Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)

1971-06-25 / 7658. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNU­I­ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII­­ Nr. 7658 Vineri 25 iunie 1971 4 pagini 30 bani IA CHEMAREA FONTULUI UNIIĂȚII SOCIALISTE Turdenii își iau ANGAJAMENTE MOBILIZATOARE Chemarea Frontului Unității Socialiste a găsit un puternic ecou și în mijlocul colectivelor de muncă turdene. Anali­­zîndu-și cu competență și spirit de răspundere rezervele interne de care mai dispun, ele și-au luat angajamente mobili­zatoare, pentru a căror realizare desfășoară o activitate in­tensă, creatoare. Fabrica :,9 Mai“ ’ Acest harnic și talentat —-----------------------------—­ colectiv de muncă, mobili­zîndu-și potențele, și-a suplimentat angajamentele cu 400 000 lei la producția globală, cu 275 000 lei la producția marfă și cu 500 000 lei la beneficiu peste pian. Electroceramica I­Ș Ceramiștii, mergînd pe o -------------------------------------­ linie mereu ascendentă, s-au angajat să realizeze la producția globală o depășire în valoare de 2 700 000 lei, la producția marfă de 5 500 000 lei, să sporească productivitatea muncii pe cap de salariat cu 1749 lei și să introducă în procesul de producție 50 pro­duse noi. Uzina Chimica. In urma suplimentării * -- ------------------------------- angajamentelor inițiale, chimiștii vor realiza pînă la finele anului un spor de pro­ducție globală de 1 500 000 lei, la marfă de 930 000 lei și un beneficiu peste plan de 3 milioane lei, 2 milioane lei la produc­ția­­ globală,­ 2 milioane­ lei la producția marfă, un be­neficiu suplimentar de­ 300 000 lei, iată angajamentele luate de acest colectiv. întreprinderea de materiale izolante și de finisaj. Ridicarea activității de producție pe o treaptă ca­litativ superioară, i-a per­mis acestui colectiv să se angajeze ca pînă la sfîrși­ti­tul anului să realizeze la producția globală o depășire în valoare de 2,5 milioane lei, la marfă de 2,5 milioane lei și un beneficiu suplimentar de 250000 lei. Tot în acest interval de timp, productivitatea muncii „pe, cap de salariat va fi sporită cu 6 809 lei. ...în urma totalizării angajamentelor luate de întreprin­derile turdene, valoarea depășirilor se ridică la 24 575 000 lei la producția globală, 30 155 000 lei la producția marfă și 12 925 000 lei la beneficiu peste plan. întreprinderile vor mai livra mărfuri la export în valoare de 720 000 lei valu­tă, la fondul pieții în valoare de 14 300 000 lei, realizînd 85 de produse noi. Ion CORDOȘ întreprinderea de prefabricate: INDUSTRIA JUDEȚULUI CLUJ a Îndeplinit cu 6 zile înainte de termen planul pe SEMESTRUL I Ieri, 24 iunie, industria județului Cluj a în­deplinit planul global al producției industria­le pe semestrul I. In perioada care a rămas pînă la sfîrșitul lunii, industria județului Cluj va da o producție suplimentară de aproxima­tiv 177 milioane lei, printre care 490 tone de oțel, 1.950 tone laminate, 4.500 mp plăci aglo­merate din lemn, peste 60.000 perechi de în­călțăminte etc. Printre întreprinderile care ne-au comuni­cat îndeplinirea planului pe semestrul I îna­­inte de termen se numără Fabrica de conser­ve „11 iunie" din Dej, întreprinderea viei și vinului Cluj, Fabrica de cartoane și produse de papetărie „Mucart” Cluj, Fabrica de pro­duse zaharoase „Feleacul" Cluj, întreprinde­rea locală industrială „Bobîlna" Dej. 0 SARCINA E MAXIMA URGENȚĂ: ....... ......... 1 4*4.............................n­­­ . 1 INTENSIFICAREA RECOLTĂRII FIRELOR NATURALE Asigurarea bazei furajere necesare efectivelor de anima­le prin recoltarea la timp, fără pierderi și deprecieri ca­litative, trebuie să constituie una dintre cele mai importan­te preocupări ale consiliilor de conducere și specialiștilor din cooperativele agricole de producție. Strîngerea unor cantități cu­ mai mari de fu­raje de bună calitate consti­tuie una din premizele de ba­ză pentru obținerea unor pro­ducții superioare de carne, lapte și alte produse anima­liere în fermele zootehnice. Pentru asigurarea cantități­lor necesare de furaje, pe lân­gă suprafețele pe care le au cu plante furajere­ culti­vate — trifoi, lucernă, spar­­cetă etc. — cooperativele a­­gricole de producte­ din ju­dețul nostru mai dispun de o suprafață de circa 30 000 C. VICTOR (Continuare în pag. a lll-a) INTERVIUL NOSTRU Interlocutor-tovarășul RIMIS BUCȘA, primarul Clujului PREZENȚA PRIMARULUI ÎN VIAȚA SOCIALĂ — Vă propunem tovarășe Re­­m­us Bucșa, să începem cu o precizare: în fond, cine este sau ce este primarul? Pe cine reprezintă, pe cine slujește? — Pentru a defini cine sau ce este primarul, ar fi, poate, util să amintesc prevederile mai multor articole ale Legii nr. 57/1968 de organizare și funcționare a consiliilor popu­lare. Spun acest lucru, deoare­ce din simpla citare a articolu­lui 43 din legea amintită: „Președinții comitetelor execu­tive ale consiliilor populare municipale, orășenești și co­munale, sunt în același timp primarii municipiilor, orașelor și comunelor“ se nasc noi în­trebări, cum ar fi: ce este și ce atribuții are președintele , unui comitet executiv sau, generali­­­zînd, care este aportul său în exercitarea funcției de organ local al puterii de stat a con­siliului popular. Ca să răspund totuși foarte pe scurt la întrebarea pusă, aș spune că primarul, ales ca de­putat în consiliul popular de către alegători și, în același timp, ales de consiliul popular ca președinte al comitetului e­­xecutiv, reprezintă și slujește nu numai interesele cetățenilor care i-au acordat mandatul in circumscripția sa electorală, dar și, în egală măsură, inte­resele întregii populații a uni­tății administrativ-teritoriale respective. Și dacă adaug aici că, potrivit legii, consiliile populare în exercitarea puterii de stat conduc și răspund de întreaga activitate locală, ,asi­­gurînd dezvoltarea complexă și multilaterală economică, so­­cial-culturală și edilitar-gospo­­dărească a unităților adminis­trativ-teritoriale în care sînt a­­lese, am conturat, cred, în li­nii mari, răspunderea ce-i re­vine primarului în slujirea, in­tereselor de care vorbeam.­­w- Vă rog să ne vorbiți des­pre principalele probleme ce stau in prezent în fața Consi­liului popular municipal. — Ca orice mare municipiu, Clujul are numeroase proble­me specifice, cărora Consiliul popular trebuie să le facă fa­ță cu maximă promptitudine și eficiență. Aș împărți­­ aceste probleme în trei grupe, ce re­prezintă tot atîtea direcții de activitate și de preocupare permanentă pentru noi: dez­voltarea economiei locale, a serviciilor comunale și locati­ve, inclusiv realizarea ritmică a sarcinilor de plan trasate unităților economice aparțină­­­toare Consiliului popular al municipiului Cluj pe anul 1971. îmbunătățirea calitativă a ac­tivităților social-culturale, cu asigurarea bazei tehnico-mate­­riale necesare acestui scop, și desfășurarea cu intensitate ma­ximă a lucrărilor de bună gos­podărire și înfrumusețare a municipiului,­­ atît a celor fi­nanțate din buget, cît și a ac­țiunilor organizate în cadrul mai larg al întrecerii patrioti­ce dintre municipiile țării. Trei domenii, trei direcții cum spuneam, de preocupări, care pentru noi se contopesc intr-o unitate dinamică vie, satisfacerea necesităților com­plexe, crescînde ale cetățeni­lor acestui municipiu. Rezul­tatele obținute în primele cinci luni ale anului în curs în do­meniile amintite marchează o îmbunătățire cantitativă și ca­litativă evidentă a tuturor sec­toarelor de activitate ale Con­siliului popular municipal. Fă­ră să pot enumera în întregi­me realizările, cifrele pe care le dau într-o selecție severă îmi vor ilustra, cred, suficient afirmația. Industria noastră locală și-a realizat planul producției glo­bale pe cele cinci luni în pro­porție de 108,1 la sută, iar­ pla­nul producției marfă în pro­cent de 109,2 la sută. Sporirea valorii producției globale cu peste 27 milioane față de a­­ceeași perioadă a anului tre­cut oglindește creșterea poten­țialului economic al celor pa­tru întreprinderi de industrie locală din municipiu, care, în anul 1970, au participat cu mai bine de 13 la sută la produc­ția globală a întregii industrii locale a județului Cluj. Orien­tarea activității industriei la­ (Continuare în pag. a lll-a) Aliniere arhitecturală Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-a încheiat vizita oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă PLECAREA DIN ULAN BATOR SOSIREA ÎN CAPITALĂ Joi dimineața, delegația de partid și guvernamentală ro­mână, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, și-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Republica Populară Mongolă la invitația Comitetului Central al Parti­dului Popular Revoluționar Mongol, a Prezidiului Mare­lui Hural Popular și a Con­siliului de Miniștri al Repu­blicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegația română a fost con­dusă de tovarășii Jumjaghiin Țedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Parti­dului Popular Revoluționar Mongol, președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Populare Mongole, Jamsaran­­ghiin Sambu, președintele Pre­zidiului Marelui Hural Popu­lar al R. P. Mongole, de alți conducători de partid și de stat mongoli. Pe aeroport se aflau un mare număr de ce­tățeni din capitala R. P. Mon­gole. Erau, de asemenea, prezenți membri ai corpului diploma­tic acreditați în R.P. Mongo­lă, precum și personalul Am­basadei Române la Ulan Ba­tor. în cadrul ceremoniei oficia­le de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste România și Imnul de Stat al Republicii Populare Mongole și s-au tras 21 de salve de tun. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Ion Gheorghe Maurer, însoțiți de tovarășii Jumjanghiin Țedenbal și Jam­­saranghiin Sambu, au trecut apoi în revistă garda de o­­noare, aliniată la aeroport. Un grup de pionieri a oferit mem­brilor delegației române bu­chete de flori, în încheierea solemnității de plecare, tovarășul Jamsa­­ranghiin Sambu, președintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Popu­lare Mongole, și tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, au rostit scurte cuvîntări. COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL privind vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România in Republica Populară Mongolă La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a Guvernului Republicii Popu­lare Mongole, între 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, a făcut o vizi­tă oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost în­soțit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii în Repu­blica Populară Mongolă, de­legația de partid și guverna­mentală a României a vizitat întreprinderi industriale și instituții de cultură din ora­șul Ulan Bator, s-a întîlnit cu membrii unei unități agricole din aimacul central, a luat cu­noștință de viața oamenilor muncii din Republica Popu­lară Mongolă, de realizările lor în construcția socialistă, bucurîmdu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărășească. Delegația română a exprimat vii mulțumiri pentru ospi­(Continuare în pag. a IV-a) ÎNSEMNĂRI DE REPORTER Cinci am cerut primele in­formații cu caracter general despre o nouă invenție care urmează ar fi materializată la uzina Metalul roșu, unii dintre cei cu care am stat de vorbă credeau să intenționăm să-i criticăm pentru întîrzierea în­ceperii proiectării și deci și a executării prototipului, l-am liniștit spunîndu-le că nu ne­am propus acest lucru, dar că e bine să fie re­spectate terme­nele. Am înțeles că Metalul ro­șu, ca și alte uzine, are perso­nal insuficient în atelierele de concepție (sau poate nici nu este rațional folosit) și că, din această cauză, există greutăți in ciclul de asimilare a noilor produse. Totuși, cind este vor­ba de invenții de mare interes, e nevoie de maximă rapiditate. Pentru că niciodată nu știi ce 1 In vacanță Fotografia: R. NEGREA Joi după-amiază s-a îna­poiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democra­tă Coreeană, Republica Demo­crată Vietnam și Republica Populară Mongolă. Din delegație au făcut par­te tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­tar al Comitetului municipal­­ București al P.C.R., prima­rul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Ma­­covescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost salu­tată de tovarășii Emil Bodna­ras, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu,­ Florian Dănălache, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Dumitru Popescu, Le­onte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Con­­stantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai gu­vernului, conducători ai insti­tuțiilor centrale și organizații­lor obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față V. I. Droz­­denko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten­ iuan, în­sărcinatul cu afaceri ad-inte­­rim al R. P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al­ R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, în­sărcinatul cu afaceri ad-inte­rim al R. P. Mongole în Re­publica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice a­­creditați în România, alți membri ai corpului diploma­tic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republi­cii Socialiste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu—P.C.R.“, „Ceaușes­cu și poporul“ exprimîndu-și dragostea fierbinte și stima față de conducerea partidului și statului, față de secretarul general al partidului­, tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala ade­ziune față de rezultatele rod­nice ale vizitei pe care­­ dele­gația a făcut-o în țările so­cialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Tom­ Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mîna a nu­meroși oameni ai muncii, ve­niți în întîmpinare. Pionieri și tineri români, chinezi, co­reeni, vietnamezi și mongoli au înconjurat pe secretarul general al partidului, pe cei­lalți membri ai delegației, o­­ferindu-le buchete de flori. (Agerpres) Cine este­­ inve Parten­ie Cri­șan? pierderi poate aduce o lună sau chiar o zi de intîrziere. Am folosit expresia „inven­ție de mare valoare“ nu intim­­plător. Cei cu care am discutat în întreprindere — inclusiv cadre de conducere — sunt de părere că ne aflăm în fața u­­nei invenții care ne va putea aduce mari avantaje. Nu ne propunem să descriem con­strucția noii mașini de țesut, deoarece nu este nici timpul, nici cazul. Spunem doar, în li­nii foarte generale, că față de războaiele de țesut cunoscute pînă acum, noua mașină are multe avantaje. Nu le vom e­­numera, ci­­ vom spune pe cel mai important (după păre­rea noastră): productivitatea muncii mai mare de cîteva ori. Această mașină, care ea în­săși este compusă din alte cinci invenții, așteaptă, așadar, să devină în lunile care ur­mează nu numai proiect, ci ceva mai concret­ prototip. — Cine este autorul acestui ansamblu de invenții? — Un oarecare Partenie Cri­­șan, pensionar — ni se răs­punde. Dar cine este acest „oareca­re“, acest pensionar capabil de asemenea invenție?... Stăm de vorbă de cîteva cea­suri, îmi dau seama că am pu­tea discuta toată ziua. De fapt e incorect spus „discuta“, deoa­rece ascult o poveste emoțio­nantă, întreruptă din cinci în cinci de unele întrebări ale subsemnatului. Sunt atîtea lu­cruri interesante de povestit. Partenie Crișan, un om de 60 de ani trecuți, nu se află în fața primei sale invenții. Deci, nu este rezultatul nu știu cărei intimplări, încă de prin 1930—31, începe să fie cu­noscut in Cluj, cind împreună cu fratele său „se aventurea­ză" în construirea unui elicop­ter. Nu se poate spune că a­­ceasta este prima încercare de a construi elicoptere. Au fost alții înainte. Dar invenția lui Crișan consta în aplicarea va­riației ciclice in construcția e­­licopterului. Datorită acestei invenții, care s-a materializat în elicopterul construit în anii 1930—31 la Uzina electrică din Cluj, Partenie Crișan este a­­mintit de presa și literatura de specialitate printre pionierii construcției de elicoptere. In­venția — prima în șirul altora care aveau să o urmeze — es­te brevetată în iulie 1936. Presa vremii — nu numai cea din România — a comen­tat pe­ larg invenția la care ne-am­ referit. In ziarul „Tim­pul“, Miron Radu Paraschives­­cu, intr-un reportaj care în­soțea o fotografie a invenției și inventatorilor, avea numai cuvinte de laudă la adresa ta­lentului, pasiunii, îndrăznelii celor doi frați Crișan din Cluj. Nci o clipă mintea iscodi­toare a lui Partenie Crișan nu a încetat să caute noul cel mai îndrăzneț A venit 23 August 1944, ziua, luna și anul Eliberării, punct de răscruce în viața, în istoria poporului român. Co­muniștii, ieșiți din ilegalitate, au trecut rapid și sistematic la înfăptuirea unor acțiuni în vederea democratizării țării, a orientării poporului român spre construirea unei noi so­cietăți. In primii ani de după Eliberare, Partenie Crișan se încadrează în detașamentul de avangardă al clasei muncitoa­re. Comunist fiind, își dă sea­ma că țara are nevoie de dez­voltarea unei puternice indus­trii, are nevoie de tractoare, de nenumărate mașini și instala­ții. Simțul său inventiv dădea noi roade. Lucrînd la Fabrica de tractoare din Brașov, Par­tenie Crișan se află în fruntea inovatorilor și inventatorilor de aci. Pentru meritele sale în a­­cest domeniu de activitate i se conferă în 1950 „Ordinul Mun­cii“. Presa vorbea elogios des­pre acest neobosit căutător al noului. In noiembrie 1952, Comitetul de Stat pentru Tehnică îi co­munică: „Combina amfibiu pentru strîngerea recoltei și prepararea materiei prime de stuf în Deltă“ are caracter de invenție și că se acceptă pen­tru experimentare. „Propune­rea dv. — i se adresează in­ventatorului Partenie Crișan — este originală, asemenea mașini nefiind cunoscute în li­teratura de specialitate"... Nu continuăm relatările des­pre alte invenții de valoare. Nu aceasta ne-am propus. Chiar prin cele scrise contra­­venim cumva dorinței lui Par­tenie Crișan de a nu i se face publicitate. Dorința sa este de a vedea materializate invenții­le, inovațiile. Totuși, am ape­lat la această incursiune în trecutul apropiat sau puțin mai îndepărtat pentru a-i face pe unii să înțeleagă că Parte­nie Crișan nu este chiar așa, un „oarecare“, un pensionar căruia i se pare că a descope­rit că pămîntu­l rotund, un pensionar care-i tachinează pe alții cu „invenții“ irealizabile. Aceasta ne-a fost intenția. Ion GOl/1

Next