Făclia, iulie-septembrie 1971 (Anul 25, nr. 7663-7741)

1971-08-05 / 7693. szám

proletari din TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII —Nr. 7693 1 Joi 5 august 1971 4 pagini 30 bani "rsm^i­>mia^^im­ T mtiTiwmr-^"TiwrTr-^^ im­­ mih— i[im «mh —— im m­ mn Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in stațiunile din zona Mangalia­ Nord In dupa-amiaza zilei de miercuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu so­ția sa, Elena Ceaușescu, a făcut o vizită de lucru în stațiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn— Venus—Jupiter—Neptun, co­respunzător soluțiilor adop­tate anul trecut, cînd se­cretarul general al partidu­lui, împreună cu arhitec­ții și urbaniștii cărora li s-a încredințat sarcina rea­lizării acestui grandios an­samblu de construcții, au studiat la fața locului varian­tele cele mai indicate din punct de vedere estetic, func­țional și economic ce urmau să fie puse în practică; în această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Maxim­­ Berghianu, Leonte Răutu, Va­sile Vîlcu, Miron Constan­­tinescu, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, precum și de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat, de specia­liști care au colaborat la înfăptuirea mărețelor obiec­tive turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extre­ma sudică a zonei, respectiv din stațiunea turistică Sa­turn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului gene­ral al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construc­ții. Această stațiune dispune în prezent de hoteluri moder­ne, cu o capacitate de apro­ximativ 11 200 de locuri. Rit­mul construcțiilor în această stațiune a fost intensificat în­deosebi în ultimul an, cînd, intr-un timp record, de apro­ximativ opt luni, au fost da­te în folosință hoteluri cu o capacitate de 4 650 de locuri. Oaspeții fac mai întîi un popas la hotelul „Diana“, impunător edificiu cu 14 ni­vele, realizat din beton, sti­clă și aluminiu, dat în folo­sință­ în actualul sezon. Un mare număr de turiști aplau­dă îndelung pe secretarul ge­neral al partidului, pe ceilalți oaspeți, se oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului, în fața privirilor se deschide o vastă și feerică perspectivă. Se vede nu nu­mai „Saturn“; privirea cu­prinde toate celelalte stele din constelația Mangalia Nord, se vede orașul Man­galia, întinerit și el, se pro­filează în depărtare contu­rul Eforiei Sud și Eforiei Nord. Nu este necesară nici o ex­plicație pentru a înțelege că turismul a devenit ,în Româ­nia, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură­­ în plină dezvoltare a economiei națio­nale. An de an, frumusețile patriei noastre, ca și cunos­cuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai ma­re număr de turiști de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia Nord, cu cele patru stațiuni ale­ sa­le din Nord, au devenit de mult puncte de atracție de rezonanță europeană. Preo­cuparea arhitecților, proiec­tanților, edililor și con­structorilor pentru valorifica­rea rațională a­ tuturor fru­museților naturale ale litora­lului, pentru integrarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii constituie o remarcabilă rea­litate subliniată de tovarășul Ceaușescu, de ceilalți condu­cători de partid și de stat; în ceea ce privește dezvol­tarea în continuare a stațiu­nii „Saturn“, gazdele infor­mează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite pla­nurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1­850 de locuri, care va fi dat în folosință în cursul acestui plan cincinal. Se vor amena­ja două­­ piscine, se va con­strui un hotel cu bază de tratament pentru iarnă și va­ră, proiect favorizat de exis­tența în zonă a unor impor­tante surse de ape mezoter­­male sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcții moderne cu stațiu­nea „Saturn", în felul acesta urmînd să dispară aspectul actualei periferii a acestui o­­raș. Acțiunea trebuie să de­curgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia. Saturn, viitoarele obiective economice ce se vor implanta in zonă. Pentru înfăptuirea progra­mului de construcții în actua­lul cincinal sunt asigurate toa­te condițiile, recomandările și indicațiile primite din partea secretarului general al parti­dului cu prilejul vizitelor an­terioare pe litoral constituind îndreptarul deosebit de valo­ros în alegerea soluțiilor opti­me, care să îmbine judicios necesitățile funcționale și es­tetice cu cele economice. Se­cretarul general recomandă proiectanților și arhitecților ca, încă din prima fază de e­­laborare a proiectelor, să gîn­­dească mai mult, să dea do­vadă de mai multă imaginație, de mai mult spirit creator. Es­te aici în curs de înfăptuire o operă vastă și de durată. Improvizațiile, soluțiile insu­ficient studiate se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează restaurantul hotelului. Aspec­tul general impresionează plă­cut. Mobilierul este confecțio­nat cu mult gust. Cu acest pri­lej, se subliniază că fiecare construcție hotelieră, restau­rantul ce-i aparține sunt dota­te cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al execuției, cit și al coloritului. In bu­cătăria localului, secretarul general al partidului aprecia­ză faptul că zilnic sunt asigu­rate trei feluri de meniuri: la alegere, pentru turiști, că me­sele sunt consistente și bine preparate de personal califi­cat, potrivit gusturilor variate ale celor aflați la odihnă. Tot la Saturn, se vizitează hotelul Siret, de categoria a doua de confort, unde, se con­stată condiții bune de locuit și odihnă. Și la acest hotel, restaurantul-cantină și secțiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pregătite pentru tu­riști, curățenia, ținuta perso­nalului denotă grijă și bună gospodărire. In cadrul discuțiilor care au loc, specialiștilor li se dă indicația ca noile obiective turistice să fie amplasate în imediata vecinătate a mării, să se valorifice la maximum suprafața plajelor, să se asi­gure amenajarea cu destina­ții utilitare, iar arterele de comunicație să fie amplasate în afara pînzei de nisip. Să ținem seama de faptul, sub­liniază secretarul general, că plaja constituie un patrimo­niu deosebit de valoros și se cere valorificat la maximum, înainte de a părăsi stațiu­nea Saturn, oaspeții vizitează marele complex de magazine din centrul stațiunii. La acea oră de după-amiază, toate u­­nitățile complexului erau pli­ne de cumpărători; unitățile sunt bine aprovizionate. Adre­­sîndu-se reprezentanților or­ganelor comerciale, secretarul general al partidului reco­mandă ca aceștia să se preo­cupe de lărgirea continuă a sortimentului mărfurilor puse in vînzare, să aibă în vedere aprovizionarea unităților cu mărfurile cele mai solicitate. La Venus, o altă tînără și originală stațiune din zonă, se vizitează hotelul Carmen. Continuă și aici discuțiile pri­vind noile amenajări de pe litoral. La Venus, de e­­xemplu, au fost date în func­țiune, în ultimul an, noi ho­teluri cu o capacitate de 1 000 de locuri. După ce sunt vizitate cîte­­va încăperi, conducătorii de partid și de stat­­ ies pe terasa hotelului, de unde se deschi­de imaginea panoramică a noilor construcții. In aplauzele și ovațiile mi­ilor de turiști, care au făcut o primire caldă și entuziastă conducătorilor de partid și de stat pe întreg parcursul vizitei, oaspeții ajung apoi în stațiunea Neptun, cea mai mare din această zonă a lito­ralului Mării Negre. La Nep­tun au fost date în folosință în ultimul an construcții noi (Continuare în pag. a lll-a) RĂSPUNSUL STUDENȚIMII CLUJENE IA URMAREA BRIGĂZII DE MUNCĂ PATRIOTICĂ A STUDENȚILOR DIN FARARA DE IA IZVORUL MUREȘULUI fiind cunoștință de inițiativa studenților activiști aflați la Tabăra de instruire de la Izvorul Mureșului, studenții institutelor de învățămînt superior aflați la practică in întreprinderile clujene ori în vacanță, animați de recen­tele măsuri adoptate de conducerea partidului nostru pen­tru îmbunătățirea activității politico-ideologice și cultural­­educative, s-au îndreptat de îndată spre Casa de cultură din Piața Păcii, dornici să-și aducă și ei contribuția la înfăptuirea programului partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Cu acest prilej, viitorii specialiști s-au­­ constituit în brigăzi de muncă patriotică, declarîndu-se gata să-și în­ceapă activitatea încă de a doua zi. Publicăm mai jos răspunsurile brigăzilor la Chemarea ce­lor de la Izvorul Mureșului. Aflînd conținutul Chemării adresate de brigada de muncă patriotică a studenților activiști din ta­băra de instruire de la Izvo­­rul Mureșului, noi, studenții din centrul universitar Cluj r români, maghiari și de alte raționalități — participanți la practica de producție în­­ în­treprinderile clujene — con­știenți de înalta răspundere ce ne revine pentru traducerea în­­ iață a îndemnurilor adresate tineretului de secretarul gene­­ric al partidului, tovarășul N­icolae Ceaușescu, ne-am con­stituit în brigăzi de muncă patriotică, ferm hotărîți să contribuim la realizarea exem­plară a sarcinilor de plan ale unităților economice, la înfăp­­­uirea obiectivelor de investi­­ții din municipiul nostru. Indicațiile conducerii­­ de partid de a ne strădui să cu­noaștem preocupările colecti­velor de oameni ai muncii, de a prețui eforturile susținute ale făuritorilor de bunuri ma­teriale și spirituale, ale între­gului nostru popor, reprezintă pentru noi o dimensiune fun­damentală pentru formarea ca specialiști competenți, devotați cauzei Partidului Comunist Român. In acest spirit, con­­jugîndu-ne eforturile cu tine­rii muncitori, tehnicieni, ingi­neri, acționînd într-o strînsă colaborare cu organizațiile U.T.C. de la întreprinderile „16 Februarie“, „Clujeana“, „Unirea“ și altele, ne angajăm ca în afara timpului afectat practicii să efectuăm zilnic cît­e două ore de muncă patriotică, materializîndu-ne astfel prin fapte de muncă convingerile și aspirațiile noastre comuniste. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma atașamentul profund la programul com­plex de măsuri adoptat de Co­mitetul Executiv al C. C. al P.C.R., la orientările și sar­cinile cuprinse în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta consfătuire cu ac­tivul de partid din domeniul ideologiei și al activității po­litice și cultural-educative. înalta grijă pe care o ma­nifestă în permanență condu­cerea partidului, personal to­varășul Nicolae Ceaușescu, față de tînăra generație, față de studențime, constituie rați­unea profundă pentru care chemarea colegilor noștri a produs un puternic ecou în rîndul studenților clujeni, ho­­tărîrea noastră de a face din muncă o expresie elocventă a­ modului în care înțelegem să răspundem înaltelor îndatoriri pe care le avem față de pa­trie și partid. Brigada I de muncă patriotică din Centrul universitar Cluj Urmînd exemplul studenților activiști participanți la Tabăra de in­struire de la Izvorul Mure­șului, al colegilor noștri care își desfășoară practica în pro­­­ducție și al celorlalți studenți din centrele universitare ale țării, noi, studenții români, maghiari, germani și de alte naționalități din municipiul Cluj, aflați­ în vacanță, în dorința fermă de a răspunde prin fapte­ indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Ro­mân, în expunerea la consfă­tuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideolo­giei și al activității politice și cultural-educative, ne-am constituit în brigadă perma­nentă de muncă patriotică. Ne angajăm ca,­ într-un front comun cu constructorii clujeni să muncim cu respon­sabilitate și dăruire acolo un­de e necesar — la lucrări de investiții, amenajări social­­culturale și gospodărești — aducîndu-ne astfel contribuția la realizarea sarcinilor ce stau în fața colectivelor de muncă. Ne vom strădui ca prin munca desfășurată în cadrul acestei brigăzi să dăm dova­da profundelor noastre sen­timente de dragoste față de patrie și partid, expresia re­cunoștinței pentru minunate­le condiții de studiu, muncă și viață create studențimii României socialiste. Brigada a Il-a de muncă patriotică din Centrul universitar Cluj Adunările generale ale salariaților Forestierii—pe o platformă superioară de 8—9 luni consecutiv U­­nitatea de exploatare și indus­trializare a lemnului Huedin se numără printre întreprin­derile economice din județul Cluj care obțin cele mai bune rezultate. Menționăm acest lu­cru fiindcă, pînă în toamna a­­nului trecut, această unitate se afla aproape în perma­nență la coada clasamentului realizărilor atît în privin­ța îndeplinirii planului glo­bal, cît și în privința creș­terii productivității muncii. Cunoscînd activitatea anterioa­ră a colectivului de la Huedin, trebuie să mărturisim, la înce­putul actualului an forestier ne-am cam îndoit de posibi­litățile sale de a duce la în­deplinire sarcinile extrem de dificile care îi stăteau în față. Motivul îngrijorării noastre era imensa cantitate de lemn do­­borît de vînturi care se găsea în pădurile de pe raza de ac­tivitate a U.E.I.K­. Acestea, con­form ordinului ministerial, dar impuse și de etica profe­sională a forestierilor, trebu­iau valorificate în întregime, indiferent de ce esență ar fi fost. La sfîrșitul anului trecut, cînd U.E.I.S. Huedin a rapor­tat îndeplinirea planului a­­nual (calendaristic) cu mult înainte de termen — și acest lucru trebuie să recunoaștem — am crezut că succesul se datorește epuizării stocurilor intermediare (procedeu nera­țional, dar practicat în anii trecuți pentru îndeplinirea in­dicatorilor de plan). Cu oca­zia raidurilor făcute în ianua­rie și martie prin exploatări și sectoare de industrializare ne-am convins însă de con­trariul: la fazele de lucru in­termediare, producția se des­fășura în condiții normale, iar depozitele finale și sectoarele de industrializare erau aprovi­zionate, cu foarte mici excep­ții, în mod ritmic. Este ade­vărat, vremea a fost favorabi­lă exploatării și transportului în tot cursul iernii și primă­verii, pînă și în cele mai în­depărtate sectoare de exploa­tare (altădată înzăpezite pînă la imposibilitatea pătrunderii camioanelor la gurile respecti­vei sau a brigăzilor de munci­tori și a atelajelor). Timpul bun însă a favorizat activi­tatea oamenilor și ei au știut să se folosească de el. Pînă la sfîrșitul semestrului I au rea­lizat o producție suplimentară de 7 milioane lei, livrînd toa­te sortimentele prevăzute. Du­pă cum reiese din darea de seamă a comitetului de direc­ție, prezentată la adunarea re­prezentanților salariaților, U.E.I.S. Huedin a produs și a livrat peste plan aproape 6 mii metri cubi de bușteni de rășinoase, de fag și de ste­jar, 2 793 metri cubi lemn de mină, 1­833 metri cubi de che­restea rășinoase și o imensă cantitate de lemn de foc, lemn A. VARGA, V. SABAU (Continuare în pag. a lll-a) ÎN ACTUALITATE PREDAREA CEREALELOR PÂIOASE LA FONDUL CENTRAL AL STATULUI • Cantități suplimentare de grîu livrate pe bază de contract • Accent pe calitatea cerealelor aduse la bazele de recepție • Cum se achită de obligații fermele pro­­ducătoare de semințe Paralel cu lucrările de stringere a recoltei de cerea­le păioase se desfășoară livră­rile la fondul central al sta­tului. Zi de zi cantități tot mai mari de grîu și alte ce­reale păioase sunt predate la bazele de recepție de către întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole din județ, în legătură cu desfășurarea acestei impor­tante acțiuni, am avut recent o convorbire cu tovarășul Aviuțiu Maier, directorul în­treprinderii județene pentru valorificarea cerealelor și plantelor tehnice. — V-am ruga, la început să ne vorbiți despre ritmul și situația livrărilor la cerea­le păioase. — Făcînd o comparație cu anii trecuți aș putea să afirm că ritmul în care se desfă­șoară predarea cerealelor pă­ioase la fondul de stat este mult îmbunătățit, în timp ce în anii trecuți exista la ora actuală un decalaj de 10—15 procente, între treieriș și livrări, în actuala campanie predările la fondul de stat se desfășoară în pas cu strîn­­gerea recoltei. Planul de pre­dări pe județ la greu, pînă la 2 august a fost realizat în proporție de 51 °/o, respectiv 49% cooperativele agricole și 73% unitățile argicole de stat. Sunt de evidențiat o serie de cooperative agricole care nu numai că și-au achitat în întregime cantitățile datorate pentru plata muncilor S.M.A. și uium, dar în urma recolte­lor bogate obținute au putut valorifica și importante can­tități suplimentare, pe bază de contract. Printre acestea se situează cooperativa agrico­lă din Luna care a predat 637 tone de grîu, de cea mai bună calitate, C.A.P. Luncani 513 tone, C.A.P. Plăiești 429 tone, precum și cooperativele agricole din Mihai Viteazul, Poiana, Cîmpia Turzii, Cășei, Someșeni, Jucu și multe alte­le. Cooperativele agricole din Apahida și Dezmir au predat nu numai cantitățile de ce­reale datorate statului în a­­cest an ci și restanțele de anul trecut. Continuînd predările coope­ratorii din numeroase unități A. U­GUR (Continuare in pag. a lll­a) Secerișul se apropie de sfîrșit SCRISOARE DE MULȚUMIRE Pe adresa Comitetului jude­țean de partid Cluj a sosit o scrisoare semnată de Aurel Cora, director, și Vasile Gîr­­boan, inginerul șef al între­prinderii de industrializare a laptelui „Napolact“ Cluj, cu următorul conținut: „între­prinderea de construcții și montaje Cluj, prin unitatea ei din Cluj, a executat lucrările de construcții și instalații ale secției de brînzeturi Huedin. Investiția a fost realizată în mai puțin de un an și pusă în funcțiune la 30 iunie 1971. După recepție și probele tehnologice am constatat cu satisfacție că lucrările de con­strucții și de montaj executa­te de constructori sunt de ca­litate foarte bună, fapt ce am constatat și în timpul con­strucției. Oamenii șantierului au executat fiecare lucrare cu maximum de competență și rapid. Pentru modul exemplar în care a fost dată în exploatare această unitate aducem mul­țumirile noastre întregului co­lectiv al întreprinderii de con­strucții și montaje, îndeosebi conducerii șantierului și colec­tivului de muncă al lotului ca­re a dus la îndeplinire această misiune. Urăm constructorilor noi succese și satisfacții în ac­tivitatea lor nobilă". Bogată recoltă de grîu la Horești Combinele au terminat de recoltat griul de pe o parcelă de 10 hectare din Luna de Sus, hotar aparținător coopera­tivei agricole de producție din Florești. Tractoriștii Iosif Hindiner, David Hosu și Vincențiu Dămăcuș zimbesc bucu­roși și-și oferă citeva, dar meritate, clipe de răgaz. De față sunt și primarul Dumitru Crișan, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid Gheorghe Szekely, inginerul agronom Dorel Fodor și brigadierul Martin Tamáș.­­ De cînd ființează cooperativa agricolă nu-mi amintesc să fi avut o recoltă de grîu atît de bogată ca in acest an — declară primarul. — Intr-adevăr, 4­073 kg de grîu la hectar, cu­ a rezultat de pe această parcelă, reprezintă o producție record prin părțile noastre — completează locțiitorul secretarului co­mitetului comunal de partid. — Vedeți ce fani iese treaba cînd muncești bine? — întreabă brigadierul. Aratul, semănatul, întreținerea, îngră­­șarea și recoltarea făcute la timp, cu pricepere și cu tra­gere de inimă, dau rod bogat. Aici e cheia succesului! — Cum decurge campania de recoltare a griului? — îl întreb pe primar. — Din 450 de hectare semănate cu grîu, am recoltat deja 110 hectare. Acțiunea continuă intens, 12 combine lucrînd cu randament maxim. — Toate funcționează fără defecțiuni? — Da — ține să precizeze inginerul agronom. De altfel avem la indemînă un atelier mobil gata în orice clipă să facă eventualele reparații necesare. — La nivelul întregii cooperative agricole, cam ■ la cît se va ridica producția de grîu din acest gn? — Pe baza rezultatelor obținute pînă in prezent, putem prevala o producție de 2 400—2 800 kg de grîu la hectar, dacă nu mai mult. Discuția aceasta a fost întreruptă de zgomotul tractoa­relor și combinelor care se îndreptau spre altă parcelă. Interlocutorii plecară și ei, pentru a urmări buna desfă­șurare a lucrărilor de campanie. Griul mirosea strașnic a pîrgă și­a pâine. Pe frunțile oamenilor sudoarea strălucea ca diamantul. Conștiințele lor se îndreptau spre cota datoriei împlinite. Ioan SZEKELY Cusături populare Fotografia: SZABÓ Tamás • Senatul Venezuelai a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege privind na­ționalizarea zăcămintelor de gaze naturale ale țării. Au fost aduse unele modificări proiectului inițial, elaborat de guvern, care prevedea acorda­rea unor indemnizații compa­niilor exploatatoare și posibili­tatea de a crea societăți mixte în asociere cu Statul vene­­zuelean. • Un avion militar brita­nic cu decolare verticală de tipul „Harrier“ s-a prăbușit in apropiere de Peterborough. In acest accident pilotul și-a pierdut viața.­­ La Moscova a Încetat din viață, de o moarte fulgeră­toare, Gheorghi Babakin, emi­nent constructor sovietic și savant în domeniul tehnicii cosmice, informează agenția TASS. In necrologul semnat de Leonid Brejnev, Nikolai Podgornîi, Alexei Kosîghin, de alți conducători sovietici, de oameni de știință marcanți, se arată că Gheorghi Babakin a fost un mare specialist în crearea aparatelor cosmice au­tomate pentru cercetarea Lu­nii și planetelor sistemului solar.­­ Ploile musonice care au căzut asupra Indiei au afectat noi zone. După inundațiile din statul Bihar, care se par a fi cele mai grave din cîte își pot aminti localnicii, autoritățile din Bengalul de vest au anun­țat că aproximativ 2 milioane de oameni din acest stat au avut de suferit, iar 14 000 de case au fost distruse sau ava­riate. Totodată, vaste întin­deri cultivate au de suferit în urma revărsărilor de ape.­­ Președintele S.U.A., Ri­chard Nixon, a informat Congresul că a hotărît să în­ceapă imediat „o operațiune sistematică de publicare a do­cumentelor secrete privind al doilea război mondial“, aflate in posesia Statelor Unite, și a solicitat, în acest sens, apro­barea unui fond de 636 000 do­lari pe exercițiul financiar în curs. In mesajul special adre­sat Congresului, președintele precizează că numai documen­tele secrete aflate in arhiva națională a S.U.A. totalizează aproximativ 160 milioane de pagini și peste 18 500 rol filme. Operațiunea de revizuire a acestor documente va dura cel puțin 6 ani și va costa, in total, peste 5 milioane de do­lari.­­ După o lună și jumătate de grevă, muncitorii de la Uzinele „Bell Telephone“ din Belgia și-au reluat lucrul. Cercurile patronale au fost ne­voite să satisfacă o bună parte din revendicările celor 5 000 de muncitori.

Next