Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)
1971-06-25 / 7658. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNUIORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII Nr. 7658 Vineri 25 iunie 1971 4 pagini 30 bani IA CHEMAREA FONTULUI UNIIĂȚII SOCIALISTE Turdenii își iau ANGAJAMENTE MOBILIZATOARE Chemarea Frontului Unității Socialiste a găsit un puternic ecou și în mijlocul colectivelor de muncă turdene. Analizîndu-și cu competență și spirit de răspundere rezervele interne de care mai dispun, ele și-au luat angajamente mobilizatoare, pentru a căror realizare desfășoară o activitate intensă, creatoare. Fabrica :,9 Mai“ ’ Acest harnic și talentat —-----------------------------— colectiv de muncă, mobilizîndu-și potențele, și-a suplimentat angajamentele cu 400 000 lei la producția globală, cu 275 000 lei la producția marfă și cu 500 000 lei la beneficiu peste pian. Electroceramica IȘ Ceramiștii, mergînd pe o ------------------------------------- linie mereu ascendentă, s-au angajat să realizeze la producția globală o depășire în valoare de 2 700 000 lei, la producția marfă de 5 500 000 lei, să sporească productivitatea muncii pe cap de salariat cu 1749 lei și să introducă în procesul de producție 50 produse noi. Uzina Chimica. In urma suplimentării * -- ------------------------------- angajamentelor inițiale, chimiștii vor realiza pînă la finele anului un spor de producție globală de 1 500 000 lei, la marfă de 930 000 lei și un beneficiu peste plan de 3 milioane lei, 2 milioane lei la producția globală, 2 milioane lei la producția marfă, un beneficiu suplimentar de 300 000 lei, iată angajamentele luate de acest colectiv. întreprinderea de materiale izolante și de finisaj. Ridicarea activității de producție pe o treaptă calitativ superioară, i-a permis acestui colectiv să se angajeze ca pînă la sfîrșititul anului să realizeze la producția globală o depășire în valoare de 2,5 milioane lei, la marfă de 2,5 milioane lei și un beneficiu suplimentar de 250000 lei. Tot în acest interval de timp, productivitatea muncii „pe, cap de salariat va fi sporită cu 6 809 lei. ...în urma totalizării angajamentelor luate de întreprinderile turdene, valoarea depășirilor se ridică la 24 575 000 lei la producția globală, 30 155 000 lei la producția marfă și 12 925 000 lei la beneficiu peste plan. întreprinderile vor mai livra mărfuri la export în valoare de 720 000 lei valută, la fondul pieții în valoare de 14 300 000 lei, realizînd 85 de produse noi. Ion CORDOȘ întreprinderea de prefabricate: INDUSTRIA JUDEȚULUI CLUJ a Îndeplinit cu 6 zile înainte de termen planul pe SEMESTRUL I Ieri, 24 iunie, industria județului Cluj a îndeplinit planul global al producției industriale pe semestrul I. In perioada care a rămas pînă la sfîrșitul lunii, industria județului Cluj va da o producție suplimentară de aproximativ 177 milioane lei, printre care 490 tone de oțel, 1.950 tone laminate, 4.500 mp plăci aglomerate din lemn, peste 60.000 perechi de încălțăminte etc. Printre întreprinderile care ne-au comunicat îndeplinirea planului pe semestrul I înainte de termen se numără Fabrica de conserve „11 iunie" din Dej, întreprinderea viei și vinului Cluj, Fabrica de cartoane și produse de papetărie „Mucart” Cluj, Fabrica de produse zaharoase „Feleacul" Cluj, întreprinderea locală industrială „Bobîlna" Dej. 0 SARCINA E MAXIMA URGENȚĂ: ....... ......... 1 4*4.............................n . 1 INTENSIFICAREA RECOLTĂRII FIRELOR NATURALE Asigurarea bazei furajere necesare efectivelor de animale prin recoltarea la timp, fără pierderi și deprecieri calitative, trebuie să constituie una dintre cele mai importante preocupări ale consiliilor de conducere și specialiștilor din cooperativele agricole de producție. Strîngerea unor cantități cu mai mari de furaje de bună calitate constituie una din premizele de bază pentru obținerea unor producții superioare de carne, lapte și alte produse animaliere în fermele zootehnice. Pentru asigurarea cantităților necesare de furaje, pe lângă suprafețele pe care le au cu plante furajere cultivate — trifoi, lucernă, sparcetă etc. — cooperativele agricole de producte din județul nostru mai dispun de o suprafață de circa 30 000 C. VICTOR (Continuare în pag. a lll-a) INTERVIUL NOSTRU Interlocutor-tovarășul RIMIS BUCȘA, primarul Clujului PREZENȚA PRIMARULUI ÎN VIAȚA SOCIALĂ — Vă propunem tovarășe Remus Bucșa, să începem cu o precizare: în fond, cine este sau ce este primarul? Pe cine reprezintă, pe cine slujește? — Pentru a defini cine sau ce este primarul, ar fi, poate, util să amintesc prevederile mai multor articole ale Legii nr. 57/1968 de organizare și funcționare a consiliilor populare. Spun acest lucru, deoarece din simpla citare a articolului 43 din legea amintită: „Președinții comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale, sunt în același timp primarii municipiilor, orașelor și comunelor“ se nasc noi întrebări, cum ar fi: ce este și ce atribuții are președintele , unui comitet executiv sau, generalizînd, care este aportul său în exercitarea funcției de organ local al puterii de stat a consiliului popular. Ca să răspund totuși foarte pe scurt la întrebarea pusă, aș spune că primarul, ales ca deputat în consiliul popular de către alegători și, în același timp, ales de consiliul popular ca președinte al comitetului executiv, reprezintă și slujește nu numai interesele cetățenilor care i-au acordat mandatul in circumscripția sa electorală, dar și, în egală măsură, interesele întregii populații a unității administrativ-teritoriale respective. Și dacă adaug aici că, potrivit legii, consiliile populare în exercitarea puterii de stat conduc și răspund de întreaga activitate locală, ,asigurînd dezvoltarea complexă și multilaterală economică, social-culturală și edilitar-gospodărească a unităților administrativ-teritoriale în care sînt alese, am conturat, cred, în linii mari, răspunderea ce-i revine primarului în slujirea, intereselor de care vorbeam.w- Vă rog să ne vorbiți despre principalele probleme ce stau in prezent în fața Consiliului popular municipal. — Ca orice mare municipiu, Clujul are numeroase probleme specifice, cărora Consiliul popular trebuie să le facă față cu maximă promptitudine și eficiență. Aș împărți aceste probleme în trei grupe, ce reprezintă tot atîtea direcții de activitate și de preocupare permanentă pentru noi: dezvoltarea economiei locale, a serviciilor comunale și locative, inclusiv realizarea ritmică a sarcinilor de plan trasate unităților economice aparținătoare Consiliului popular al municipiului Cluj pe anul 1971. îmbunătățirea calitativă a activităților social-culturale, cu asigurarea bazei tehnico-materiale necesare acestui scop, și desfășurarea cu intensitate maximă a lucrărilor de bună gospodărire și înfrumusețare a municipiului, atît a celor finanțate din buget, cît și a acțiunilor organizate în cadrul mai larg al întrecerii patriotice dintre municipiile țării. Trei domenii, trei direcții cum spuneam, de preocupări, care pentru noi se contopesc intr-o unitate dinamică vie, satisfacerea necesităților complexe, crescînde ale cetățenilor acestui municipiu. Rezultatele obținute în primele cinci luni ale anului în curs în domeniile amintite marchează o îmbunătățire cantitativă și calitativă evidentă a tuturor sectoarelor de activitate ale Consiliului popular municipal. Fără să pot enumera în întregime realizările, cifrele pe care le dau într-o selecție severă îmi vor ilustra, cred, suficient afirmația. Industria noastră locală și-a realizat planul producției globale pe cele cinci luni în proporție de 108,1 la sută, iar planul producției marfă în procent de 109,2 la sută. Sporirea valorii producției globale cu peste 27 milioane față de aceeași perioadă a anului trecut oglindește creșterea potențialului economic al celor patru întreprinderi de industrie locală din municipiu, care, în anul 1970, au participat cu mai bine de 13 la sută la producția globală a întregii industrii locale a județului Cluj. Orientarea activității industriei la (Continuare în pag. a lll-a) Aliniere arhitecturală Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-a încheiat vizita oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă PLECAREA DIN ULAN BATOR SOSIREA ÎN CAPITALĂ Joi dimineața, delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Republica Populară Mongolă la invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegația română a fost condusă de tovarășii Jumjaghiin Țedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole, Jamsaranghiin Sambu, președintele Prezidiului Marelui Hural Popular al R. P. Mongole, de alți conducători de partid și de stat mongoli. Pe aeroport se aflau un mare număr de cetățeni din capitala R. P. Mongole. Erau, de asemenea, prezenți membri ai corpului diplomatic acreditați în R.P. Mongolă, precum și personalul Ambasadei Române la Ulan Bator. în cadrul ceremoniei oficiale de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste România și Imnul de Stat al Republicii Populare Mongole și s-au tras 21 de salve de tun. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Ion Gheorghe Maurer, însoțiți de tovarășii Jumjanghiin Țedenbal și Jamsaranghiin Sambu, au trecut apoi în revistă garda de onoare, aliniată la aeroport. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegației române buchete de flori, în încheierea solemnității de plecare, tovarășul Jamsaranghiin Sambu, președintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, și tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, au rostit scurte cuvîntări. COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL privind vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România in Republica Populară Mongolă La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a Guvernului Republicii Populare Mongole, între 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii în Republica Populară Mongolă, delegația de partid și guvernamentală a României a vizitat întreprinderi industriale și instituții de cultură din orașul Ulan Bator, s-a întîlnit cu membrii unei unități agricole din aimacul central, a luat cunoștință de viața oamenilor muncii din Republica Populară Mongolă, de realizările lor în construcția socialistă, bucurîmdu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărășească. Delegația română a exprimat vii mulțumiri pentru ospi(Continuare în pag. a IV-a) ÎNSEMNĂRI DE REPORTER Cinci am cerut primele informații cu caracter general despre o nouă invenție care urmează ar fi materializată la uzina Metalul roșu, unii dintre cei cu care am stat de vorbă credeau să intenționăm să-i criticăm pentru întîrzierea începerii proiectării și deci și a executării prototipului, l-am liniștit spunîndu-le că nu neam propus acest lucru, dar că e bine să fie respectate termenele. Am înțeles că Metalul roșu, ca și alte uzine, are personal insuficient în atelierele de concepție (sau poate nici nu este rațional folosit) și că, din această cauză, există greutăți in ciclul de asimilare a noilor produse. Totuși, cind este vorba de invenții de mare interes, e nevoie de maximă rapiditate. Pentru că niciodată nu știi ce 1 In vacanță Fotografia: R. NEGREA Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam și Republica Populară Mongolă. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaras, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten iuan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Mongole în Republica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpului diplomatic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu—P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“ exprimîndu-și dragostea fierbinte și stima față de conducerea partidului și statului, față de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziune față de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegația a făcut-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Tom Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mîna a numeroși oameni ai muncii, veniți în întîmpinare. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi și mongoli au înconjurat pe secretarul general al partidului, pe ceilalți membri ai delegației, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) Cine este inve Partenie Crișan? pierderi poate aduce o lună sau chiar o zi de intîrziere. Am folosit expresia „invenție de mare valoare“ nu intimplător. Cei cu care am discutat în întreprindere — inclusiv cadre de conducere — sunt de părere că ne aflăm în fața unei invenții care ne va putea aduce mari avantaje. Nu ne propunem să descriem construcția noii mașini de țesut, deoarece nu este nici timpul, nici cazul. Spunem doar, în linii foarte generale, că față de războaiele de țesut cunoscute pînă acum, noua mașină are multe avantaje. Nu le vom enumera, ci vom spune pe cel mai important (după părerea noastră): productivitatea muncii mai mare de cîteva ori. Această mașină, care ea însăși este compusă din alte cinci invenții, așteaptă, așadar, să devină în lunile care urmează nu numai proiect, ci ceva mai concret prototip. — Cine este autorul acestui ansamblu de invenții? — Un oarecare Partenie Crișan, pensionar — ni se răspunde. Dar cine este acest „oarecare“, acest pensionar capabil de asemenea invenție?... Stăm de vorbă de cîteva ceasuri, îmi dau seama că am putea discuta toată ziua. De fapt e incorect spus „discuta“, deoarece ascult o poveste emoționantă, întreruptă din cinci în cinci de unele întrebări ale subsemnatului. Sunt atîtea lucruri interesante de povestit. Partenie Crișan, un om de 60 de ani trecuți, nu se află în fața primei sale invenții. Deci, nu este rezultatul nu știu cărei intimplări, încă de prin 1930—31, începe să fie cunoscut in Cluj, cind împreună cu fratele său „se aventurează" în construirea unui elicopter. Nu se poate spune că aceasta este prima încercare de a construi elicoptere. Au fost alții înainte. Dar invenția lui Crișan consta în aplicarea variației ciclice in construcția elicopterului. Datorită acestei invenții, care s-a materializat în elicopterul construit în anii 1930—31 la Uzina electrică din Cluj, Partenie Crișan este amintit de presa și literatura de specialitate printre pionierii construcției de elicoptere. Invenția — prima în șirul altora care aveau să o urmeze — este brevetată în iulie 1936. Presa vremii — nu numai cea din România — a comentat pe larg invenția la care ne-am referit. In ziarul „Timpul“, Miron Radu Paraschivescu, intr-un reportaj care însoțea o fotografie a invenției și inventatorilor, avea numai cuvinte de laudă la adresa talentului, pasiunii, îndrăznelii celor doi frați Crișan din Cluj. Nci o clipă mintea iscoditoare a lui Partenie Crișan nu a încetat să caute noul cel mai îndrăzneț A venit 23 August 1944, ziua, luna și anul Eliberării, punct de răscruce în viața, în istoria poporului român. Comuniștii, ieșiți din ilegalitate, au trecut rapid și sistematic la înfăptuirea unor acțiuni în vederea democratizării țării, a orientării poporului român spre construirea unei noi societăți. In primii ani de după Eliberare, Partenie Crișan se încadrează în detașamentul de avangardă al clasei muncitoare. Comunist fiind, își dă seama că țara are nevoie de dezvoltarea unei puternice industrii, are nevoie de tractoare, de nenumărate mașini și instalații. Simțul său inventiv dădea noi roade. Lucrînd la Fabrica de tractoare din Brașov, Partenie Crișan se află în fruntea inovatorilor și inventatorilor de aci. Pentru meritele sale în acest domeniu de activitate i se conferă în 1950 „Ordinul Muncii“. Presa vorbea elogios despre acest neobosit căutător al noului. In noiembrie 1952, Comitetul de Stat pentru Tehnică îi comunică: „Combina amfibiu pentru strîngerea recoltei și prepararea materiei prime de stuf în Deltă“ are caracter de invenție și că se acceptă pentru experimentare. „Propunerea dv. — i se adresează inventatorului Partenie Crișan — este originală, asemenea mașini nefiind cunoscute în literatura de specialitate"... Nu continuăm relatările despre alte invenții de valoare. Nu aceasta ne-am propus. Chiar prin cele scrise contravenim cumva dorinței lui Partenie Crișan de a nu i se face publicitate. Dorința sa este de a vedea materializate invențiile, inovațiile. Totuși, am apelat la această incursiune în trecutul apropiat sau puțin mai îndepărtat pentru a-i face pe unii să înțeleagă că Partenie Crișan nu este chiar așa, un „oarecare“, un pensionar căruia i se pare că a descoperit că pămîntul rotund, un pensionar care-i tachinează pe alții cu „invenții“ irealizabile. Aceasta ne-a fost intenția. Ion GOl/1