Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)
1971-10-24 / 7762. szám
Anul XXVII—NR. 7762 PROLETAR? Dffi TÖÄTl fARÍLÜ, UN«TI-VSf ORGAN AL COMITETULU JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Duminică 24 octombrie 1971 6 pagini 30 bani IMPERATIVUL TOAMNEI iinit ÎNCHEIEREA UNTRIOR ȘI URGENTAREA CULESULUI PORUMBULUI Pînă la data de 21 octombrie a.c., potrivit datelor centralizate la Direcția generală județeană a agriculturii, în întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole din județ au fost însămînțate 45.625 hectare, ceea ce reprezintă 75 la sută din suprafețele destinate păioaselor de toamnă. Mai avansate cu aceste lucrări sînt întreprinderile agricole de stat, care au realizat 88 la sută din planul de însămînțări. In ceea ce privește recoltarea culturilor tîrzii, din datele operative rezultă că această lucrare este pe terminate la culturile de sfeclă de zahăr și cartofi, iar porumbul a fost cules de pe 72 la sută din suprafețele cultivate. Din analiza stadiului lucrărilor agricole de toamnă se desprinde concluzia că în următoarele zile toate forțele și mijloacele se cer concentrate pentru încheierea grabnică a semănatului în unitățile restanțiere și pentru urgentarea culesului porumbului și transportul produselor care se mai află în cîmp. Principala cauză care a determinat întîrzierea însămînțărilor de toamnă într-o serie de unități — cum sînt cooperativele agricole din Mociu, Feldioara, Viișoara, Sîncrai și altele — a fost tergiversarea eliberării terenului. Ca urmare și în prezent, pe total județ, au mai rămas de efectuat alături de însămînțări pe circa 12.000 hectare. Pentru urgentarea executării arăturilor și însămînțărilor de toamnă este necesar ca în toate unitățile rămase în urmă să se asigure cîmp liber de lucru mecanizatorilor, iar tractoarele să fie utilizate cu întreaga capacitate. Exemplul mecanizatorilor dintr-o serie de cooperative agricole — cum sînt cele din Jucu, Fizeșul Gherlei și altele — unde tractoriștii au muncit pînă noaptea tîrziu la efectuarea arăturilor, va trebui urmat de toate unitățile unde lucrările de pregătire a terenului sînt în(Continuare in pag. a III-a) Arături pentru însămînțări de toamnă la C.A.P. Tureni PREGĂTIRILE PENTRU IERNAREA ANIMALELOR SĂ FIE GRABNIC ÎNCHEIATE! Timpul friguros de toamnă și apropierea iernii impun ca în fermele zootehnice să se încheie cît mai grabnic pregătirile pentru stabulația animalelor. — Stringerea din cîmp, transportul și depozitarea întregii ’■producții de furaje tebuie să constituie, în aceste zile, una dintre cele mai importante preocupări în cadrul fermelor zootehnice din C.A.P. — ne-a declarat tovarășul, ing. IOAN CIUGUDEANU, director general adjunct al Direcției generale județene a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor. Aceasta, cu atît mai mult cu cît din datele Direcției generale agricole județene rezultă că fermele zootehnice ale C.A.P. au un deficit de furaje fibroase de circa 23.000 tone. Deși unele C.A.P. au balanța furajeră deficitară, totuși conducerile lor și ale fermelor zootehnice nu dau dovadă de suficientă preocupare și spirit gospodăresc pentru asigurarea furajelor. Cooperativele agricole de producție din Fizeșul Gherlei,Vidcele, Răscruci, Călățele și altele mai au încă în cîmp importante cantități de fînuri expuse intemperiilor. In același timp cu transportul grabnic al fînurilor care mai există în cîmp, conducerile C.A.P. și ale fermelor zootehnice, specialiștii trebuie să se ocupe de realizarea unor cantități cit mai mari de silozuri din cocenii de porumb, coletele de sfeclă de zahăr, paie, pleavă în amestec cu borhot etc. Aceasta trebuie să fie una din căile principale de suplinire a deficitului de fibroase. Din relatările specialiștilor și președinților C.A.P. și din datele Direcției generale județene agricole rezultă însă că acțiunea de însilozare nu s-a bucurat de atenția necesară în unele cooperative agricole. Trebuie să constituie un motiv de temeinică analiză pentru organizațiile de partid și consiliile de conducere ale C.A.P. din Suatu, care are o fermă, zootehnică cu sute de capete de bovine, precum ș pentru C.A.P. Hășdate, Feldioara, Sînmărtin și altele, faptul că în aceste unități,pînă la mijlocul lunii octombrie nu s-a însilozat nici un kg de siloz. Totodată, la alte C.A.P. — cum sînt Dăbîca, Fiorești, Sic, Unguraș, Sucutard, Geaca și altele — s-au însilozat cantități mici față de cele necesare efectivelor de animale existente. In Sic, bunăoară, numai 110 tone din 1.750, Fiorești ■— 420 tone din 2.064, Dăbîca — 250 tone din 2.640. Organizațiile de partid din aceste unități și din toate celelalte care au restanțe trebuie să determine consiliile de conducere, șefii fermelor zootehnice, de a lua măsurile ce se impun pentru a se realiza cantități cît mai mari de furaje însilozate, valorificîndu-se în acest scop toate produsele secundare rezultate din recoltări — coceni de porumb, coletele de sfeclă și alte resturi vegetale. Numai folosindu-se toate resursele se va putea asigura o bază furajeră corespunzătoare unei bune hrăniri a animalelor pe timpul stabulației. Deși ne găsim într-o perioadă de timp avansată, cînd ținerea animalelor sub cerul liber pe timpul nopții are influențe negative asupra producției de lapte și asupra sănătății animalelor, unele cooperative agricole nu au terminat repararea adăposturilor pentru iarnă. Pînă zilele trecute, grajdul pentru 120 animale tineret bovin de la Valea Caldă, al C.A.P. Someșeni, încă nu avea pusă nici o iesie. Cooperativei agricole de producție din Fizeșul Gherlei, deși i s-a dat repartiției pentru 10 mc de cherestea necesară pentru repararea adăposturilor din ferma zootehnică, mi a ridicat materialul pe motiv că... nu dispune de mijloace bănești necesare. Unul din grajdurile fermei zootehnice de la C.A.P. Bonțida, în loc să fie folosit pentru adăpostirea animalelor, este întrebuințat ca magazie pentru 20 vagoane de grîu. Adăposturile pentru animale, ieslele, ușile și acoperișurile nu sunt încă puse la punct nici în alte cooperative agricole de producție din județ. Perioada de timp în care ne găsim impune ca atenția conducerilor fermelor zootehnice să fie îndreptată și V. CALUGARU (Continuare în pag. a III-a) PENTRU INALȚAREA ROMÂNIEI SOCIALISTE - PENTRU VIITORUL LUMWOS AL GENERAȚIEI DE MIINE Săptămînal pe care o încheiem rămîne înscrisă în istoria construcției României socialiste prin adoptarea de către Marea Adunare Națională, în sesiunea recent încheiată, a Legii pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975. Elaborat în lumina Congresului al X-lea al partidului, planul cincinal 1971—1975 — prin proporțiile și corelațiile lui fundamentale, prin prevederile care vizează promovarea modernizării intense a structurilor economice și organizatorice — constituie o etapă esențială în edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate, în progresul întregii noastre societăți. Elanul — așa cum s-a subliniat în documentele sesiunii — este, în același timp, rezultatul unui dialog viu desfășurat cu participarea organelor centrale și locale, conducerile marilor unități economice și instituții centrale de sinteză. El este o sinteză strălucită a direcțiilor principale ale politicii partidului în actuala etapă istorică, reprezentând o treaptă calitativ nouă, superioară, în comparație cu cincinalul trecut și cu celelalte etape pe ... care le-a parcurs țara noastră, pe calea evoluției sale spre progres . Planul cincinal actual pornește de la ideea fundamentală că venitul național constituie izvorul unic al ridicării nivelului de trai și al creșterii potențialului economic a patriei noastre. Caracteristic este, în acest sens, sporirea producției industriale, anual, în medie de 11— 12,2 la sută, mai mare decît toate mediile realizate în perioada de economie planificată —, ridicarea eficienței investițiilor, a capacităților de producție existente și a forței de muncă, alocarea unor fonduri de acumulare importante și menținerea unei juste proporții între fondul de acumulare și cel de consum, care să asigure înfăptuirea țelurilor de perspecii(Continuare în pag. a lll-a) cadran politic Conferința națională a Organizației pionierilor La Palatul {marii Adunări Naționale au fost reluate, sîmbătă, în ședință plenară, lucrările celei de-a doua Conferințe naționale a Organizației pionierilor. La lucrări iau parte tovarășii Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mircea Malița, ministrul învățămîntului, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid, de stat și ai U.T.C., muncitori din mari întreprinderi, oameni de știință, artă și cultură. La dezbateri participă comandanți de unități și de detașamente pionierești, reprezentanți ai caselor de cultură ale pionierilor, cadre didactice, părinți și elevi. Sunt prezenți oaspeți de peste hotare — soli ai organizațiilor de pionieri din țările socialiste precum și delegați ai unor organizații internaționale. Forumul național al pionierilor dezbate problemele fundamentale ale mișcării pionierești. El urmează să stabilească, pe baza programului de educație comunistă a poporului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, obiectivele activității Organizației pe următorii ani, analizînd totodată posibilitățile de intensificare și adîncire a caracterului politic al muncii desfășurate în rîndul pionierilor, a îmbogățirii și diversificării formelor și mijloacelor de educare a copiilor, a tinerilor, în spiritul mărețelor idei ale socialismului, al dragostei fierbinți față de partid, patrie și popor. Președintele Consiliului Național al Organizației Pionierilor, Virgiliu Radulian, a prezentat Raportul Consiliului Național al Organizației Pionierilor privind activitatea desfășurată în perioada noiembrie 1966—octombrie 1971. Participanții au ascultat, apoi, o informare asupra lucrărilor Secțiunii pentru pionieri, care au avut loc, în aceste zile. S-a dat citire mesajului adresat conducerii partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, de delegații la Conferința acestei Secțiuni. In continuare, Silvestru Patița, vicepreședinte al Consiliului Național al Organizației Pionierilor, a expus Raportul privind îmbunătățirile ce se propun a fi aduse Statutului Unităților și detașamentelor de pionieri și Regulamentului consiliilor Organizației pionierilor din Republica Socialistă România. Mișcarea pionierească, a relevat printre altele, in cuvîntul său, ministrul învățămîntului, Mircea Malița, furnizează vastului proces educațional ce se desfășoară în țara noastră unul din pivoții săi cei mai de seamă, conlucrînd în mod foarte strîns cu școala, dar și completînd-o, împlinind-o. Școala și mișcarea pionierească sînt chemate să meargă mînă în mînă, într-o perfectă comunitate de spirit și obiective în opera nobilă de educare a tinerei generații, în spiritul dragostei față de partid, de patria socialistă. Au început, apoi, discuțiile, la care au participat numeroși delegați și invitați. Participanții la Conferință au fost salutați de numeroși oaspeți de peste hotare. Lucrările conferinței continuă. (Agerpres). Constituirea Comandamentului județean de sprijinire a pregătirii tineretului pentru apărarea patriei Ieri a avut loc, la Comitetul județean de partid, constituirea Comandamentului județean de sprijinire a pregătirii tineretului pentru apărarea patriei. Au participat reprezentanți ai Comitetului județean de partid,ai organizațiilor și instituțiilor care, conform legii, au atribuții în pregătirea tineretului pentru apărarea patriei. Cu acest prilej a fost adoptat un plan de măsuri menit să contribuie la îmbunătățirea activității de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. In funcția de președinte al comandamentului, a fost ales tovarășul Gheorghe Opriș, secretar al Comitetului județean al U.T.C. Vizita la Cluj a unei delegații a Asociației de prietenie sovieto-române O delegație a Asociației de prietenie sovieto-române, condusă de Ranmatsaeva Saieva, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sovietului regional Tașkent, care face o vizită în țara noastră la invitația Consiliului General al A.R.L.U.S., a sosit ieri la Cluj. In cursul zilei de ieri, oaspeții au vizitat fabrica „Clujeana“, Grădina botanică, Institutul oncologic și au avut o întîlnire la Casa prieteniei româno-sovietice cu tovarășii prof. univ. Alexandru Roșea, prof. univ. Ioan Gliga, Constantin Negulescu, membri ai Biroului Consiliului județean al A.R.L.U.S. Azi, oaspeții vizitează cartierele Grigorescu, Gheorgheni și Cooperativa agricolă de producție din comuna Luna. 25 OCTOMBRIE - ZIUA FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA General-locotenent VASILE MILEA Oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc la 25 octombrie Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, înscrisă la loc de cinste în cronica eroicelor lupte purtate de poporul român pentru libertate socială și națională, această zi are o profundă semnificație. Cu 27 de ani în urmă, la 25 octombrie 1944, prin luptele purtate umăr la umăr de către armata română și armata sovietică, a fost desăvîrșită eliberarea întregului teritoriu al Romăniei de sub cotropirea fascistă. Aniversarea Zilei Forțelor Armate, devenită sărbătoare a întregului nostru popor, constituie un simbol al vitejiei și eroismului soldaților, subofițerilor și ofițerilor români în războiul antifascist, o expresie a prețuirii pe care oamenii muncii o acordă armatei țării. Ca în fiecare an, la sărbătoarea de la 25 octombrie, forțele noastre armate prezintă poporului și conducerii de partid și de stat, raportul asupra îndeplinirii misiunii care dă sens și conținut existenței eforturilor și acțiunilor lor, apărarea pămîntului strămoșesc, a cuceririlor revoluționare ale poporului, a independenței și suveranității patriei, a cauzei socialismului și păcii. Toți cei ce slujim sub drapel, de la soldat la general, încercăm un puternic sentiment de mîndrie patriotică și demnitate ostășească pentru faptul că, de-a lungul întregii sale existențe, armata noastră s-a dovedit la înălțimea sacrelor sale îndatoriri. Continuînd pe o treaptă superioară strădaniile eroice ale atîtor generații, de înaintași, făcute în numele libertății și independenței naționale, ea a străbătut, pe parcursul a mai bine de un sfert de veac un impresionant drum. In zilele insurecției, răspunzînd intereselor supreme ale țării, chemării partidului comunist, întreaga armată română a întors armele împotriva Germaniei naziste. Numai in decurs de opt zile — de la 23 la 31 august 1944 — armata română, împreună cu formațiunile de luptă patriotice, sprijinită de masele populare, a curățat de hitleriști Capitala, părțile centrale de sud, sud-est și sud-vest ale țării. Concomitent, desfășurînd acțiuni de luptă pe un front de 1.400 km, eroicele trupe române au menținut un mare cap de pod în Transilvania și Banat, au acoperit trecătorile din Carpații Meridionali, ceea ce a avut o importanță considerabilă pentru desfășurarea ulterioară a operațiilor militare în partea de nord-vest a țării și peste hotarele patriei. Armata română, după victoria insurecției, cot la cot cu armata sovietică, a continuat lupta pentru zdrobirea trupelor hitleriste-hortiste din nord-vestul României și ulterior peste frontierele patriei, pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, pînă la înfrîngerea totală a Germaniei hitleriste. De la 23 August 1944 și pînă la finele războiului antihitlerist, armata română a angajat în luptă efective însumînd peste o jumătate de milion de oameni. Timp de 260 de zile ea a străbătut prin lupte grele 20 de masive muntoase, a forțat 12 cursuri mari de apă, a înaintat în dispozitivul inamic peste 1.000 km eliberînd 3.831 de localități din care 53 orașe. Drumul glorios de luptă împotriva celui mai feroce dușman, a fost stropit din belșug cu sîngele a 170.000 de ostași, fii ai poporului român. Cauza dreaptă pentru care luptau, victoriile repurtate în interiorul țării de către forțele patriotice conduse de P.C.R., asupra reacțiunii, au generat în rîndurile ostașilor români, un eroism de masă. A rămas veșnic în amintirea poporului nostru vitejia și eroismul trupelor române în luptele de pe Mureș, în zonele Clujului, Aradului, la Oradea, Cărei etc., în bătăliile din Ungaria — la Debrețin, pe cursul mijlociu al Tisei, pe căile de acces și în interiorul Capitalei Ungare — Budapesta, în luptele aprige de pe teritoriul Cehoslovaciei, pînă aproape de Praga. Unitățile și marile unități române, pentru vitejia și spiritul lor de sacrificiu au fost citate prin numeroase ordine de către Comandamentul român și cel sovietic. In semn de prețuire pentru bărbăția și eroismul lor, ostașilor români li s-au conferit peste 300.000 de ordine și medalii românești, sovietice, cehoslovace și ungare. Așa cum subliniază tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, și comandant suprem al Forțelor Armate, în cuvîntarea prilejuită de aniversarea mișcării revoluționare condusă de T. Vladimirescu și acordarea gradului de ofițer unei noi promoții a școlilor militare, „întregul popor prețuiește în mod deosebit vitejia ostașilor români care au participat la această grandioasă bătălie, aduce un pios omagiu zecilor și zecilor de mii de militari căzuți pe cîmpul de luptă împotriva fascismului, pentru ca România să fie liberă, pentru ca poporul român să-și construiască o viață fericită“. (Continuare în pag. a ll-a) ȘANTIERUL 2 MĂRIȘELU Dacă nn mărșel, cea mai depărtată și mai dificilă subdiviziune organizatorică a Șantierului 2 Mărișelu (din cadrul vastei amenajări hidroenergetice „Someș“, care trezește la o viață nouă Apusenii) este Lotul 5 Fereastra Leșului. Poate că, pentru respectarea adevărului topografic, ar trebui să i se spună Lotul 5 Valea Leșului, deoarece fereastra nu este altceva decît o galerie de acces în aducțiunea principală, care va lega Acumularea Fîntînele cu centrala hidroelectrică subterană de la Mărișelu, proiectată a avea o putere instalată de 220 MW. Oamenii lotului vorbesc în mod curent de fereastra de atac in aducțiunea principală. Ei exprimă astfel nu numai acțiunea prin care au început aici o titanică luptă cu muntele, ci și dinamismul înaintării tenace și perseverente în roca granitică ultradură, atît în amonte cît și în aval, pe traseul unui important segment al aducțiunii principale. In amonte spre barajul de la Fîntînele, vor trebui străpunși 3,5 kilometri, iar în aval, spre castelul de echilibru — unul din elementele principale ale nodului de presiune — 1,5 kilometri. Se cuvine, mi se pare, să precizez că aducțiunea principală de la barajul Fîntînele la centrala hidroelectrică subterană Mărișelu va fi o galerie cu o secțiune de circa 24 metri pătrați, lungă de 9 kilometri,, cu o cădere de cotă de aproximativ 400 de metri, punctată în partea din aval de castelul de echilibru, de casa vanelor și de conducta forțată. Dar să nu ne pierdem în descriptivisme cu caracter tehnic, oricît ar fi ele de interesante pentru cei versați în construcții hidroenergetice, ci să stăm mai bine de vorbă cu maistrul Ioan Ungureanu, șeful Lotului .5 Fereastra Leșului, un om relativ tînăr, dar mai ales viguros, inteligent, recomandat de cărți de vizită prestigioase: Bicaz, Vaduri, Bacău I, Bacău II, Poiana Uzului. Acest specialist în construcții hidroenergetice a dovedit excelente calități politice, profesionale și morale în organizarea producției și a coloniei muncitorești, în rezolvarea justă și echitabilă a tuturor problemelor pe care le pun zilnic existența și activitatea unui colectiv obligat de împrejurări să lucreze în condiții grele de relief, climă și aprovizionare tehnico-materială. In toată această complexă ocupație, el a fost puternic sprijinit cu vorba și cu fapta de tovarășul Ioan Horozan, secretarul organizației de partid a lotului. — Cum a fost începutul, tovarășe Ungureanu? — Greu, aș putea spune chiar foarte greu. Noi am sosit în această fundătură de munte, de altfel deosebit de frumoasă, fără să fi găsit nimic amenajat. A trebuit să deschidem drumuri, sătera Lucian SÂMBOAN (Continuare în pag. a IlI-a) Lotul 5 fereastra Leșului Roca dislocată de mineri in aducțiunea principală este evacuată prin fereastra de atac in Valea Leșului. Manifestările culturale de la Cîucea Azi, în sala căminului cultural din Ciucea au loc tradiționalele manifestări culturale închinate creației poetice a lui Octavian Goga. Despre semnificațiile poeziei bardului de la Ciucea va vorbi scriitorul Dumitru Mircea, președintele Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă. In continuare, tineri poeți clujeni vor citi din creația lor, elevi ai Școlii populare de artă din Cluj vor susține, în limbile română și maghiară, un recital din poeziile lui Octavian Goga, corul Casei municipale de cultură Cluj va interpreta melodii pe versuri de Octavian Goga, iar orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Cluj va susține un spectacol folcloric. Deschiderea cursurilor Universității populare Duminică, 24 octombrie 1971, ora 11 va avea loc, în sala mică a Casei universitarilor, festivitatea de deschidere a noului an de învățămînt 1971—1972 la Universitatea populară Cluj. Vor vorbi, cu acest prilej, prof. dr. doc. Victor Preda, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, președintele Comisiei județene pentru difuzarea culturii și științei, prof. dr. doc. Mihail Dan, rectorul Universității populare, prof. dr. Alexandru Bartha, prorectorul Universității populare, directorul filialei Clujeana a Universității populare și comf. univ. Alexandru Toth, director de curs. In încheiere va avea loc un program cultural-artistic susținut de actori ai Teatrului Național și Teatrului maghiar de stat, soliști ai operelor română și maghiară de stat și corul de cameră al Casei municipale de cultură Cluj.