștri sau decizii ale altor organe executive, ei să fie emanația forului suprem al țârii. In vederea îm­bunătățirii acestei activități se va crea Consiliul legisla­tiv, organ de specialitate chemat să ajute la coordonarea sistemului nostru de legi, precum și la avizarea proiectelor de lege și a altor acte normative. In scopul intensificării activității Marii Adunări Naționale va trebui, de asemenea, studiată­­ posibilitatea ca unele probleme să fie examinata nu în cadrul ședințelor plenare, ci în secțiuni specializate ale­ Marii Adunări Naționale, care să aibă împuternicirea de a lua unele hotărîri atît în materie de elaborare a legi­lor, cît și în exercitarea controlului activității organelor executive. Se impune a fi dezvoltată experiența căpătată pînă acum — și care s-a dovedit utilă — în organizarea controlului de către Consiliul de Stat și comisiile perma­nente ale Marii Adunări Naționale asupra bunei desfășurări a activității aparatului de stat, asupra diferitelor sectoare ale activității economico-sociale. Trebuie să spunem, cu acest prilej, că în ultimul timp s-a obținut o îmbunătățire sim­țitoare, în activitatea guvernului țării noastre, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate de Conferința Națională. Totodată, avem în vedere noi măsuri — din care unele sunt în curs de aplicare — pentru perfecționarea în conti­nuare a activității guvernului spre a asigura rezolvarea cât mai operativă a tuturor problemelor pe care le ridică pro­gresul economiei naționale, buna funcționare a administra­­­­ției de stat. Este­ necesar să acționăm în continuare pentru lichida­rea fenomenelor de centralism excesiv, a manifestărilor de­­ birocratism, pentru simplificarea activității aparatului ad­ministrativ, pentru întărirea legăturilor tuturor organelor de stat cu masele largi de oameni ai muncii. Paralel cu activitatea de organizare a vieții economice, sociale și culturale, statului nostru îi revine, ca o­ îndato­rire fundamentală — din condițiile cînd în lume există im­perialism, forțe­­ reacționare ostile socialismului — , luarea tuturor măsurilor necesare pentru apărarea țării, pentru salvgardarea vieții și muncii pașnice, creatoare, a poporu­lui român. Partidul și­ guvernul acordă toată­­ atenția în­tăririi ,capacității defensive a țării, perfecționării organi­zării și întăririi forțelor noastre armate, chemate să apere cuceririle socialiste ale poporului, independența și suvera­nitatea României. (Aplauze puternice). Ținînd seama că în condițiile de azi un război antiimperialist, de apărare, poate fi numai un război popular, parti­dul și guvernul se preocupă de întărirea forței de lup­tă a întregului popor. In acest scop este asigurată instrui­rea și dotarea corespunzătoare a gărzilor patriotice — for­mațiuni înarmate ale clasei muncitoare, țărănimii și inte­lectualității cu vechi și­­ glorioase tradiții în țara noastră. De asemenea, partidul se îngrijește de pregătirea militară a tineretului nostru, devotat fără margini patriei și po­porului, gata oricînd să apere cu supremul sacrificiu glia străbună, orânduirea nouă, socialistă înălțată pe pămîntul României. (Aplauze puternice). Totodată, țara noastră dezvoltă cooperarea militară cu țările membre ale Tratatului de la Varșovia — creat în urma înființării N.A.T.O., pentru timpul cît va exista acesta, ca instrument de apărare a statelor membre împotriva unui atac imperialist în Europa. Participînd la Tratatul de la Varșovia, care, așa după cum arată statutul, are un caracter vremelnic, trebuie­ să înțelegem că este necesar să ne preo­cupăm de întărirea continuă a armatei noastre naționale și, totodată, să­ dezvoltăm colaborarea și schimbul de expe­riență cu armatele tuturor țărilor socialiste, indiferent de apartenența sau neapartenența lor la acest Tratat. Aceasta pentru că și­­ după desființarea N.A.T.O. și a Tratatului de la Varșovia vor continua încă multă vreme să existe armate naționale, atît timp cît nu se va ajunge la lichidarea tutu­ror armatelor, la dezarmare, noi vom dezvolta și întări ca­pacitatea noastră de apărare. Partidul și guvernul acordă, de asemenea, o atenție deo­sebită întăririi organelor de securitate, perfecționării acti­vității lor menite să zădărnicească acțiunea oricăror ele­mente ostile, care ar îndrăzni să uneltească împotriva orîn­duirii noastre, ne îngrijim de întărirea miliției, chemată să acționeze împotriva elementelor antisociale, să apere liniș­tea publică și interesele cetățenilor. Am acordat și acordăm o atenție neslăbită întăririi lega­lității socialiste, combaterii abuzurilor și ilegalităților de orice fel, instaurării ferme în întreaga viață socială a au­torității legii — egală pentru toți cetățenii, indiferent de funcție, de categoria socială sau de naționalitate. Pornind de­ la adevărul marxist-leninist, confirmat de via­ță, că socialismul nu poate fi decît creația conștientă a maselor, partidul nostru a acționat și acționează consecvent pentru adîncirea continuă a democrației socialiste. (Vii a­­plauze). Perfecționarea formelor de manifestare a democra­ției socialiste, extinderea libertăților cetățenești întăresc tot mai mult coeziunea orînduirii noastre noi, unitatea de gra­nit a întregului popor în jurul partidului comunist. Un rol crescînd în asigurarea cadrului de participare a oamenilor muncii la conducerea societății au organizațiile de masă și obștești. Fiind reprezentate în diferite organe de conducere colectivă,­ ele au totodată posibilitatea să in­fluențeze asupra hotărîrilor și măsurilor ce se iau, în sensul reflectării cît­­ mai judicioase a intereselor celor ce muncesc. Experiența țării noastre ca și a celorlalte țări ce făuresc noua orânduire demonstrează că socialismul ridică pe un plan superior procesul­ de dezvoltare a națiunii, sporește potențele sale creatoare. Intemeindu-se pe lichidarea ex­ploatării și asupririi, pe instaurarea dreptății și egalității sociale, națiunea socialistă asigură pentru prima oară uni­tatea de interese a tuturor celor ce muncesc. In condițiile specifice României, partidul comunist abordează problema națiunii în strînsă legătură cu existența de secole pe teri­toriul țării, alături de români, a populației maghiare, ger­mane, sîrbe și de alte naționalități. Rezolvarea justă, în spi­ritul marxism-leninismului a problemei naționale, asigura­rea egalității în drepturi a tuturor cetățenilor patriei, fără deosebire de naționalitate, au cimentat trainic frăția și uni­tatea poporului român și naționalităților conlocuitoare. In lumina teoriei marxist-leniniste despre națiune, a convinge­rii că națiunea are­ o perspectivă îndelungată de existență, partidul nostru privește și problema naționalităților, por­nind de la considerentul că acestea își vor păstra multă vreme, o identitate proprie, vor continua să aibă în sinul societății un loc, și­ un rol bine definit. Pornim, de aseme­nea, de la înțelegerea procesului logic al dezvoltării și în­floririi continue a națiunii socialiste, fiind convinși că aceas­ta va asigura unirea tot mai strînsă în munca și lupta pen­tru prosperitatea patriei comune a tuturor oamenilor mun­­cii, indiferent de naționalitate. (Aplauze puternice). Așa cum am mai spus nu de mult, în acele localități un­de de veacuri, alături de români, trăiesc oameni de alte naționalități, maghiari, germani, sîrbi, ucrainieni, ei cu toții vor trăi și în continuare împreună, pentru că nici unul nu are unde să plece. Locul lor este aici, pe acest pămînt. Unde strîns uniți,­ vor făuri societatea socialistă și comu­nistă. (Aplauze puternice). In abordarea problemei conducerii economico-sociale por­nim de­ la considerentul că în etapa făuririi societății socia­liste multilateral dezvoltate, avîntul forțelor de producție, complexitatea vieții societății fac să crească tot mai mult rolul factorului conștient, al activității organismelor de stat și economice chemate să dirijeze întregul efort al poporului, pe baza unui plan unic, pentru progresul și prosperitatea patriei. De aceea vom acționa pentru perfecționarea con­tinuă a conducerii societății pe baze științifice moderne, adoptiind permanent forme și metode de organizare cores­punzătoare cerințelor în continuă schimbare ale vieții, asi­gurînd participarea tot­ mai largă a maselor populare la lua­rea hotărârilor, la adoptarea și înfăptuirea programelor pri­vind mersul înainte al societății. Aceasta este una din con­dițiile esențiale ale înfăptuirii cu succes a marilor obiective pe care ni le-am propus, ale înaintării rapide a României pe calea luminoasă spre comunism. (Aplauze puternice, pre­lungite). Aspect din Hü Partidul este poporul reprezentat prin cei mai buni fii ai săi Stimați tovarăși. Trecînd în revistă istoria de o jumătate de secol a parti­dului, este un motiv de justi­ficată satisfacție să putem constata că toate victoriile poporului român, toate mari­le sale înfăptuiri în procesul transformării revoluționare a societății se datoresc activi­tății creatoare a Partidului Comunist Român, liniei sale politice, marxist-leniniste. (A­­plauze puternice, îndelungate). Viața dovedește că de-a lungul întregii sale­­ existențe, partidul nostru comunist a fost cel mai fidel exponent al intereselor clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, indiferent de naționalitate, că el a slu­jit cu credință neclintită cau­za libertății și fericirii poporu­­lui. Politica partidului s-a i­­dentificat cu cele mai avansate năzuințe , ale maselor, a dat expresie înseși cerințelor obiec­tive ale dezvoltării noastre so­ciale, ale progresului material (Continuare în pag. a IV-a)

Next