Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)
1971-04-20 / 7601. szám
Proletari din toate țările, uniți-vul ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII Nr. 7601 Marți 20 aprilie 1971 4 pagini 30 bani IMME m CAMPANIA DE ÎNISĂMÎMIĂRI DUMICĂ, PEMELE COOPERATIVILOR AGRICOLE Semănatul porumbului, în plină desfășurare pe ogoarele unităților agricole din județ, constituie, în aceste zile, principala lucrare ce trebuie să rețină atenția conducerilor și specialiștilor cooperativelor agricole, ale stațiunilor de mecanizare a agriculturii și a tuturor lucrătorilor de pe ogoare. Fiecare clipă prielnică de lucru trebuie folosită la maximum pentru a asigura terminarea însămînțărilor în limitele epocii optime și în bune condițiuni agrotehnice. Hotărîți să pună bazele unor recolte sporite, în numeroase cooperative agricole din județ mecanizatorii și cooperatorii au lucrat și duminică, 18 aprilie, la pregătirea terenului și semănatul porumbului. Vă relatăm cîteva aspecte întîlnite în această zi în unele cooperative agricole. HĂRNICIE ȘI SPIRIT DE RĂSPUNDERE Prin eforturile neobosite depuse de către mecanizatori și prin folosirea la întreaga capacitate a mijloacelor mecanizate pe raza de activitate a S.M.A. Bonțida a fost însămînțată pînă simbătă 44 la sută din suprafața prevăzută a se cultiva cu porumb. Pentru încheierea însămînțatului porumbului și a celorlalte culturi în cadrul epocii optime, în condiții de bună calitate, mecanizatorii de pe raza acestei stațiuni au lucrat și în cursul zilei de duminică. Astfel, la secția de mecanizare a C.A.P. Bonțida s-a lucrat la însămînțatul porumbului cu două semănători 2-SPC-2 și cu alte mijloace mecanizate la discuit, evidențiindu-se mecanizatorii Iacob Pop și Gheorghe Ursuț. La secția de mecanizare a C.A.P. Gădălin s-a lucrat, de asemenea, la însămînțatul porumbului și la executarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ. La această unitate au fost însămînțate cu porumb 200 de hectare din cele 440 planificate. TOATE TRACTOARELE IN LUCRU In scopul obținerii unor producții superioare, mecanizatorii din cadrul secției de mecanizare a C.A.P. Sic — S.M.A. Gherla — depun eforturi susținute pentru a încheia cu mai grabnic arăturile, lucrările de pregătire a patului germinativ și însămînțatul porumbului pe suprafețele destinate acestei culturi. In acest scop, toate cele 18 tractoare aflate în dotarea secției au ieșit duminică în cîmp, la lucru, executînd un important volum de arături, discuiri și însămînțări. S-au evidențiat mecanizatorii Julius Martin, Grigore Prodan, Vitus Martin și alții. Cuvinte de laudă merită, de asemenea, cei 9 mecanizatori care au fost prezenți în cîmp, în a C. PETRE, V. CALUGARU (Continuare în pag. a II cs) In probe de reglaj mecanic De mai multe zile, cel de-al doilea grup generator 1 MV, cu care a fost dotat prin fondul de investiții sectorul termoenergetic al uzinei Industria sîrmei din Cîmpia Turzii, se află în probe de reglaj mecanic premergătoare intrării în funcțiune curentă. Operația de montaj — foarte pretențioasă sub raportul preciziei — și darea în exploatare a acestui nou agregat sunt semnate de un colectiv de meseriași virtuoși, din care fac parte: maistrul Ioan Secui, creierul lucrării, Traian Roșian, lăcătuș mecanic, Ștefan Antonescu și Iacob Bența, mecanici de turbină, Laurențiu Tîrziu, sudor. Momentul cuplării la sistemul energetic național în care noua turbină cu contrapresiune va începe să trimită 1.000 de kWh, este prevăzut a fi în preajma zilei de 1 Mai și marchează îndeplinirea exemplară a unuia dintre angajamentele luate în cinstea gloriosului semicentenar al partidului, acela de a sprijini efectiv realizarea lucrărilor de investiții pentru sectorul respectiv. Aghireș. Secvență din cadrul industrial în care are loc procesul de preparare a nisipurilor metalurgice ANII GREI AI ILEGALIZARII Partidul Comunist Român, conducător consecvent al maselor muncitoare exploatate de la orașe și sate, a avut de înfruntat încă din primele zile ale existenței sale, de la primii pași în arena vieții politice a țării, greutăți imense. După procesul din „Dealul Spirii“ au fost introduse o serie de măsuri represive împotriva partidului comunist și a organizațiilor aflate sub influența sa. Organele polițienești au efectuat percheziții la sediile partidului comunist și la domiciliul fruntașilor mișcării muncitorești, operînd mai multe arestări. La începutul lunii aprilie 1924, guvernul liberal, prin ordonanțe militare, introdus starea de asediu în București, Cluj, Iași și altele. Această măsură era îndreptată împotriva mișcării revoluționare din țară, mai cu seamă împotriva P.C.R. In baza acestei dispoziții, s-au suspendat organele de presă centrale ale partidului comunist — „Socialismul“ și „Munkás“, iar redactorii și colaboratorii acestor ziare au fost dați în judecata Consiliului de război. Ulterior a fost interzisă și apariția ziarelor „Lupta comunistă“ și „Világosság“. Folosindu-se de starea de asediu, organele represive ale statului burghezo-moșieresc au intensificat prigoana împotriva organizațiilor muncitorești și revoluționare, au închis și sigilat toate localurile P.C.R. și ale uniunilor profesionale, au arestat o serie de conducători și activiști ai partidului comunist, și ai mișcării muncitorești. Printre cei arestați se numărau Gh. Cristescu, Al. Dobrogeanu-Gherea, A. Imre, L. Pătrășcanu, Gh. M. Vasilescu-Vasia, I. Zaharescu, Elena Filipovici, și alții. După interogatoriile luate, cei arestați au fost duși la închisoarea de la Jilava. In semn de protest împotriva arestării ilegale, la 19 aprilie 1924 toți deținuții din închisoarea Jilava au început greva foamei și au declarat că „sunt deciși să continue greva foamei pînă la moarte, dacă nu vor fi reabilitați și puși în libertate“. Reacțiunea română nu s-a mulțumit numai cu atît. Prin ordonanțele militare din iulie 1924 a fost interzisă activitatea P.C.R., a U.T.C., a Cercului Feminin Comunist, a organizației cultural-sportive muncitorești „Prietenii naturii“. Odată cu aceasta, a fost îngreunată activitatea Sindicatelor Unitare. Legal, activitatea S.C.R., a fost interzisă la 19 decembrie 1924, cu ocazia promulgării „Legii pentru reprimarea unor infracțiuni contra liniștei publice“ (cunoscută sub numele de „Legea Mîrzescu“), prin care se interziceau și se pedepseau cu asprime organizațiile ce-și propuneau înlăturarea orînduirii capitaliste pe cale revoluționară și care erau afiliate unor foruri internaționale ce urmărea acest scop. In baza Legii Mîrzescu, numai în decembrie 1924 au fost arestați peste 800 de activiști comuniști, cadre din conducerea centrală, conducători ai organizațiilor regionale și locale ale P.C.R., Sindicatelor Unitare și U.T.C. Procesele împotriva militanților revoluționari se țineau lanț. Ridicîndu-se împotriva măsurilor represive, anticomuniste, C.C. al P.C.R. arată într-unul din manifestele sale: „Partidul Comunist din România este singurul sprijin și singurul conducător al poporului sărac din România. Partidul Comunist este dușmanul neîmpăcat al orînduirii de jaf și teroare. De aceea guvernul oligarhic vrea să nimicească în primul rînd Partidul Comunist pentru a putea subjuga fără piedici muncitorimea și țărănimea săracă. Dar această luptă fără cruțare întărește numai Partidul Comunist, care nu se dă înapoi cu toate fărădelegile și nu părăsește cîmpul de luptă“. împotriva măsurilor represive ale guvernului liberal au protestat și organizațiile locale ale partidului comunist. Astfel, secția din Galați a P.C.R. a trimis în ziua de 23 aprilie 1924 ministrului de interne o telegramă-protest. Secția din Pașcani a partidului comunist a înaintat la 9 iulie 1924 primului ministru un protest în care se ridică „cu Dr. Petru BUNTA, prof. Grigore MARIAN (Continuare în pag. a lll-a) Prolog la acțiunea de mare anvergură privind pregătirea profesională Imediat după adoptarea Legii cu privire la pregătirea profesională a salariaților din unitățile socialiste de stat a și fost făcut primul pas de materializare a acesteia prin organizarea la C.E.P.E.C.A. a primului curs de instruire cu parte din cei ce vor fi instructori. Printre puținii participanți la această pregătire a fost și tovarășul ing. George MIRON, șeful serviciului organizare a producției și a muncii la uzina „Unirea“. Instruirea vizînd și unele aspecte de organizare, metodologie, desfășurare a activității de pregătire profesională, obiectiv la ordinea zilei în fiecare întreprindere, am solicitat tovarășului Miron unele relații in legătură cu aceste probleme. — Cunoscînd concepția de ansamblu în care se preconizează organizarea acțiunii de pregătire profesională, consider că cel mai potrivit lucru ar fi să se înceapă cu punerea la punct a compartimentelor de învățămînt, în sensul încadrării acestora cu cadre competente, pricepute în organizarea, îndrumarea și urmărirea muncii de perfecționare, sub toate aspectele sale. O altă sarcină urgentă este planificarea acestei activități, înțelegînd prin aceasta stabilirea duratei, conținutului, structurii pregătirii în raport de posibilitățile și nevoile momentane și de perspectivă. La întocmirea programelor este necesar să se țină seamă de nivelul de dezvoltare la care a ajuns știința și tehnica în perioada actuală, de gradul înalt de mecanizare și în special de automatizare care conduc la transformări actinei în procesele de producție, generînd schimbări cu implicații profunde asupra desfășurării muncii precum și asupra omului. Revoluția tehnico-științifică creînd deosebiri între lucrătorul de azi și cel dinainte. Înseamnă că programul trebuie astfel conceput, nicit să permită adîncirea cunoștințelor profesionale, completarea lor. In acțiunea de reciclare nu trebuie cuprins însă numai personalul tehnic-administrativ și muncitorii calificați, ci și cei necalificați, deoarece și aceștia concură la realizarea activităților productive. Pregătirea acestora trebuie însă să vizeze sarcinile, atribuțiile compartimentului, problemele de disciplină tehnologică, de disciplină a muncii etc. — In afară de cadrul organizatoric, program, pregătirea profesională, mai impune și anumite condiții materiale... — Incontestabil. Primul element al bazei tehnico-materiale îl constituie mijloacele și spațiile din întreprinderi. Dacă la mobilierul existent mai adăugăm tabla pentru scris și alte materiale necesare, orice încăpere se poate transforma într-o sală. Să nu uităm însă că majoritatea întreprinderilor dispun de aparate de proiecții, filme și diapozitive. Parte din materialele necesare mai pot fi împrumutate de la diverse organe, instituții de învățământ etc. Pentru operativitate cred că numai acele cursuri pentru care mi se poate asigura baza materială sau care sunt comune mai multor unități sau specifice. I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) SESIUNE STIMMINATĂ SEMICENTENARULUI P.C.R „PROBLEME ALE CONDUCERII ȘTIINȚIFICE A VIEȚII SOCIALE” PROGRAM Marți, 20 aprilie, orele 9-13 . Aurel DUcA, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R.: „Rolul P.C.R. în conducerea științifică a societății românești în etapa actuală". >. Aurel NEGUCIOIU, prorector al Universității „Babeș-Bolyai", „Caracterul și conținutul conducerii economiei în socialism". 3. SOOSMANEA Carol, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Remus BUCȘA, prim-secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R., Alexandru CUC, șef sector la Comitetul județean de partid, PAN Arcadie, șef de catedră la Cabinetul județean de partid: „Conducerea industriei de către organele locale de partid". 4. Ion MUREȘAN, director general al Direcției generale județene a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor. Emil NEGRUȚIU, rector al Institutului agronomic ,,Dr. Petru Groza", Ion PUIA, prorector al Institutului agronomic „Dr. Petru Groza": „Perfecționarea conducerii și organizării agriculturii în țara noastră". 3. Traian PINTEA, director al Cabinetului județean pentru organizarea științifică a producției și a muncii, BOER Andrei, inginer: „Organizarea și conducerea întreprinderilor industriale". 5. Acad. Tiberiu POPOVICI, director al Institutului de calcul. 4" „Metode și mijloace moderne matematice ale conducerii științifice". 7 Bazil POPA, rector al Institutului politehnic Cluj, Ion FLOREA, lector univ.î „Cibernetica și conducerea științifică a societății". Marți, 20 aprilie, orele 16-20 1. Constantin CRIȘAN, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Vasile CEGAN, director al Școlii interjudețene de partid: „Activitatea de conducere și cerințele formării cadrelor". 2. Ștefan PASCU, membru corespondent al Academiei R.S.R., rector al Universității „Babeș-Bolyai": „Rolul școlii în formarea cadrelor de conducere". 3. DEMETER János, prorector al Universității „Babeș-Bolyai": „Rolul organelor de stat centrale și locale în conducerea vieții sociale". 4. Trofin HAGAN, prof. univ.: „Caracterul colectiv al conducerii în viața socială". 5. Toader MOLDOVAN, șef de secție la Comitetul județean Cluj al P.C.R., Laurențiu POP, director al Cabinetului județean de partid, VIDA IOSIF, șef de catedră la Cabinetul județean de partid , „Mecanismul și eficiența participării maselor la conducerea activității industriale”. 6. Aurelia DANILA, președintă a Comitetului județean al femeilor, Maria CRISTIAN, vicepreședintă a Comitetului județean al femeilor: „Aspecte ale conducerii activității în rindul femeilor". 7. Cornil MUREȘAN, decan al Facultății de istorie și filozofie, Leontin Stoica, secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R., Grigore MARIAN, director adjunct al Cabinetului județean de partid: „Considerații referitoare la evoluția conceptului de conducere științifică a vieții sociale". Miercuri 21 aprilie, orele 16-20 1. Trofin SIMEBREA, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Aurel VASILESCU, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Hie BOCA, șef de catedră la Cabinetul județean de partid, Ilie IOVANAȘ, lector univ.: „Știința administrativă și locul ei in conducerea vieții sociale". 2. SZABÓ Alexandru, șef de secție la Comitetul județean Cluj al P.C.R., Laurențiu POP, director al Cabinetului județean de partid: „Investigația sociologică concretă și persfecționarea activității de propagandă". 3. Ion ALUAȘ, conferențiar univ.: „Componente ale praxisului social și posibilitatea dirijării lui". 4. Călina MARE, prof. univ.: „Filozofia marxistă și rolul ei orientativ în elaborarea strategiei conducerii sociale".5. Andrei ROTH, conf. univ.: „Probleme sociologice ale conducerii". 6. Nicolae KALLOS, prof. univ.: „Politologia și contribuția sa la conducerea științifică a societății". 7. Marțian MICIU, conf. univ.: „Conducerea științifică și politica externă a partidului și statului". 3. Roman MORAR, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Achim MIHU, conf. univ., Liviu TRUȚA, șef de catedră la Cabinetul județean de partid: „Principii generale ale conducerii societății socialiste". 8 ? \ A 1 > ț ? ’ > ț ț ) )ț / A Doctoratul al contribuției Pe șeful catedrei de fitotehnie a Facultății de agricultură din Cluj, prof. univ. dr. docent Vasile VELICAN, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, l-am întîlnit în cabinetul de lucru, în lectura unor referate științifice. Prilej de rodnic dialog. — Pentru că aveți îndelungată experiență în învățămîntul superior agronomic, nu mai puțin de 27 de pasionați ai științei agricole numărîndu-se în rîndurile doctoranzilor dv., vă rugăm, stimate tovarășe profesor, să faceți cîteva referiri la specificul tezelor de doctorat în agronomie. — Aș spune că teza de doctorat este certificarea unei capacități, și încă a uneia de seamă. Dar prin aceasta nu spun ceva nou. In agricultură, cercetarea se face atît pe cîmp, cît și în laborator, începe pe cîmp și se termină în laborator, cîmpul fiind denumit și marele laborator al naturii. Cercetarea fundamentală în sectorul nostru este intim legată de producție, într-o perpetuă confruntare cu terenul. In Fitotehnie, ca să vorbesc de specialitatea mea, specificul doctoratului este legat mai mult de biologia, ameliorarea și ecologia plantelor. Iată cîteva teme care stau în centrul atenției noastre: „Contribuții la biologia și ecologia speciei“, „Utilizarea ierbicidelor la cartofi", „Zonele de producere a seminței de cartofi de la noi din țară“ etc. Noi în agricultură suntem favorizați față de cei din alte ramuri de știință. Mă refer la faptul că o cercetare efectuată pe un teren nu are un caracter general, că zonele de vegetație diferă foarte mult unele de altele și în consecință și contribuția originală a autorului este mai însemnată. Este evident că o plantă se comportă diferit în zone de climat și sol diferite. De aici multiplele posibilități de investigație. De obicei cercetarea trebuie să fie de lungă durată pentru a înregistra un perimetru cît mai întins de date. — Există o corelație permanentă între condiția de student foarte bun la învățătură și cea de cercetător? Putem spune că succesul la învățătură este o chezășie a succesului în cercetare? — Nu întotdeauna studenții foarte buni la carte evoluează spre ipostaza de cercetători. In rîndul studenților mei au fost astfel de cazuri. Și, dimpotrivă, discipoli mai puțin străluciți la carte au etalat certe calități de cercetători. Aceasta pentru că și în cercetare sînt necesare anumite calități psiho-somatice ca: îndemînare, inițiativă, gîndire, intuiție ș.a. Nu înseamnă încă că n-am avut mulți foarte buni la carte care au fost și foarte buni cercetători, încă de la admitere la doctorat trebuie să cunoaștem bine înclinațiile spre cercetare ale candidaților și să facem o selectare riguroasă. De obicei, ca să nu zic totdeauna, las pe candidat să aleagă tema tezei sale de doctorat. Candidatul vine cu ideea, și este normal să fie așa, căci începe deja să devină o personalitate. Candidatul care nu are nici o idee, nici o temă, nu merită să se numere în rîndul Mihai MITEA (Continuare în pag. a lll-a) luanda originale ■ ■ [UNK] [UNK]aiBIBi 8 Si Si SIS» .................................................. PLECAREA LA SOFIA A DELEGAȚIEI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Luni la amiază a plecat la Sofia delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegație fac parte tovarășii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegația a fost salutată de tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R, Vasile Vlad și Ion Cîrcei, șefi de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria la București și membri ai ambasadei. In aceiași zi, delegația a sosit la Sofia. La aeroport, au venit în întîmpinare Pencio Kubacinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul construcțiilor și arhitecturii, Anghel Țanev, membru supleant al Biroului Politic al C.G. al P.C.B., Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.B., ministrul construcțiilor de mașini, Constantin Atanasov, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.B., Spas Gospodov, ambasadorul R.P. Bulgaria la București. Au fost prezenți Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasadei și ai agenției economice române. Luni după-amiază, delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) i9!HnBfllHBIBas a ti sa H Expediția transafrieanâ PRIN CONGO Simbătă, 20 februarie 1971 In mașina mică se află șeful securității din Monga, care vine cu noi 126 km pînă la Bondo. Acolo, spune el, se poate rezolva ceva în legătură cu viza expirată și ar putea găsi ordinul din Kinshasa care ne permite portul de arme pe teritoriul Congoului. In dubă, peste lăzile cu aparate am suit și motoreta lui, o „Mobylette", pentru a avea cu ce se întoarce. Traversarea cu bacul peste un afluent al lui M’Boumon, la 15 km de Monga, se face fără emoții și chiar gratuit. Bacul, de 10 tone, extrem de vechi și ruginit, este împins cu prăjini și tras cu mîinile de-a lungul unui cablu de oțel întins de la un mal la celălalt al rîului. Apa lui nu ne îmbie de loc la baie, căci la suprafață e foarte murdară... ...Pe mici porțiuni de drum înaintăm repede, apoi intervin dopuri, denivelări între cele două făgașuri, nisipuri, astfel, că spre seară abia am acoperit cei 126 km pînă la Rondo. Aproape pe toată această distanță pădurea ecuatorială începe să-și anunțe prezența... Bambușii, în tufișuri imense, și palmierii împînzesc totul. Prăjinile de bambus au peste 10—15 m înălțime, iar la bază grosimea lor este de 8—10—12 cm. Unele sunt uscate și rupte, altele verzi și zvelte. Multe atârna de-a curmezișul drumw- Liviu UNGUREANU (Continuare in pag. a IV-a) Trecerea cu bacul Un mic obstacol