Făclia, iulie-septembrie 1971 (Anul 25, nr. 7663-7741)
1971-09-26 / 7738. szám
\j PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII Nr. 7738 • Duminică 26 septembrie 1971 • 6 pagini 30 bani AMPLĂ MOBILIZARE LA STRINGEREA RECOLTEI, PREGATREA TERENULUI ȘI SEMĂNAT TOȚI OAMENII MUNCII DIN AGRICULTURA JUDEȚULUI CHEMAȚI SĂ-ȘI ADUCĂ ÎNTREAGA CONTRIBUȚIE PENTRU EXECUTAREA EXEMPLARĂ A LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ VRemea frumoasă din cursul acestei săptamîni a făcut posibil ca pretutindeni în satele județului oamenii muncii din agricultură să execute într-un ritm intens muncile agricole. Sporindu-și eforturile pentru înfăptuirea prevederilor planurilor de măsuri întocmite, pentru buna desfășurare a campaniei agricole de toamnă, țăranii cooperatori, lucrătorii întreprinderilor agricole de stat și ai stațiunilor de mașini și tractoare, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid au reușit să urgenteze culesul porumbului și recoltarea celorlalte culturi de toamnă în multe unități. La cooperativele agricole din Cămăraș, Cășeiu și altele porumbul a fost recoltat în ultimele zile pe zeci de hectare. Cooperatorii din Apahida, Macău, Frata și din alte unități au recoltat însemnate suprafețe cu cartofi, iar cooperativele agricole din Luna, Bonțida și altele, folosind mijloacele mecanice au recoltat mari suprafețe cu trifoi de sămînță, eliberînd astfel noi tarlale destinate însămînțării cerealelor de toamnă. In întreprinderile agricole de stat și în multe cooperative agricole s-au desfășurat într-un ritm mai accelerat și lucrările de pregătire a terenului pentru însămînțări. In ultimele zile, într-o serie de cooperative agricole, cum sînt cele din Deleni, Panticeu, Cubleș, Plăiești, Sucutard, Petrești și altele, s-a început și semănatul griului, în fiecare din aceste unități fiind însămînțate zeci de hectare. Cu toate aceste realizări, în întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole din județ au rămas să se efectueze în săptămînile care urmează un volum mare de lucrări care trebuie să fie terminate într-un interval de timp cât mai scurt. De aceea, în fiecare zi prielnică muncii în cîmp, în duminici și sărbători, din zori și pînă noaptea trebuie să se lucreze cu hărnicie pentru ca roadele muncii din acest an să fie strînse fără pierderi și să se asigure bazele unor recolte bogate de grîu în anul viitor. Pe primul plan al urgențelor pe ogoare se află recoltarea porumbului, cartofilor, trifoiului de sămînță și a celorlalte culturi tîrzii de pe suprafețele destinate însămînțărilor de toamnă. Numai recoltînd cu mai grabnic aceste culturi și eliberînd tarlalele respective, lucrările de pregătire a terenului și însămînțările vor putea fi încheiate în limitele epocii optime și la un nivel calitativ superior. Grăbirea culesului porumbului, care pînă acum s-a efectuat pe numai 688 ha din cele 43.323 ha cultivate în unitățile agricole din (Continuare în pag. a II-a) Semănatul orzului de toamnă la G.A.P. Cămăraș ACȚIUNI EVOCATOARE Sub egida Comitetului U.T.C. și a Consiliului sindical al Uzinelor ,,16 Februarie“, în colaborare cu întreprinderea cinematografică a județului Cluj, vineri, 24 septembrie, a avut loc, la cinematograful „Arta“ un simpozion pe marginea filmului românesc Asediul. Despre momentul istoric evocat în film a vorbit Marcel Știrban, cercetător principal la Institutul de istorie și arheologie, iar Constantin Ivaneș, redactor al Studioului de radio Cluj, a prezentat numerosului public aflat în sală realizarea regizorului Mircea Mureșan, pe care au putut-o urmări în continuare. Un sondaj rapid, efectuat printre tinerii spectatori, elevi ai liceelor din Cluj, a indicat filmul vizionat ca interesant prin mesaj patriotic și atmosferă (majoritatea) interpretare (numindu-i pe Ilarion Ciobanu și Dan Nuțu) și subiect alert. Ceea ce poate sugera ideea necesității filmelor autentice, capabile să educe tînăra generație, printr-un conținut ideatic exemplar și o exigentă ținută artistică. Suntem convinși că filmul Asediul se va bucura, în continuare, de un real interes în rîndurile publicului clujean. r SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri, 25 septembrie 1971, a avut loc cea de-a XI-a sesiune a Consiliului popular al județului Cluj. La lucrările sesiunii au participat, în afara deputaților Consiliului popular județean, deputați ai Marii Adunări Naționale, delegați ai organelor centrale, activiști ai Comitetului județean de partid, ai organizațiilor de masă și obștești, conducători de întreprinderi și instituții republicane, primarii comunelor din județ, reprezentanți ai presei locale și centrale. De asemenea, la lucrările sesiunii au participat tovarășii Gaston Marin, președintele Comitetului de Stat pentru Prețuri, Ion Olteană, ministru adjunct din Ministerul Comerțului Interior, Ioan Bucșa, vicepreședinte al Centrocoop. Deschizînd lucrările sesiunii, tovarășul Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean Cluj, a propus sesiunii, spre aprobare, următoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotărîre privind sporirea producției bunurilor de larg consum și dezvoltarea rețelei de prestații către populație; 2. Raportul Comisiei permanente pentru industrie locală și gospodărie comunală, în legătură cu studiul efectuat potrivit articolului 26 din Hotărîrea Consiliului popular județean nr. 1, din 16 ianuarie 1971, privind dezvoltarea și diversificarea bunurilor de larg consum destinate fondului pieții și ridicarea calității acestora; 3. Prezentarea spre adoptare, sub formă de proiect, a stemei județului Cluj. Expunerea de motive la punctul 1 al ordinei de zi a fost prezentată de tovarășul Trofin Simedrea, primvicepreședinte al Consiliului popular județean, iar Raportul Comisiei permanente pentru industrie locală și gospodărie comunală — de către tovarășul Bob Iosif, vicepreședinte al acestei comisii. Pe marginea materialelor expuse au luat cuvîntul tovarășii Ioan Pintea, Alexandru Galoș, Sükösd Ștefan, Petru Bujor, Ștefan Matei, Ion Tomoiag, Jakab Nicolae, Elena Zaprea, loan Ferenț, Ștefan Tompa, Pavel Bogdan, Vasile Pop, Ioan Bucșa, Ioan Olteanu și Gaston Marin. Vorbitorii au relevat preocupările și realizările obținute de către întreprinderile producătoare de bunuri de consum și prestatoare de servicii către populație din județul nostru și - au făcut o serie de propuneri valoroase, menite, prin aplicarea lor în practică, să impulsioneze aceste activități. Sesiunea a aprobat apoi, în unanimitate, hotărîrea privind sporirea producției bunurilor de larg consum și dezvoltarea rețelei de prestații către populație. La ultimul punct al ordinei de zi, tovarășul Ioan Beu, vicepreședinte al Consiliului popular județean, a prezentat cele două proiecte pentru viitoarea stemă a județului Cluj, proiecte aparținînd plasticianului clujean Vasile Pop Silaghi. Sesiunea a adoptat unul din aceste proiecte, urmînd a fi înaintat spre aprobare Consiliului de Stat. In încheierea lucrărilor sesiunii, a luat cuvîntul tovarășul Aurel Duca. Vorbitorul a subliniat faptul că sesiunea a dezbătut o problemă de o deosebită importanță și că, așa cum rezultă din recenta scrisoare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, întreprinderile angajate în producerea bunurilor de consum pot și trebuie să-și dezvoltă și să-și diversifice activitatea în viitor, pentru a putea satisface într-un grad și mai înalt cerințele populației. Cu prilejul unei vizite efectuate in Cluj, tovarășul Nicolae Ceaușescu spunea: „în acest oraș s-au ridicat din rîndul clasei muncitoare, țărănimii, intelectualilor mulți revoluționari care au adus o contribuție de seamă în lupta partidului, a clasei muncitoare. E bine să prețuim și să cultivăm aceste tradiții, să educăm tineretul nostru în spiritul respectului față de acei revoluționari din patria noastră care și-au adus aportul la victoria clasei noastre muncitoare, la viața nouă pe care o trăiește astăzi întregul nostru popor“. Dezvoltarea județului Cluj în anii socialismului conține toate datele unui salt de mari proporții. Au fost ridicate numeroase obiective industriale care au determinat schimbări esențiale în configurația economică a județului. Numai față de 1960, în 1970 producția industrială a județului a crescut de peste trei ori, iar raportat la 1950 de 9,4 ori. Ritmul mediu anual de creștere a producției industriale în cincinalul 1966—1970 a fost de 13,3 la sută, superior celui înregistrat pe țară. In anul naționalizării, majoritatea întreprinderilor existente în Cluj aveau aspectul unor ateliere, slab dotate tehnic, cu o productivitate scăzută a muncii. Au fost necesare investiții uriașe pentru ca să fie atins un nivel tehnic corespunzător, întreaga dezvoltare a industriei județului s-a realizat prin munca entuziastă a tuturor oamenilor muncii, indiferent de naționalitate, prin efortul lor comun, aservit unui înalt scop. Descătușată, energia muncitorilor, care decenii în șir au luptat cu spirit de abnegație pentru libertate, a dobîndit în anii socialismului capacitatea de a transforma profund realitatea. Lupta îndelungată a clasei muncitoare, în timpul căreia muncitorii au demonstrat înalte calități morale, a fost Încununată de victorie. Privind azi tabloul înfloritor al patriei, înțelegem valoarea acestei lupte, eforturile neîntrerupte ale partidului pentru obținerea succeselor cu care ne mîndrim azi, perspectivele de dezvoltare a societății noastre. „Munca a fost așezată în centrul sistemului axiologic valoric socialist, precizează conf. univ. Ion Aluaș. Munca este condiția primordială a umanizării. Raportarea tuturor valorilor umane la muncă, imprimă spiritului muncii trăsăturile unei condiții necesare a devenirii, a împlinirii. O dată cu dezvoltarea industriei, a apărut activitatea industrială. Aceasta a permis o cunoaștere sistematică a realității. Aplicarea realizărilor, desfășurarea însăși a muncii industriale nu se supune imperativelor naturii. Aplicarea realizărilor modifică neîntrerupt raportul cu natura, care este supusă unei cunoașteri sistematice. Activitatea industrială disciplinează, impune o prețuire afectivă a muncii, însușirea raționalizării acesteia, ^ cooperare, specializare. i în condițiile revoluției socialiste întreaga activitate i devine rațională, științifică, i se instaurează o raționalitate totală a vieții sociale. * In noile condiții create i trebuie să cultivăm înțelegerea necesității încadrării eforturilor într-un ansamblu care să funcționeze perfect, integrarea într-un ritm 7 general. Orice atitudine con trară contravine unor interese generale. 7 Acționînd într-un astfel de 1 cadru, pentru nimeni nu e suficient să fie numai un bun specialist. Trebuie să ai … o imagine a ansamblului în care ești integrat, în cadrul căruia ai un rol definit. A 7titudinea conștientă, militantă trebuie să dubleze cantatea de specialist. 7 Lenevia, indisciplina sunt opuse solidarității, raționalității, carează spiritul munciitoresc. Lenevia poate fi confundată de oameni cu o conștiință mai redusă, cu li- Ion RUSS ____ (Continuare în pag. a ll-a) \ RESPECTUL PENTRU MUNCĂ - OPȚIUNE PENTRU SUPREMA VALOARE ȘCOALA SUPERIOARA ESTE CHEMATĂ SA ÎNFĂPTUIASCĂ EDUCAȚIA COMUNISTA A TINERETULUI Cu ajutorul prof. univ. dr. Ștefan Pascu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“ am făcut o incursiune în viața universitară, aflată în această perioadă la cele mai înalte cote ale misiunii sale istorice, ale redebutului său într-un climat de efervescență politică în care aplicarea neabătută a principiilor clarvăzătoare ale politicii Partidului Comunist Român, a ideilor profund regeneratoare ale secretarului general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu privire la formarea omului multilateral dezvoltat, a omului constructor al socialismului și comunismului, sînt coordonatele fundamentale ale desfășurării activității instituțiilor de învățămînt superior și a slujitorilor lor, pe toate planurile și la toate nivelele. — Am dori, tovarășe rector, să conturăm acum, în preajma debutului unui nou an universitar, preocupările școlii superioare pentru aplicarea imperativelor societății socialiste românești. — Invățămîntul universitar clujean, în contextul întregii școli superioare românești, este profund conștient de necesitatea realizării unei cotituri radicale în activitatea sa. Pretutindeni în lume, învățămîntul superior este astăzi în căutarea unor noi căi și mijloace pentru a ține pasul cu dezvoltarea impetuoasă a societății contemporane. Se caută și se experimentează noi metode care să-i asigure o încadrare organică în această societate, care să-i confere dreptul de a se socoti în fruntea instituțiilor care pregătesc tineretul solicitat de societate în diferite domenii de activitate, care slujesc societatea spre dezvoltarea sa economică, politică și culturală. Se încearcă corelarea cit mai strînsă între funcțiunile esențiale ale învățământului: instruire, educare, cercetare și practică. De altfel, problema instrucției și educației tineretului, nu este nouă, nu este o preocupare numai a lumii contemporane. Din antichitate, cele mai luminate minți și cele mai realiste personalități culturale și politice au fost preocupate de o asemenea problemă, socotită încă de atunci ca una din cele mai de seamă ale societății vremii. îmi vin în minte cuvintele lui Cicero, rostite acum mai bine de 2 000 de ani, și anume că nu există o mai nobilă misiune a dascălilor, decît aceea de ia instrui și educa tineretul spre folosul patriei. Firește, patria pentru societatea antică și pentru orânduirile social-politice ce au urmat acesteia, se mărginea la interesele claselor dominante. Educația avea, prin urmare, un evident caracter de clasă. Fie că beneficiarii acestora recunoșteau sau nu, fățiș sau în taină acest lucru. Caracter de clasă are, fără îndoială, învățămîntul, instrucția și educația tineretului și în societatea socialistă, lucru pe care noi comuniștii nu-1 ascundem cîtuși de puțin. Spre deosebire însă de învățămîntul orînduirilor presocialiste, cel din orînduirea socialistă este pus în slujba întregului popor, în slujba națiunii socialiste, urmărind slujirea fidelă, cu toate forțele sale, a dezvoltării societății socialiste. Discuție consemnată de Emilia CRIȘAN (Continuare în pag. a ll-a — Supliment) OMNIPREZENTĂ IN VIATA POLITICĂ ȘI SOCIALĂ Săptămina a căror evenimente le dorim consemnate și subliniate în succinta noastră trecere în revistă a fost la fel de bogată ca numeroase atîtea altele din ultimul timp, ca însăși viața pe care o trăim în acest început de nou cincinal. Reamintindu-le am dori să reținem, pe lingă faptele ca atare semnificația lor în tot ce au determinant și hotărîtor pentru etapa edificării socialiste pe care o parcurgem, caracteristic și emoționant pentru eroismul de fiecare zi, concludent și mobilizator pentru ritmul mereu ascendent al drumului trasat de politica partidului nostru. Din evenimentele săptămînii se desprinde, în primul rînd, sărbătorirea semicentenarului uneia din cele mai puternice citadele ale industriei constructoare de mașini din România — Uzina „23 August“ —, participarea la manifestările prilejuite de acest eveniment a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat, acordarea de înalte distincții uzinei, unor muncitori de ieri și de azi ai acesteia. Sărbătorirea uzinei cu nume de simbol a constituit, de fapt, un SIMBOL. Un simbol pentru că dezvoltarea uzinei semicentenare reflectă și este aidoma dezvoltării întregii industrii a țării și, fără să exagerăm cu nimic, a întregii noastre vieți sociale. Pentru că noi am sărbătorit „23 August“ dar ne mîndrim la fel de mult și cu Galații, Reșița, Cîmpia Turzii, Brașov sau Argeș, cu tot ce cunoaștem că s-a clădit în acești ani de avînt și victorii. Ne mîndrim cu detașamentul de comuniști și de oameni ai muncii de aici dar eroismul, abnegația, spiritul revoluționar, înalta pregătire profesională sunt proprii clasei noastre muncitoare, întregului nostru popor. După cum dezvoltarea în viitor a uzinei, prin masivele investiții care se alocă în actualul cincinal și în următoarele, dotarea ei tehnică, sporirea volumului producției și creșterea numerică a colectivului sunt perspective pe care partidul și statul nostru le are în vedere pentru întreaga noastră industrie, pentru programul general de dezvoltare a României socialiste. Prezența în mijlocul colectivului sărbătorit a secretarului general al partidului, ca și la adunarea reprezentanților salariaților aceleiași uzine, în februarie anul acesta, și în numeroase alte rînduri, recenta participare la manifestările de la Reșița, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de activitate industrială neîntreruptă, vizitele și întâlnirile de lucru ale tovarășului Nicolae Ceaușescu cu oamenii muncii din întreaga țară — muncitori, cooperatori, intelectuali — este o dovadă a grijii pe care conducerea partidului și statului o poartă viitorului națiunii noastre socialiste, construcției societății socialiste multilateral dezvoltate, perfecționării vieții noastre sociale, este o ilustrare a legăturii nemijlocite și consultării permanente, zi de zi, a conducerii partidului L. BRANIȘTE (Continuare in pag. alka) cadran politic Hotel turistic la Bistrița In orașul Bistrița a început construcția primului hotel turistic din județ, o modernă clădire din piatră, beton și sticlă, care va întregi noul ansamblu arhitectonic din piața palatului administrativ. Hotelul va dispune de spații de cazare cu grad înalt de confort pentru 220 turiști, de un restaurant, un bar și servicii anexe. Arhitecții au prevăzut aici cîteva apartamente speciale, ușor adaptabile unor utilizări diferite. Noua construcție face parte dintr-un complex de amenajări ce vor pune în valoare turistică pitoreștile meleaguri bistrițene. (Agerpres) iliul LEIPZIG — oraș cu bogate tradiții și profunde prefaceri contemporane Am cunoscut Leipzigul într-un frumos început de septembrie. Decorul general și atmosfera obișnuită marilor centre cu o intensă viață economică, culturală, socială erau mult îmbogățite de apropierea evenimentului care face parte integrantă din existența orașului — deschiderea târgului de toamnă, manifestare tradițională ale cărei începuturi se confundă cu însăși istoria lui de peste 800 de ani. Leipzigul este — așa cum susțin cu mîndrie locuitorii săi — un oraș al industriei și științei, al muzicii, teatrului și monumentelor, al cărții și sportului. Dar el este, cel puțin pentru cele două perioade ale anului — de primăvară și toamnă — orașul tîrgurilor, locul de întâlnire a diverselor firme și oameni de afaceri și de încheiere a numeroase schimburi și tranzacții comerciale. Al doilea oraș ca mărime din R.D. Ger Liviu RÂUREANU (Continuare în pag. a VI-a) Clădirea primăriei din Leipzig