Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)

1971-10-24 / 7762. szám

Anul XXVII—NR. 7762 PROLETAR? Dffi TÖÄTl fARÍLÜ, UN«TI-VSf ORGAN AL COMITETULU JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Duminică 24 octombrie 1971 6 pagini 30 bani IMPERATIVUL TOAMNEI iin­it ÎNCHEIEREA UN­­TRIOR ȘI URGENTAREA CULESULUI PORUMBULUI Pînă la data de 21 octom­brie a.c., potrivit datelor cen­tralizate la Direcția generală județeană a agriculturii, în întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole din județ au fost însămînțate 45.625 hectare, ceea ce repre­zintă 75 la sută din suprafe­țele destinate păioaselor de toamnă. Mai avansate cu a­­ceste lucrări sînt întreprinde­rile agricole de stat, care au realizat 88 la sută din planul de însămînțări. In ceea ce privește recoltarea culturilor tîrzii, din datele operative re­zultă că această lucrare este pe terminate la culturile de sfeclă de zahăr și cartofi, iar porumbul a fost cules de pe 72 la sută din suprafețele cultivate. Din analiza stadiu­lui lucrărilor agricole de toamnă se desprinde conclu­zia că în următoarele zile toate forțele și mijloacele se cer concentrate pentru înche­ierea grabnică a semănatului în unitățile restanțiere și pentru urgentarea culesului porumbului și transportul produselor care se mai află în cîmp. Principala cauză care a de­terminat întîrzierea însămîn­­țărilor de­ toamnă într-o se­rie de unități — cum sînt cooperativele agricole din Mociu, Feldioara, Viișoara, Sîncrai și altele — a fost tergiversarea eliberării tere­nului. Ca urmare și în pre­zent, pe total județ, au mai rămas de efectuat alături de însămînțări pe circa 12.000 hectare. Pentru urgentarea executării arăturilor și însă­­mînțărilor de toamnă este ne­cesar ca în toate unitățile ră­mase în urmă să se asigure cîmp liber de lucru mecani­zatorilor, iar tractoarele să fie utilizate cu întreaga ca­pacitate. Exemplul mecaniza­torilor dintr-o serie de coope­rative agricole — cum sînt cele din Jucu, Fizeșul Gher­lei și altele — unde tractoriș­tii au muncit pînă noaptea tîrziu la efectuarea arături­lor, va trebui urmat de toate unitățile unde lucrările de pregătire a terenului sînt în­(Continuare in pag. a III-a) Arături pentru însămînțări de toamnă la C.A.P. Tureni PREGĂTIRILE PENTRU IERNAREA ANIMALELOR SĂ FIE GRABNIC ÎNCHEIATE! Timpul friguros de toamnă și apropierea iernii impun ca în fermele zootehnice să se în­cheie cît mai grabnic pregăti­rile pentru stabulația anima­lelor. — String­er­ea din cîmp, transportul și depozitarea­­ în­tregii ’■producții de furaje te­­buie să constituie, în aceste zi­­le, una dintre cele mai impor­tante preocupări în cadrul fer­melor zootehnice din C.A.P. — ne-a declarat tovarășul, ing. IOAN CIUGUDEANU, director general adjunct al Direcției generale județene a agricultu­rii, industriei alimentare, sil­viculturii și apelor. Aceasta, cu atît mai mult cu cît din da­tele Direcției generale agricole județene rezultă că fermele zootehnice ale C.A.P. au un deficit de furaje fibroase de circa 23.000 tone. Deși unele C.A.P. au balanța furajeră de­ficitară, totuși conducerile lor și ale fermelor zootehnice nu dau dovadă de suficientă pre­ocupare și spirit gospodăresc pentru asigurarea furajelor. Cooperativele agricole de pro­ducție din Fizeșul Gherlei,Vid­­cele, Răscruci, Călățele și al­tele mai au încă în cîmp im­portante cantități de fînuri ex­puse intemperiilor. In același timp cu transportul grabnic al fînurilor care mai există în cîmp, conducerile C.A.P. și ale fermelor zootehnice, specialiș­tii trebuie să se ocupe de rea­lizarea unor cantități cit mai mari de silozuri din cocenii de porumb, coletele de sfeclă de zahăr, paie, pleavă în ames­tec cu borhot etc. Aceasta trebuie să fie una din căile principale de suplinire a de­ficitului de fibroase. Din relatările specialiștilor și președinților C.A.P. și din datele Direcției generale ju­dețene agricole rezultă însă că acțiunea de însilozare nu s-a bucurat de atenția nece­sară în unele cooperative agri­cole. Trebuie să constituie un motiv de temeinică analiză pentru organizațiile de partid și consiliile de conducere ale C.A.P. din Suatu,­ care are o fermă, zootehnică cu sute de capete de bovine, precum ș­­ pentru C.A.P. Hășdate, Feldi­oara, Sînmărtin și altele, fap­tul că în aceste unități,­pînă la mijlocul lunii octombrie nu s-a însilozat nici un kg de si­loz. Totodată, la alte C.A.P. — cum sînt Dăbîca, Fiorești, Sic, Unguraș, Sucutard, Geaca și altele — s-au însilozat canti­tăți mici față de cele necesare efectivelor de animale existen­te. In Sic, bunăoară, numai 110 tone din 1.750, Fiorești ■— 420 tone din 2.064, Dăbîca — 250 tone din 2.640. Organiza­țiile de partid din aceste uni­tăți și din toate celelalte ca­re au restanțe trebuie să de­termine consiliile de condu­cere, șefii fermelor zootehni­ce, de a lua măsurile ce se impun pentru a se realiza can­tități cît mai mari de furaje însilozate, valorificîndu-se în acest scop toate produsele se­cundare rezultate din recoltări — coceni de porumb, coletele de sfeclă și alte resturi ve­getale. Numai folosindu-se toa­te resursele se va putea asi­gura o bază furajeră corespun­zătoare unei bune hrăniri a animalelor pe timpul stabula­­ției. Deși ne găsim într-o perioa­dă de timp avansată, cînd ți­­nerea animalelor sub cerul li­ber pe timpul nopții are­­ in­fluențe negative asupra pro­ducției de lapte și asupra să­nătății animalelor, unele coo­perative agricole nu au termi­nat repararea adăposturilor pentru iarnă. Pînă zilele tre­cute, grajdul pentru 120 ani­­­male tineret bovin de la Valea Caldă, al C.A.P. Someșeni, în­că nu avea pusă nici o iesie. Cooperativei agricole de pro­ducție din Fizeșul Gherlei, de­și i s-a dat repartiție­i pentru 10 mc de cherestea necesară pentru repararea adăposturilor din ferm­a zootehnică, mi a ridicat materialul pe motiv că... nu dispune de mijloace bănești necesare. Unul din grajdurile fermei zootehnice de la C.A.P. Bonțida, în loc să fie folosit pentru adăpostirea animalelor, este întrebuințat ca magazie pentru 20 vagoa­ne de grîu. Adăposturile pen­tru animale, ieslele, ușile și acoperișurile nu sunt încă pu­se la punct nici în alte coope­rative agricole de producție din județ. Perioada de timp în care ne găsim impune ca atenția conducerilor fermelor zooteh­nice să fie îndreptată și V. CALUGARU (Continuare în pag. a III-a) PENTRU INALȚAREA ROMÂNIEI SOCIALISTE - PENTRU VIITORUL LUMWOS AL GENERAȚIEI DE MIINE Săptămîna­l pe care o înche­iem rămîne înscrisă în is­toria construcției României socialiste prin adoptarea de către Marea Adunare Națio­nală, în sesiunea recent în­cheiată, a Legii pentru adop­tarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste Româ­nia pe perioada 1971—1975. Elaborat în lumina Congresu­lui al X-lea al partidului, pla­nul cincinal 1971—1975 — prin proporțiile și corelațiile lui fundamentale, prin preve­derile care vizează promova­rea modernizării intense a structurilor economice și or­ganizatorice — constituie o e­tapă esențială în edificarea societății socialiste multilate­ral dezvoltate, în progresul întregii­ noastre societăți. Ela­nul — așa cum s-a subliniat în documentele sesiunii — este, în același timp, rezulta­tul unui dialog viu desfășu­rat cu participarea organelor centrale și locale, conduceri­le marilor unități economice și instituții centrale de sin­teză. El este o sinteză stră­lucită a direcțiilor principale ale politicii partidului în ac­tuala etapă istorică, repre­zentând o treaptă calitativ nouă, superioară, în compa­rație cu cincinalul trecut și cu celelalte etape pe ... care­ le-a parcurs țara noastră, pe calea evoluției sale spre pro­gres­ . Planul cincinal actual por­nește de la ideea fundamen­tală că venitul național con­stituie izvorul unic al ridi­cării nivelului de trai și al creșterii potențialului econo­mic a­­ patriei noastre. Ca­racteristic este, în acest sens, sporirea producției industria­­le, anual, în medie de 11— 12,2 la sută, mai mare decît toate mediile realizate în pe­rioada de economie planifica­tă —, ridicarea eficienței in­vestițiilor, a capacităților de producție existente și­ a for­ței de muncă, alocarea unor fonduri de acumulare im­portante și menținerea unei­­ juste proporții între fondul­­ de acumulare și cel de con­­­­sum, care să asigure înfăp­tuirea țelurilor de perspecii­(Continuare în pag. a lll-a) cadran politic Conferința națională a Organizației pionierilor La Palatul {m­arii Adunări Naționale au fost reluate, sîmbătă, în ședință plenară, lucrările celei de-a doua Conferințe naționale a Orga­­nizației pionierilor. La lucrări iau parte tova­rășii Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mircea Malița, minis­trul învățămîntului, conducă­tori ai unor instituții centra­le și organizații obștești, ac­tiviști de partid, de stat și ai U.T.C., muncitori din mari întreprinderi, oameni de știință, artă și cultură. La dezbateri participă co­mandanți de unități și de de­­­tașamente pionierești, repre­zentanți ai caselor de cultu­ră ale pionierilor, cadre di­dactice, părinți și elevi. Sunt prezenți oaspeți de peste hotare — soli ai orga­nizațiilor de pionieri din ță­rile socialiste precum și dele­­gați ai unor organizații in­ternaționale. Forumul național al pio­nierilor dezbate problemele fundamentale ale mișcării pionierești. El urmează să stabilească, pe baza progra­mului de educație comunistă a poporului adoptat de Comi­tetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovară­șului Nicolae Ceaușescu, o­­biectivele activității Organi­zației pe următorii ani, ana­­lizînd totodată posibilitățile de intensificare și adîncire a caracterului politic al muncii desfășurate în rîndul pionie­rilor, a îmbogățirii și diver­sificării formelor și mijloace­lor de educare a copiilor, a tinerilor, în spiritul mărețelor idei ale socialismului, al dra­gostei fierbinți față de partid, patrie și popor. Președintele Consiliului Na­țional al Organizației Pionie­rilor, Virgiliu Radulian, a prezentat Raportul Consiliu­­lu­i Național al Organizației Pionierilor privind activitatea desfășurată în perioada no­iembrie 1966—octombrie 1971. Participanții au ascultat, a­­poi, o informare asupra lu­crărilor Secțiunii pentru pio­nieri, care a­u avut loc, în a­­ceste zile. S-a dat citire me­sajului adresat conducerii partidului, tovarășului Ni­colae Ceaușescu, de delegații la Conferința acestei Secțiuni. In continuare, Silvestru Pa­­tița, vicepreședinte al Consi­liului Național al Organizației Pionierilor, a expus Rapor­tul privind îmbunătățirile ce se propun a fi aduse Statutu­lui Unităților și detașamente­lor de pionieri și Regulamen­tului consiliilor Organizației pionierilor din Republica So­cialistă România. Mișcarea pionierească, a re­levat printre altele, in cuvîn­­tul său, ministrul învățămîn­tului, Mircea Malița, furni­zează vastului proces educa­țional ce se desfășoară în ța­ra noastră unul din pivoții săi cei mai de seamă, conlu­­crînd în mod foarte strîns cu școala, dar și completînd-o, împlinind-o. Școala și mișca­rea pionierească sînt chemate să meargă mînă în mînă, în­tr-o perfectă comunitate de spirit și obiective în opera nobilă de educare a tinerei generații, în spiritul dragos­tei față de partid, de patria socialistă. Au început, apoi,­ discuțiile, la care au participat nume­roși delegați și invitați. Participanții la Conferință au fost salutați de numeroși oaspeți de peste hotare. Lucrările conferinței con­tinuă. (Agerpres). Constituirea Comandamentului județean de sprijinire a pregătirii tineretului pentru apărarea patriei Ieri a avut loc, la Comite­tul județean de partid, con­stituirea Comandamentului județean de sprijinire a pre­gătirii tineretului pentru apă­rarea patriei. Au participat reprezentanți ai Comitetului județean de partid,­­ai organizațiilor și in­stituțiilor care, conform legii, au atribuții în pregătirea ti­neretului pentru apărarea pa­triei. Cu acest prilej a fost adoptat un plan de măsuri menit să contribuie la îmbu­nătățirea activității de pregă­tire a tineretului pentru apă­rarea patriei. In funcția de președinte al comandamentului, a fost ales tovarășul Gheorghe Opriș, se­cretar al Comitetului jude­țean al U.T.C. Vizita la Cluj a unei delegații a Asociației de prietenie sovieto-române O delegație­ a Asociației de prietenie sovieto-române, con­dusă de Ranmatsaeva Saieva, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sovietului regio­nal Tașkent, care face o vizi­tă în țara noastră la in­vitația Consiliului General al A.R.L.U.S., a sosit ieri la Cluj. In cursul zilei de ieri, oaspeții au vizitat fabrica „Clujeana“, Grădina botani­că, Institutul oncologic și au avut o întîlnire la Casa prie­teniei româno-so­vieti­ce cu to­varășii prof. univ. Alexandru Roșea, prof. univ. Ioan Gliga, Constantin Negulescu, mem­bri ai Biroului Consiliului ju­dețean al A.R.L.U.S. Azi, oaspeții vizitează car­tierele Grigorescu, Gheor­­gheni și Cooperativa agricolă de producție din comuna Luna. 25 OCTOMBRIE - ZIUA FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA General-locotenent VASILE MILEA Oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc la 25 oc­tombrie Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, înscrisă la loc de cinste în cronica eroicelor lupte purtate de poporul român pentru libertate socială și na­țională, această zi are o profundă semnificație. Cu 27 de ani în urmă, la 25 octombrie 1944, prin luptele purtate umăr la umăr de către armata română și armata sovietică, a fost desăvîrșită eliberarea întregului teritoriu al Romă­­­niei de sub cotropirea fascistă. Aniversarea Zilei Forțelor Armate, devenită sărbătoare a întregului nostru popor, constituie un simbol al vitejiei și eroismului soldaților, subofițerilor și ofițerilor români în războiul antifascist, o expresie a prețuirii pe care oamenii muncii o acordă armatei țării. Ca în fiecare an, la sărbătoarea de la 25 octombrie, for­țele noastre armate prezintă poporului și conducerii de partid și de stat, raportul asupra îndeplinirii misiunii care dă sens și conținut existenței eforturilor și acțiunilor lor, apărarea pămîntului strămoșesc, a cuceririlor revoluționare ale poporului, a independenței și suveranității patriei, a cauzei socialismului și păcii. Toți­ cei ce slujim sub drapel, de la soldat la general, încercăm un puternic sentiment de mîndrie patriotică și demnitate ostășească pentru faptul că, de-a lungul întregii sale existențe, armata noastră s-a dovedit la înălțimea sa­crelor sale îndatoriri. Continuînd pe o treaptă superioară strădaniile eroice ale atîtor generații, de înaintași, făcute în numele libertății și independenței naționale, ea a străbă­tut, pe parcursul a mai bine de un sfert de veac un im­presionant drum. In zilele insurecției, răspunzînd intereselor supreme ale țării, chemării partidului comunist, întreaga armată română a întors armele împotriva Germaniei naziste. Numai in decurs de opt zile — de la 23 la 31 august 1944 — armata română, împreună cu formațiunile de luptă patriotice, spri­jinită de masele populare, a curățat de hitleriști Capitala, părțile centrale de sud, sud-est și sud-vest ale țării. Con­comitent, desfășurînd acțiuni de lu­ptă pe un front de 1.400 km, eroicele trupe române au menținut un mare cap de pod în Transilvania și Banat, au acoperit trecătorile din Carpații Meridionali, ceea ce a avut o importanță consi­derabilă pentru desfășurarea ulterioară a operațiilor mili­tare în partea de nord-vest a țării și­ peste hotarele pa­triei. Armata română, după victoria insurecției, cot la cot cu armata sovietică, a continuat lupta pentru zdrobirea tru­pelor hitleriste-hortiste din nord-vestul României și ulte­rior peste frontierele patriei, pe teritoriul Ungariei, Ceho­slovaciei și Austriei, pînă la înfrîngerea totală a Germaniei hitleriste. De la 23 August 1944 și pînă la finele războiului anti­hitlerist, armata română a angajat în luptă efective însu­­mînd peste o jumătate de milion de oameni. Timp de 260 de zile ea a străbătut prin lupte grele 20 de masive mun­toase, a forțat 12 cursuri mari de apă, a înaintat în dispo­zitivul inamic peste 1.000 km eliberînd 3.831 de localități din care­­ 53 orașe. Drumul glorios de luptă împotriva celui mai feroce dușman, a fost stropit din belșug cu sîngele a 170.000 de ostași, fii ai poporului român. Cauza dreaptă pentru care luptau, victoriile repurtate în interiorul țării de către forțele patriotice conduse de P.C.R., asupra reacțiunii, au generat în rîndurile ostașilor români, un eroism de masă. A rămas veșnic în amintirea poporu­lui nostru vitejia și eroismul trupelor române în luptele de pe Mureș, în zonele Clujului, Aradului, la Oradea, Că­rei etc., în bătăliile din Ungaria — la Debrețin, pe cursul mijlociu al Tisei, pe căile de acces și în interiorul Capi­talei Ungare — Budapesta, în luptele aprige de pe terito­riul Cehoslovaciei, pînă aproape de Praga. Unitățile și marile unități române, pentru vitejia și spi­ritul lor de sacrificiu au fost citate prin numeroase ordine de către Comandamentul român și cel sovietic. In semn de prețuire pentru bărbăția și eroismul lor, ostașilor români li s-au conferit peste 300.000 de ordine și medalii româ­nești, sovietice, cehoslovace și ungare. Așa cum subliniază tovarășul Nicolae Ceaușescu, secre­tarul general al partidului, și comandant suprem al For­țelor Armate, în cuvîntarea prilejuită de aniversarea miș­cării revoluționare condusă de T. Vladimirescu și acorda­rea gradului de ofițer unei noi promoții a școlilor militare, „întregul popor prețuiește în mod deosebit vitejia ostașilor români care au participat la această grandioasă bătălie, aduce un pios omagiu zecilor și zecilor de mii de militari căzuți pe cîmpul de luptă împotriva fascismului, pentru ca România să fie liberă, pentru ca poporul român să-și construiască o viață fericită“. (Continuare în pag. a ll-a) ȘANTIERUL 2 MĂRIȘELU Dacă nn mă­rșel, cea mai depărtată și mai dificilă sub­diviziune organizatorică a Șantierului 2 Mărișelu (din cadrul vastei amenajări hi­droenergetice „Someș“, care trezește la o viață nouă Apu­senii) este Lotul 5 Fereastra Leșului. Poate că, pentru res­pectarea adevărului topogra­fic, ar trebui să i se spună Lotul 5 Valea Leșului, deoa­rece fereastra nu este altceva decît o galerie de acces în aducțiunea principală, care va lega Acumularea Fîntînele cu centrala hidroelectrică subterană de la Mărișelu, proiectată a avea o putere instalată de 220 MW. Oamenii lotului vorbesc­­ în mod cu­rent de fereastra de atac in aducțiunea principală. Ei ex­primă astfel nu numai acțiu­nea prin care au început aici o titanică luptă cu muntele, ci și dinamismul înaintării tenace și perseverente în roca granitică ultradură, atît în amonte cît și în aval, pe traseul unui important seg­ment al aducțiunii principale. In amonte spre barajul de la Fîntînele, vor trebui stră­punși 3,5 kilometri, iar în a­­val, spre castelul de echili­bru — unul din elementele principale ale nodului de pre­siune — 1,5 kilometri. Se cu­vine, mi se pare, să precizez că aducțiunea principală de la barajul Fîntînele la cen­trala hidroelectrică subterană Mărișelu va fi­­ o galerie cu o secțiune de circa 24 metri pătrați, lungă de 9 kilometri,, cu o cădere de cotă de apro­ximativ 400 de metri, puncta­tă în partea din aval de cas­telul de echilibru, de casa vanelor și de conducta for­țată. Dar să nu ne pierdem în descriptivisme cu caracter tehnic, oricît ar fi ele de in­teresante pentru cei versați în construcții hidroenergetice, ci să stăm mai bine de vorbă cu maistrul Ioan Ungureanu, șeful Lotului .5 Fereastra Le­șului, un om relativ tînăr, dar mai ales viguros, inteli­gent, recomandat de cărți de vizită prestigioase: Bicaz, Va­duri, Bacău I, Bacău II, Po­iana Uzului. Acest specialist în construcții hidroenergetice a dovedit excelente calități politice, profesionale și mo­rale în organizarea producției și a coloniei muncitorești, în rezolvarea justă și echitabilă a tuturor problemelor pe care le pun zilnic existența și ac­tivitatea unu­i colectiv obli­gat de împrejurări să lucreze în condiții grele de relief, climă și aprovizionare tehni­­co-materială. In toată această complexă ocupație, el a fost puternic sprijinit cu vorba și cu fapta de tovarășul Ioan Horozan, secretarul organiza­ției de partid a lotului. — Cum a fost începutul, tovarășe Ungureanu? — Greu, aș putea spune chiar foarte greu. Noi am so­sit în această fundătură de munte, de altfel deosebit de frumoasă, fără să fi găsit ni­mic amenajat. A trebuit să deschidem drumuri, să­tera­ Lucian SÂMBOAN (Continuare în pag. a IlI-a) Lotul 5 fereastra Leșului Roca dislocată de mineri in aducțiunea principală este evacuată prin fereastra de atac in Valea Leșului. Manifestările culturale de la Cîucea Azi, în sala căminului cul­tural din Ciucea au loc tradi­ționalele manifestări cultura­le închinate creației poetice a lui Octavian Goga. Despre semnificațiile poeziei bardu­lui de la Ciucea va vorbi scriitorul Dumitru Mircea, președintele Comitetului ju­dețean pentru cultură și edu­cație socialistă. In continua­re, tineri poeți clujeni vor citi din creația lor, elevi ai Școlii populare de artă din Cluj vor susține, în limbile română și maghiară, un reci­tal din poeziile lui Octavian Goga, corul Casei municipale de cultură Cluj va interpreta melodii pe versuri de Octa­vian Goga, iar orchestra de muzică populară a Filarmo­nicii de Stat din Cluj va sus­ține un spectacol folcloric. Deschiderea cursurilor Universității populare Duminică, 24 octombrie 1971, ora 11 va avea loc, în sala mică a Casei universi­tarilor, festivitatea de­­ deschi­dere a noului an de învăță­­mînt 1971—1972 la Universi­tatea populară Cluj. Vor vor­bi, cu acest prilej, prof. dr. doc. Victor Preda, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste Româ­nia, președintele Comisiei ju­dețene pentru difuzarea cul­turii și științei, prof. dr. doc. Mihail Dan, rectorul Univer­sității populare, prof. dr. A­­lexandru Bartha, prorectorul Universității populare, direc­torul filialei Clujeana a Uni­versității populare și comf. univ. Alexandru Toth, direc­tor de curs. In încheiere va avea loc un program cultural-artistic sus­ținut de actori ai Teatrului Național și Teatrului maghiar de stat, soliști ai operelor ro­mână și maghiară de stat și corul de cameră al Casei mu­nicipale de cultură Cluj.

Next