Făclia, iulie-septembrie 1971 (Anul 25, nr. 7663-7741)

1971-09-19 / 7732. szám

nu / Ln proletari DIN TOATE TARILE, UNIȚI­va ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII —Nr. 7732 j Duminică 19 septembrie 1971 6 pagini 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN în cursul zilei de sîmbătă, 18 septembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Ilie Verdeț și Maxim Berghianu, a continuat vizita de lucru în județul Caraș-Severin. De la reședința județului se pleacă la primele ore ale dimineții. Cetățenii Reșiței, care pe tot parcursul vizitei de vineri au înconjurat cu multă căldură și dragoste pe conducătorul partidului și statului, au dat din nou străzilor „Cetății de foc" imaginea specifică marilor sărbători, prin entuziastele și strălucitoarele manifestări populare. In aplauzele și uralele mulțimii, coloana de mașini străbate centrul orașului, în­­dreptîndu-se spre Caransebeș. Vizita secretarului general In municipiul Reșița, prilejuită și de împlinirea a 200 de ani de activitate industrială neîntreruptă pe aceste meleaguri, dialogul fructuos cu activiști de partid și de stat, cu cadre de conducere din economia județului, cu muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderile municipiului, indicațiile date reprezintă un puternic factor mobilizator pentru acti­vitatea viitoare a reșițenilor, pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a județului Caraș-Severin. ... Caransebeș, în aceeași atmosferă entuziastă, plină de căldură, conducătorii de partid și de stat străbat arterele prin­cipale ale orașului. Aproape întreaga populație a venit în întîmpinarea tovarășului Ni­colae Ceaușescu. Prin aplauze și urale, oamenii muncii își exprimă nețărmurita bucurie de a avea în mijlocul lor ca conducătorul partidului și statului, dragostea și recu­noștința față de conducerea partidului și statului pentru grija ce le-o poartă. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sunt invitați să viziteze noua uzină în care procesul de producție se desfășoară concomitent cu lu­crările de construcții și mon­taj. La intrare se află o imensă pancartă pe care este înscrisă urarea „Bine ați ve­nit în mijlocul nostru, iubiți conducători de partid și de stat“. Muncitori și muncitoare înconjoară pe oaspeți și la oferă buchete mari de flori. Sunt de față ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, primul secretar al Comitetului orășenesc Ca­ransebeș al P.C.R., Nicolae Magda, și colectivul de condu­cere al uzinei. Vizita în întreprindere în­cepe cu o prezentare a profi­lului unității și a stadiului de construcție. Prin interme­diul unor grafice și machete, directorul uzinei, ing. Vasile Uscat, arată că, în final, în­treprinderea va produce a­­nual 66 000 tone construcții metalice pentru hale indus­triale și pentru alte nevoi ale economiei naționale, precum și diferite ansamble sudate pentru construcția de mașini. In prezent, uzina este intrată parțial în funcțiune pentru o capacitate anuală de 20 000 de tone. Se vizitează prima hală de producție intrată în funcțiune. Ea ocupă o suprafață de a­­proximativ 45 000 mp pe care sunt amplasate utilaje moder­ne, purtînd în marea lor ma­joritate marca unor uzine constructoare de mașini din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu discută cu munci­torii asupra unor probleme le­gate de procesul de producție, de condițiile de muncă și de viață, se interesează de sta­diul îndeplinirii primelor sar­cini de plan și recomandă constructorilor de mașini sa aibă tot timpul in atenția lor folosirea rațională a mașinilor cu care lucrează, a suprafețe­lor destinate procesului teh­nologic, în vederea sporirii productivității muncii și a producției de construcții me­talice. — Aveți posibilități, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu, să depășiți producțiile plani­ficate, în legătură cu viitoarele construcții care vor întregi u­­zina în următoarele etape de dezvoltare din actualul plan cincinal — alte 5 hale de pro­ducție, o fabrică de oxigen cu o capacitate de 250 metri cubi pe oră, o centrală ter­mică — oaspeții sunt infor­mați că lucrările se desfă­șoară din plin, corespunzător graficului de producție la zi. Apreciind succesele de pînă acum, secretarul general re­comandă constructorilor să găsească cele mai bune solu­ții pentru scurtarea termene­lor de intrare in funcțiune a tuturor obiectivelor industria­le prevăzute pentru această uzină, să se îngrijească din timp de continuarea lucrărilor în același ritm și pe timpul iernii, să folosească pe scară largă prefabricatele, care a­­sigură o productivitate mare în construcții, în încheierea vizitei, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, ceilalți .Continuare în pag. a VI-a) REȘIȚA, 1971 Fotografia: Rudolf WAGNER Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Drag! tovarăș!, Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, în­tregului colectiv al Uzinelor „Oțelul roșu“, tuturor oame­nilor muncii din orașul Oțe­lul Roșu un salut călduros din partea Comitetului Cen­tral al partidului, a Consiliu­lui de Stat și a guvernului patriei noastre socialiste. (A­­plauze îndelungate). Mitingul de astăzi este con­sacrat unui eveniment impor­tant din viața uzinei dumnea­voastră — împlinirea a 175 de ani de cînd a început să se producă metal pe aceste meleaguri. Doresc să mențio­nez că în acești ani uzina a cunoscut o dezvoltare conti­nuă — și mai cu seamă în anii construcției socialiste, cînd producția ei s-a mărit de cîteva ori. De aceea, do­resc să vă felicit atît cu pri­lejul aniversării a 175 de ani de existență a uzinei, cit și pentru rezultatele bune pe ca­re le-ați obținut în anii con­strucției socialismului. (Aplau­ze puternice, prelungite). De fapt, uzina dumneavoastră produce astăzi aproape tot a­­tît oțel cit se producea înainte de război în întreaga noastră țară. Desigur, aceasta arată cit de slab dezvoltată era, în trecut, siderurgia în Româ­nia, dar, totodată, pune în e­­vidență progresele mari pe care uzina dumneavoastră le-a cunoscut în acești ani. Proba­bil că pînă în 1975, uzina va ajunge să producă chiar mai mult oțel decit se realiza în România înaintea celui de-al doilea război mondial. Aceas­ta arată ce mari perspective de dezvoltare are în continua­­re uzina dumneavoastră. (Vii aplauze). Cunoașteți preocuparea parti­dului nostru privind dezvol­tarea siderurgiei, faptul că acordăm o mare atenție creș­terii rapide a producției de metal și în special sporirii substanțiale a producției oțe­lurilor speciale, prelucrării superioare a acestora. In ca­drul acestui program, uzinei „Oțelul Roșu“ îi revin sarcini importante. Pe baza măsuri­lor suplimentare care se ela­borează pentru dezvoltarea producției de oțel și asigura­rea economiei noastre națio­nale cu profile cât mai cores­punzătoare necesităților, uzi­na dumneavoastră urmează să cunoască în următorii ani o dezvoltare mai rapidă decit se avea inițial în vedere. Va trebui, fără îndoială, să se acorde o atenție mai mare modernizării mai accelerate a producției, inclusiv a oțelăriei și, o dată cu creșterea și di­versificarea producției, să se îmbunătățească și condițiile de muncă ale celor ce lucrea­ză aici. (Aplauze puternice, îndelungate). Cunoscînd rezultatele bune obținute de colectivul uzinei atît în cursul cincinalului ca­re a trecut, cit și în primele opt luni ale noului cincinal — faptul că planul de pro­ducție a fost realizat în a­­ceastă perioadă în proporție de 103 la sută — am deplina convingere că și sarcinile spo­rite ce revin colectivului dum­neavoastră vor fi realizate cu succes. De aceea, doresc să vă felicit pentru rezultate­le bune obținute atît în cin­cinalul trecut, cit și în pri­mele opt luni ale acestui an — și să vă urez succese și mai mari în viitor. (Aplauze îndelungate). Așa cum s-a spus aici, o dată cu dezvoltarea uzinei, în anii socialismului s-au îm­bunătățit continuu condițiile de viață ale oamenilor mun­cii din întreprindere și din oraș. Vechea comună — sau mai bine zis, vechiul sat — a devenit astăzi un oraș cu peste zece mii de locuitori. S-au ridicat aici o serie de o­­biective social-culturale — și, fără îndoială, că și în cursul acestui cincinal va continua să se dezvolte atît construcția de locuințe, cit și de institu­ții și așezăminte de interes social și cultural — ceea ce va contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață ale oame­nilor muncii. (Aplauze pu­ternice). Toate acestea fac parte din programul general elaborat de Congresul al X- lea al partidului nostru pen­tru dezvoltarea intr-un ritm rapid a industrializării socia­liste a țării, care să permită apropierea României de țările avansate din punct de vedere economic, să asigure ridicarea patriei noastre la un nivel eco­­nomico-social tot mai înalt, condiții tot mai bune de via­ță întregului popor. Acestea sunt, de fapt, înseși obiective­le făuririi Societății socialiste multilateral dezvoltate, care asigură bunăstarea și ferici­rea tuturor celor ce muncesc. (Aplauze puternice, îndelun­gate). Fără îndoială, realizarea o­­biectivelor trasate de Con­gresul al X-lea al partidului cere eforturi serioase din par­tea întregului popor și, în primul rînd, cere o activitate intensă din partea clasei noastre muncitoare, care, de altfel, a răspuns întotdeauna cu cinste chemării partidului și deține rolul principal în în­treaga operă de făurire a so­cialismului în România. (A­­plauze puternice). In activitatea noastră au e­­xistat, desigur, și unele lip­suri, s-au săvîrșit și greșeli. Mai avem încă multe lucruri de îmbunătățit, inclusiv în u­­zina dumneavoastră, unde tre­buie perfecționată activitatea atît pe tărîmul investițiilor, al gospodăririi eficiente a mij­loacelor pe care le aveți la îndemînă, cit și în ce privește utilizarea mai bună a capaci­tății oamenilor muncii. Aveți aici un colectiv cu bune tra­diții, cu o calificare înaltă și considerăm că aportul lui la dezvoltarea economiei națio­nale trebuie să fie pe măsura experienței și capacității sale. De aceea comitetului de partid și comitetului oamenilor muncii pentru conducerea activității economice și sociale a între­prinderii le revine sarcina de a lua toate măsurile pentru a uni eforturile întregului co­lectiv în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiții a însemnatelor prevederi din ac­tualul cincinal. Am ferma convingere că vor fi realizate­­ în întregime toate aceste sar­cini. (Aplauze îndelungate). Cunoașteți preocupările partidului și guvernului țării noastre privind perfecționa­rea tuturor laturilor vieții sociale, măsurile adopta­te de Comitetul Executiv în luna iulie a acestui an pentru îmbunătățirea activită­ții politice-educative. Toate aceste măsuri sînt chemate să contribuie la ridicarea con­științei socialiste a poporului nostru, să asigure ca, o dată cu dezvoltarea economiei, să crească și nivelul politic și de cultură, de cunoștințe știin­țifice al întregului popor, ca fiecare membru al societății noastre socialiste să poată participa în mod activ, în de­plină cunoștință, la conduce­rea societății, a tuturor do­meniilor de activitate. In fe­lul acesta dezvoltarea patriei noastre va fi realmente rodul activității conștiente a între­gului popor care, stăpîn pe (Continuare în pag. a VI-a) . Cea mai veche cetate siderurgică românească: REȘIȚA REALIZĂRI CARE ANTICIPEAZĂ Conturile activității, pe lu­na august, cumulate pe opt luni, încheiate zilele acestea la uzina Industria sîrmei din Cîmpia Turzii, evidențiază încă o dată priceperea și vrednicia comuniștilor, a în­tregului colectiv de muncă al întreprinderii, hotărît să nu precupețească nici un efort pentru a îndeplini în mod rit­mic, la indici calitativi tot mai înalți, prevederile de plan și angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe acest an de debut în cincinalul 1971—1975. Datele înscrise în evidențe arată că în perioada 1 ianua­rie — 31 august a.c., valoarea producției globale a fost de­pășită cu peste 25 milioane de lei, iar valoarea producției marfă vîndută și încasată cu mai mult de 40 milioane lei. In același interval, producția fizică a fost depășită cu 8.247 de tone, succes pe care l-au semnat, prin importante can­tități de produse peste plan: oțelarii, laminatorii de profile, colectivele de muncă din la­­minoarele de sîrmă I și III, de la T.O.M., Bare trase, T.O.T. 1, Zincator și Cabluri electrice. Față de planul recalculat, economiile suplimentare la prețul de cost însumează 2.612.000 lei, iar beneficiile întrec suma de 6.500.000 lei. Sînt­ cifre care atestă — fără a epuiza integral posibilitățile — eficiența activității tehnico­­economice a întreprinderii, cifre care demonstrează la modul cel mai concret că la Industria sîrmei cuvîntul partidului este tradus zi de zi în fapte, în realizări care permit anticipația că și în a­­cest an producția va fi în­cheiată conform tradiției, înaintea celui calendaristic. V. CHICU i DECRET privind conferirea ordinului „23 August" clasa I Uzinei Oțelul Roșu Apreciind contribuția deosebită adusă la industrializarea țării și participarea activă a colectivului Uzinei Oțelul Roșu la opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Se conferă Ordinul „23 August“ clasa I, Uzinei Oțelul Roșu. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste" Cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate ne­întreruptă a Uzinei Oțelul Roșu din județul Caraș-Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfă­șurată în anii construcției socialiste a țării și pentru con­tribuția personală adusă la dezvoltarea Uzinei Oțelul Roșu, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ tovarășului Ilie A. Lințu, maistru principal la secția oțelărie a Uzinei Oțelul Roșu. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU ȘEDINȚA CONSILIULUI NAȚIONAL AL RADIOTELEVIZIUNII ROMÂNE Sâmbătă, a avut loc ședin­ța Consiliului Național al Radioteleviziunii Române. In ședință au fost examinate: proiectul programului emi­siunilor de televiziune pen­tru perioada 19 septembrie — 30 octombrie 1971; reperto­riul teatrului TV 1971—1972 și repertoriul teatrului radio­fonic pînă la sfîrșitul anului 1971; programarea filmelor artistice și seriale la TV; pro­ducția de film a televiziunii; emisiunile de operă, operetă, balet; proiectul stagiunii de concerte 1971—1972. Analizînd problemele aflate la ordinea de zi, membrii Consiliului care au luat cu­­vîntul s-au referit la modul în care se materializează în emisiunile de radio și de te­leviziune sarcinile ce izvorăsc din Programul de perfecționa­re a activității politico-ideo­­logice și cultural-educative adoptat de conducerea parti­dului pe baza propunerilor tovarășului Nicolae Ceaușes­cu. In încheiere, a luat cu­­vîntul tovarășul Dumitru Popescu, membru al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Național al Ra­dioteleviziunii Române. Viitori muncitori cu pregătire multilateral Orice om care pășește pra­gul sălilor de curs, atelierelor­­școală, cabinetelor tehnice, la­boratoarelor de fizică, chimie sau audio-vidio va rămîne profund impresionat nu numai de ordinea, curățenia și fru­musețea interioarelor acestora, ci și de ineditul lor și de as­pectul propriu de laborator al tuturor spațiilor ce aparțin Grupului școlar transporturi din Cluj. Și oricine dorește să vadă atelierele-școală mo­del și ingenioase cabinete teh­nice, amenajate în­ cea mai mare parte prin autoutilaje, poate vizita oricînd sediul G.S.T. Cluj. Aici se pregătesc viitori muncitori pentru 14 meserii; aici, prin modul de organizare a procesului ins­­tructiv-educativ, se pun baze solide celor care vor să pri­mească o înaltă calificare; aici se învață și carte și meserie. Cei 2300 de elevi ai școlii profesionale și ai școlii teh­nice de maiștri au tot ce le trebuie pentru a învăța, pen­tru a studia și a se perfec­ționa teoretic și practic. In dialogul purtat cu ing. loan MACARIE, directorul G.Ș.T., cu ing. Traian BUZEA și prof. Aristide BUDUROIU, directori adjuncți, am plecat de la ce­rințele industriei noastre, ale întreprinderilor, de a li se a­­sigura viitori muncitori cit mai complet pregătiți, cărora să le placă meseria aleasă, să o exercite cu pasiune, capabili să se integreze în scurt timp ritmului vieții din uzine. După ce vizitasem școala, ing. Bu­­zea ne-a spus că „numai cine nu vrea, nu învață carte și me­serie la noi“. — Dezvoltarea întreprinde­rilor și dotarea lor cu utilaje și mașini tot mai perfecțio­nate solicită muncitorilor noi cunoștințe. Apreciați, tov. ing. Macarie, că nivelul pregătirii teoretice și mai ales practice al elevilor corespunde exigen­țelor producției din uzine, le permite acestora încadrarea, chiar din anul de practică, în ritmul vieții întreprinderilor? — Promoțiile ultimilor doi ani s-au integrat, în general, bine cerințelor impuse de ac­tivitatea independentă din a­­teliere. Sperăm ca viitorii ab­solvenți să fie capabili să lu­creze chiar în perioada prac­ticii și după normele uzinale, cu atît mai mult cu cit încă din anul întîi în atelierele­­școală elevii noștri execută diferite lucrări pe bază de timp normal. Baza materială didactică și practică ne per­mite azi să pregătim munci­tori calificați la nivelul solici­tat de gradul de înzestrare a întreprinderilor din domeniul transporturilor auto și căilor ferate. In cele 9 ateliere­­școală elevii fac practica învă­­țînd lăcătușerie, strungărie, mecanică auto, sudură, tinichi­­gerie auto și C.F., tratamente termice etc. In perioada studii­lor și orelor de atelier din școală și în uzine ei învață cite ceva din cele 14 meserii, prioritate avînd totuși specia­litatea căreia i s-au dedicat. Menționez că partea practică se desfășoară ca în uzine, ple­­cîndu-se de la schița sau mo­delul dat, pregătirea materială și pînă la executarea, după planul de operații și în timpul normal, a pieselor comandate de întreprinderi. Fiind un nu­măr mare de elevi, materia­lele pentru practică nu sînt „prelucrate“ numai pentru a învăța, ci sînt folosite în scop util, piesele executate fiind li­vrate apoi Uzinei de reparații auto, Regionalei C.F.R. sau chiar comerțului de stat. Ele sînt introduse în procesul „producției“ noastre interne, după un grafic corelat progre­siv cu necesitățile învățămîn­­tului și ale „beneficiarilor“ tu­telari. — Am reținut, ca o notă generală, ordinea și estetica din cabinetele tehnice și labo­ratoare. Cine a avut această inițiativă de a oferi elevilor, pe viu, elemente ale motoare­lor, mașinilor auto și locomo­tivelor electrice? — Inițiativa aparține tutu­ror. Fiecare inginer, profesor, maistru, tehnician și unii ele­vi au o parte sau mai multe de care sunt legate numele lor. Ceea ce se vede acum este rodul muncii pasionate a în­tregului nostru colectiv, desfă­șurată, în ultimii doi ani, pe baza unui minuțios plan de acțiune, cu responsabilități nominale și termene de exe­cuție. Am plecat de la bancu­rile și menghinele repartizate prin investiții. Restul. In to­talitate, a fost procurat, de­montat, spălat, revizuit, vopsit Costel STEFANESCU (Continuare în pag. a ll-a) LUCRĂRILE DE FERTILIZARE ȘI PREGĂTIRE A SOLULUI PENTRU ÎNSĂMÎNȚĂRI­­ LA TIMP ȘI ÎNALT NIVEL CALITATIV! Rezultatele cercetărilor știin­țifice și experiența cîștigată de-a lungul anilor de către unitățile agricole din jude­țul nostru demonstrează în mod grăitor că nivelul și sta­bilitatea recoltelor de griu sînt condiționate într-o mare măsură de fertilizarea și pre­gătirea în bune condiții a so­lului pentru însămînțări. In acest scop, în planul de măsuri al Comitetului jude­țean de partid privind pregăti­rea și desfășurarea campaniei agricole de toamnă, se preve­de folosirea din plin a tuturor resurselor de îngrășăminte naturale și chimice existente în unități, pentru fertilizarea corespunzătoare a suprafețelor destinate însămînțărilor de toamnă, precum și utilizarea chibzuită a tuturor forțelor și mijloacelor de lucru,­­pentru­­ ca arăturile de însămînțări să fie încheiate cu cel puțin­­ două săptăm­­îni înainte de­­ începe­rea semănatului, în vederea pregătirii unui bun pat ger­minativ. Cum se acționează pentru aplicarea acestor importante măsuri agrotehnice în coope­rativele agricole? Urmărind zilele trecute des­fășurarea acestor lucrări în cîteva unități, am avut post- RAIDUL NOSTRU­ bilitatea de a aprecia preocu­parea deosebită pe care con­siliile de conducere și specia­liștii unor cooperative agricole cum sînt cele din Recea-Cris­­tur, Cîmpia Turzii, Hășdate și altele, o manifestă pentru transportul pe tarlalele desti­nate însămînțărilor a întregii cantități de îngrășăminte na­turale și aplicarea judicioasă a îngrășămintelor chimice. La C.A.P. Recea-Cristur, bunăoară, unde s-a prevăzut fertilizarea a 200 hectare cu îngrășăminte naturale și 200 hectare cu îngrășăminte chi­mice, se lucrează în aceste zile intens la aplicarea îngrășă­mintelor. Mari cantități de în­grășăminte naturale au trans­portat în cursul acestei săp­­tămîni și cooperatorii din Hăș­date, unde pentru încărcarea și transportul gunoiului de grajd sînt folosite un greifer și 6 remorci. Organizîndu-se munca în a­­cest fel, și la cooperativa agri­colă din Dezmir în ultimul timp s-au transportat zilnic pe ogoare 6—7 vagoane de în­grășăminte naturale. Cu prilejul raidului între­prins am întîlnit însă și situa­ții îngrijorătoare în unele uni­tăți privind executarea lucră­rilor de fertilizare și pregătire A. UNGUR (Continuare in pag. a­ll-a)

Next