Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)

1971-11-25 / 7789. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII —Nr. 7789 Joi 25 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani DEZVOLTAREA PUTERNICĂ A ZOOTEHNIEI - OBIECTIV PRINCIPAL PENTRU AGRICULTURA JUDEȚULUI NOSTRU tn înfăptuirea politicii parti­dului nostru de dezvoltare in­tensivă a agriculturii, crearea unor puternice ferme zooteh­nice, care să realizeze produc­ții tot mai ridicate, constituie una din sarcinile cele mai im­portante care stau în fața uni­tăților agricole. In județul Cluj, unde condițiile naturale sînt deosebit de favorabile creșterii animalelor, pajiștile ocupînd 47% din suprafața a­­gricolă, iar zootehnia este o în­deletnicire cu veche tradiție a țăranilor cooperatori, această ramură trebuie să capete o pondere tot mai mare în pro­ducția cooperativelor agricole și a întreprinderilor agricole de stat. însemnatele fonduri de in­vestiții acordate de stat asi­gură dezvoltarea din ce în ce mai puternică a bazei mate­riale a unităților agricole pen­tru creșterea animalelor. Ast­fel, pentru dezvoltarea pro­ducției animaliere, în județul nostru se construiește un com­plex avicol de stat la Gilău, trei complexe intercooperatis­­te pentru îngrășarea tineretu­lui taurin, un complex pentru îngrășarea porcilor, precum și o serie de adăposturi destina­te fermelor de vaci. în lumina prevederilor Pro­gramului Național privind dezvoltarea zootehniei și creș­terii producției animaliere, au fost stabilite o serie de obiec­tive importante pentru creș­terea efectivelor de animale: Îmbunătățirea bazei furajere, concentrarea producției și spe­cializarea fermelor care să a­­sigure sporirea livrărilor la fondul de stat — obiective ca­re au început să prindă viață. REALIZĂRILE OBȚINUTE ÎN DEZVOLTAREA ZOOTEH­NIEI ȘI MĂSURILE CARE SE IMPUN PENTRU ÎMBUNĂ­TĂȚIREA ACTIVITĂȚII ÎN ACEST SECTOR VOR CON­STITUI UN IMPORTANT CA­PITOL AL ANALIZEI RE­ZULTATELOR DIN AGRI­CULTURĂ, CE SE VA FACE ÎN CADRUL CELEI DE-A XII-A SESIUNI A CONSI­LIULUI POPULAR JUDE­ȚEAN DIN ZIUA DE 27 NOIEMBRIE. Pentru înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea zootehniei, încă de la începutul anului s-au luat o serie de măsuri, printre care cele mai impor­tante au fost organizarea fer­melor specializate, prin con­centrarea efectivelor, moderni­zarea tehnologiei și reparti­zarea fiecărei ferme a mijloa­celor de producție, inclusiv a terenurilor destinate produce­rii furajelor de volum, acțiu­ne care se continuă și în a­­nul viitor. în unitățile agricole de stat, acțiunea de concentrare și specializare a fermelor este mai avansată, fapt ce a con­tribuit la realizarea unor pro­ducții mai mari. Mergîndu-se pe linia con­centrării și specializării pro­ducției zootehnice și în unită­țile cooperatiste, în prezent ramura creșterii taurinelor a ajuns să aibă o pondere de 70% în producția globală, fiind organizată intr-un număr de 145 cooperative, din care 19 au un efectiv între 300 și 1.200 animale. Unități coopera­tiste cum sunt cele din Mihai Viteazul, Luna, Cășei, Câmpia Turzii, Unirea-Turda, Plăiești ș.a. sunt specializate numai în creșterea taurinelor. O acțiune de cea mai mare însemnătate pentru creșterea producției de lapte destinată fondului de stat, cit și pentru asigurarea vițeilor necesari populării viitoarelor complexe de îngrășare aflate în con­strucție, o constituie creșterea efectivelor de vaci. In acest scop au fost întocmite docu­mentațiile necesare organizării în 1972 a 5 ferme specializate cu o capacitate de 400—650 vaci, la C.A.P. Luna, Luncani, Bonțida, Apahida și Gădălin. Creșterea ovinelor este or­ganizată în 124 cooperative și în special în acele unități ca­re sunt situate în zona coli­­nară și submontană, cu supra­fețe mai mari de pajiști natu­rale, unități care în perspec­tivă vor crește în principal a­­ceastă specie. Creșterea porcinelor s-a menținut in 38 cooperative din zona cerealieră a județu­lui ca cele din Mociu, Suatu, Cămăraș, Frata, Ceanu Mare și altele. Folosindu-se experiența cîș­­tigată de I.A.S. privind creș­terea animalelor în complexe industriale, s-a trecut la or­ganizarea asociațiilor inter­­cooperatiste pentru creșterea și îngrășarea animalelor. îngrășarea tineretului taurin s-a concentrat în complexele intercooperatiste din Cîțcău — cu 1.700 animale, Ic­ofl — cu 1.400 și Mihai Viteazul — cu 5.200, care se află în curs de construcție. La aceste asocia­ți intercooperatiste participă toate unitățile crescătoare de taurine. Producerea cărnii de tineret ovin a fost concentrată în complexul intercooperatist Răscruci, cu o capacitate de 30.000 locuri. In scopul asigurării produ­cerii cărnii de porc, în canti­tăți sporite față de anii ante­riori, s-a organizat o asociație intercooperatistă la care iau parte 32 cooperative, con­struind o crescătorie de porci cu circuit închis, avînd o ca­pacitate de 15.000 capete. Pentru aprovizionarea pie­­ții cu cantități sporite de car­ne de pasăre, unitățile coope­ratiste, în colaborare cu I.A.S. Avicola Apahida, au crescut în acest an în spațiile existen­te 120.000 de pui, livrînd la fondul de stat peste 80 tone carne, deși nu au avut sar­cină de plan la această specie. Rezultatele bune obținute în concentrarea și specializarea producției animale, au fost în­soțite și de creșterea nume­rică a șeptelului. în cursul a­­nului curent, pînă la 1 noiem­brie, efectivele din sectorul socialist al agriculturii județu­lui au crescut cu 1.800 vaci și juninci, cu 37.400 porcine și cu­ 8.000 ovine. Cu toată a­­ceastă sporire, efectivele sunt sub nivelul prevederilor pla­nului de stat pe anul curent. Față de prevederile de plan în sectorul cooperatist, la sfat­(Continucre in pag. a lll­a) începutul iernii s-a făcut simțit și pe șantierul de la Tar­­nița. Activitatea cons­ructorilor continuă însă cu același avînt ÎNCHEIEREA vizitei președintelui R.S.F. IUGOSlAVIA, IOSIP BROZ TITO încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetu­lui județean­ Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale între to­varășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, pre­ședintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preșe­dintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovară­șii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., Ilie Ver­­deț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno—iugoslavă de colabo­rare economică, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, șef de sec­ție la C.C. al P.C.R., Ion Flo­­rescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, con­silier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Româ­niei la Belgrad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au par­ticipat tovarășii Gemal Bre­­dici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adu­nării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Do­­lanț, Președintele în funcțiu­ne al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Te­­pavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gli­­gorievici, membru al Consi­liului Executiv Federal, preșe­dintele părții iugoslave în Co­misia mixtă de colaborare e­­conomică iugoslavo—română, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabinetului Președintelui Re­publicii, Iso Njegovan, ambasa­dorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, con­silier al președintelui republi­cii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la Secreta­riatul Federal pentru Afaceri­le­ Externe. Cea de-a dou­a zi a convor­birilor a fost consacrată discu­tării unor probleme actuale ale situației internaționale. Părțile au constatat cu satis­facție că punctele de vedere al României și Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în­ aprecierea evenimentelor care au loc în viața interna­țională. Cei doi președinți au apre­ciat acțiunile menite să con­tribuie la convocarea Confe­(Continuare în pag. a IV-a) Judecată de valoare, nu apreciere Ca să discuți despre nou, trebuie să pornești neapărat de la ceea ce se înțelege prin această noțiune. Definirea noului are o mare importan­ță nu numai din punct de vedere teoretic, ci și practic. Lipsa de receptivitate, rezer­va manifestată uneori față de ceea ce creează bun gîn­­direa și experiența oamenilor își trage seva tocmai din ne­înțelegerea esenței preceptu­lui de nou. Considerîndu-se că noul trebuie să fie neapă­rat ceva inedit, spectaculos, numeroase inițiative, idei, pro­puneri valoroase sînt trecute cu vederea, neluate în seamă. Datorită aceleiași optici dese­ori auzim: „Apoi, acest lu­cru nu e deloc noutate. Am citit undeva că se mai aplică și în altă parte“. Definirea cu precizie a nou­lui se mai impune și din alte considerente. Dacă din punct de­ vedere teoretic noul poate fi cuprins în limitele unei definiții, activitatea practică facilitează o varietate de de­finiții, impuse de multitudinea formelor pe care noul le poa­te îmbrăca. Deci, vrem nu vrem, ancheta noastră trebuie să pornească de la întrebarea CE SĂ ÎNȚELEGEM PRIN NOU? CARE SUNT FORME­LE SALE DE MANIFESTA­RE? Vom căuta să răspundem acestei întrebări cu ajutorul tovarășilor ELVIRA MOISE și SUSANA TODEA, munci­toare la Fabrica de tricotaje Cluj, inginer GHEORGHE RADA, secretar al Comitetu­lui municipal de partid Dej, RAIM­ARIANA, inginer la uzina Carbochim, ing. GHEOR­GHE TUDOR, director tehnic la Centrala minelor de fier și nemetalifere, ing. STEFAN DRAGAN, inginer-șef adjunct la I.R.E.C. Gh. RADA. Noul, după pă­rerea mea, reprezintă ceva su­perior, față de ceea ce am reușit să realizăm anterior pe plan tehnic, economic, orga­nizatoric și chiar în gîndire. Un lucru mai bun, cu perfor­manțe ridicate. Cînd ne refe­rim însă la noul util, adică aplicativ, definiția dată se dovedește îngustă. în activita­tea practică, un lucru realizat pentru prima dată într-un sector, unitate, sau pe plan național poate constitui o noutate chiar dacă este cu­noscut și aplicat în alte uni­tăți sau țări. Deci, în activi­tatea practică și întreprinde­rea poate constitui domeniul de definiție. , Susana TODEA: Delimita­rea între noul teoretic și noul util, ca să folosesc expresia utilizată, este foarte impor­tantă. Și am să dovedesc a­­cest lucru. După cum știm cu toții, folosirea deșeurilor de tricot la anumite categorii de încălțăminte este o chestiune cunoscută. Utilizarea acestora la confecționarea unor obiec­te de îmbrăcăminte pentru păpuși, crearea unor model­le de încălțăminte a un div­­șeuri de tricot și din deșeu­ri de piele și talpă, lucru reali­zat de întreprinderea­­ noastră în colaborare cu „Clujeana“ reprezintă, totuși o noutate. Apreciind caracterul de nou­tate al inițiativelor amintite, conducerea fabricii a acționat pentru materializarea lor. Elvira MOISE: Nu greșim, cred, deloc dacă am defini noul ca o treaptă superioară pe drumul perfecțiunii profe­sionale, organizatorice etc. Noul este echivalent cu mai bine, mai mult față de tot ce am­­ realizat pînă la un moment dat. Ca domeniu, noul util — și cred că e bi­ne subscriind acestei formu­lări — cuprinde totul, adică atît omul cît și mijloacele și mediul în care el își desfă­șoară activitatea. RAIM Ariana. Cu alte cu­vinte, noutatea poate consti­tui un material nou, un pro­cedeu tehnologic sau de exe­cuție nou, precum și o fază sau operație nouă. Caracter de noutate poate avea și o lucrare, o soluție organizato­rică sau un produs, efectuate, aplicate sau fabricate pentru prima dată într-o unitate. Noutatea este deci un ele­ment distinctiv, deosebit de elementele similare cunoscute pînă atunci și care poate fi întîlnit în orice sector de ac­tivitate. Ștefan DRAGAN: Obișnuim ca noțiunea de „nou“ să o legăm întotdeauna de aceea de progres; în lumina acestei interpretări, nu se poate con­sidera nou ceva, chiar dacă a apărut recent, însă nu con­tribuie la progres și în con­secință nu poate fi trainic. Acest lucru este valabil în toate domeniile vieții și cu atît mai accentuat în dome­niul științei și, implicit, în principalul ei sector de apli­care — industria. Gheorghe TUDOR. Noul în economie reprezintă chezășia înfăptuirii planurilor de vii­tor. El este forța care ajută omul să se depășească pe el însuși. Noul este chintesența celei mai înaintate gîndiri, concretizată în ultimă instan­ță în­­ producția de bunuri materiale necesare omului. Susana TODEA: Caracterul atotcuprinzător al noului per­mite să lărgim definiția da­tă. Nu mi se pare deloc că greșim afirmînd că noul este tot ce ne impresionează și mișcă, tot ce ne entuziasmea­ză. REPORTER: Deci, iat fi și o definiție psihologică. Ori­cum am eticheta noul, nu putem ocoli caracterul său de ceva aparte, caracteristic, ori­ginal, specific. Oare acest lucru trebuie să ne determi­ne ca să punem între nou și inedit semnul egalității? Da­că am proceda așa, care ar fi consecințele faptului a­­mintit? Gh. RADA: Intr-un fel, noul trebuie să fie inedit. Dacă o soluție, un procedeu, o operație considerată nouă nu este deosebită de altele folosite anterior într-o unita­te, bunăoară, ea nu poate constitui o noutate. Deci, noul util trebuie să fie ine­dit acolo unde există, unde se folosește. Un lucru consi­derat nou într-o unitate, poa­te să nu constituie o noutate la nivel național sau mon­dial. Noul util poate să nu fie și nou teoretic. Faptul că din punct de vedere teoretic rezolvarea unei anumite pro­bleme nu constituie o nouta­te nu exclude caracterul de I. CONSTANTINESCU, I. GOIA (Continuare in pag. a lll-a) forța g­eneratoare A NOULUI intimplatoare Carbochim. Determinarea durității pietrelor de polizor lisam PROBLEME ALE CONSILIILOR POPULARE APĂRAREA AVUTULUI OBȘTESC ESTE, ÎN PRIMUL RÂND, OBLIGAȚIA CONDUCĂTORILOR DE UNITĂȚI Zilele acestea a avut loc la Consiliul popular al județu­lui Cluj o ședință cu toți Con­ducătorii organizațiilor socia­liste din sectorul de stat al economiei și administrației locale, în cadrul ședinței a fost pusă cu toată acuitatea, o problemă de importanță majoră pentru bunul mers al activității social-economice: a­­părarea integrității avutului obștesc împotriva furturilor, delapidărilor și sustragerilor. Analizînd datele acestei pro­bleme, atît informarea pre­zentată de Comitetul execu­­tativ, pe baza constatărilor corpului de control financiar intern, cît și intervențiile vor­bitorilor au pornit de la a­­precierea făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, la re­centa plenară a Comitetului Central: „Influența moravuri­lor burgheze se manifestă în primul rînd prin atitudinea față de proprietatea socialis­tă; furturile, delapidările, sustragerile de orice fel lovesc în interesele tu­turor oamenilor muncii, sînt acte ostile construcției so­cialiste, de aceea trebuie con­siderate, așa cum spunea Lenin, ca acte contrarevolu­ționare“. » în primul rînd a fost rele­vat faptul că, datorită măsu­rilor indicate și întreprinse de Comitetul executiv pentru prevenirea păgubirii avutului obștesc, în toate unitățile sub­ordonate există o grijă cres­­cîndă față de gospodărirea bunurilor, a fondurilor fixe și circulante, a mijloacelor materiale și financiare, mai ales acolo unde conducătorii privesc cu responsabilitate politică problema și iau mă­surile de rigoare impuse de actele normative în vigoare. Influența factorilor de factu­ră nocivă, care favorizează furturile, delapidările și sus­tragerile, continuă însă, din nefericire, să acționeze și să provoace mari daune avutului obștesc. Pînă la 30 septem­brie a.c., în evidențele con­tabile ale unităților din sis­tema consiliilor populare s-au înregistrat pagube considera­bile. Alarmante sunt două fapte. Primul reflectă realitatea că valoarea totală a pagubelor enunțată mai sus este cu 5 la sută mai mare decât cea din perioada corespunzătoare a anului trecut. Al doilea se re­feră la împrejurarea că re­cuperările în numerar sunt sub nivelul așteptărilor, stare negativă ilustrată și de situa­ția potrivit căreia, la 30 sep­tembrie a.c., pagubele nere­cuperate erau cu 34 la sută mai mari decât la finele tri­mestrului al treilea din anul trecut Lucian SAMBOAN (Continuat î­­n pag. a lll-a) Oaspeți ai unor întreprinderi timișorene In cursul după-amiezii de miercuri, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au vizitat Uzina Electromotor și întreprinderea industria lînii — importante unități industriale timișorene. In vizita prin aceste unități industriale, cei doi președinți au fost însoțiți de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Teles­­cu, de alte persoane oficiale române, de tovarășii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, de alte persoane oficiale iugoslave. Timișoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, impor­tant centru al științei, teh­nicii și culturii românești, a cunoscut în anii construcției socialiste, alături de multe alte localități din țară, o pu­ternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine și întreprinderi noi, ca­re de la un an la altul și-au cîștigat prin produsele lor prestigiu atît în țară cit și peste hotare, au fost dezvol­tate întreprinderile existente. In unitățile industriale timișo­rene se realizează astăzi o gamă foarte variată de mașini și utilaje, produse electrice și electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei ușoare și alimentare. Ca pondere importantă în in­dustria municipiului Timișoa­ra o are cunoscuta Uzină E­­lectromotor, prima unitate vi­­­zitată de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid și de stat ai României și Iugosla­viei sunt salutați la intrarea în întreprindere de ing. Ma­rin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicie­ni și ingineri, care fac oaspe­ților o primire entuziastă. Se scandează „Ceaușescu—Tito“, „Ceaușescu — P.C.R.“, se ova­ționează pentru prietenia fră­țească româno—iugoslavă. Oaspeților li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancardă, era înscrisă în limbile română și sîrbă urarea „Bine ați venit, dragi oaspeți!“. Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoa­re a uzinei — sculărie, bobi­­naj, montaj. Construită și dez­voltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, Uzina Elec­tromotor aduce astăzi o con­tribuție de seamă la indus­trializarea socialistă a patriei. Motoarele electrice produse aici, în peste 60 de tipodimen­­siuni, sunt livrate în prezent în 37 de țări. Întreprinderea produce și o gamă largă de bunuri de consum destinate populației: aspiratoare, venti­latoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilator pen­tru încălzire, executate în se­rii anuale de sute de mii de bucăți. Muncitorii, tehnicienii și in­ginerii aflați în halele de pro­ducție întîmpină pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căldură. Ei raportea­(Continuare în pag. a IV-a) C.C.H. Dej. Vedere parțială INVAȚĂMINTIH PREȘCOLAR. PRIMA TREAPTĂ A ACUMULĂRILOR VIITOARE Noul an de învățămînt pre­școlar ne situează într-un mo­ment cu totul deosebit. Ne referim la documentele de partid, în special la expune­rile tovarășului Nicolae Ceaușescu privitoare la pro­blemele învățămîntului. Cum să procedăm cel mai bine pen­tru­­ ca indicațiile clarvăzătoa­re și directivele strălucit fun­damentate științific pe reali­tățile școlii să fie aplicate, în esența spiritului lor creator, de către fiecare educatoare? Este o întrebare actuală și în domeniul învățămîntului pre­școlar. Cunoscînd îndatoririle per­sonalului didactic în ce pri­vește pregătirea politico-ideo­­logică a tinerei generații, for­marea conștiinței socialiste, educarea copiilor în spiritul patriotismului socialist, al dragostei față de muncă etc., se pune întrebarea: de ce na­tură sînt obiectivele perma­nente, imediate și mai înde­părtate, ce revin educatoarelor în munca de învățămînt desfă­șurată cu preșcolarii? Nu este de conceput ca activitatea desfășurată pe frontul învăță­mîntului preșcolar să nu fie încorporată eforturilor gene­rale pentru realizarea obiec­tivelor majore ale societății socialiste multilateral dezvol­tate. Este clar că împlinirea obiec­tivelor educației morale, par­te componentă a educației so­cialiste, trebuie reconcepută în lumina noilor indicații ale recentelor documente de partid. Ce am spune despre o educatoare preocupată, în ex­clusivitate, a transmite copii­lor numai cunoștințe, price­peri și deprinderi? Firește, toate acestea sunt necesare, precum programa le fixează în mod corespunzător. Cu toa­te acestea, formarea morală a copilului ne interesează înain­te de toate. Nu ne gîndim la pregătirea politico-ideologică a preșcolarilor în sensul strict al cuvîntului, așa cum se pu­ne problema în cazul elevilor și studenților. Ar fi o exage­rare nepermisă. Insă despre umanizarea preșcolarilor nu numai că trebuie să vorbim, dar să și realizăm acest atît de important obiectiv forma­tiv. La vîrstele preșcolare for­mele specifice de umanizare constituie premizele pregătirii politico-ideologice de mai tîr­­ziu. De fapt, educatoarele sunt acelea care așează primele că­rămizi la temelia conștiinței socialiste în devenire. In această ordine de idei, nu e tot una cum se desfășoară activitățile obligatorii. Oare nu întîlnim cazuri cînd la unele activități manuale ac­centul cade pe formarea teh­nicilor de execuție (pe de­prinderi operaționale)? Unde rămîne însă Semnificația so­cială a muncii, implicată în confecționarea obiectelor Jes- Maria STOICA, Grădinița nr. 2 Cluj Viorica FILIMON, Grădinița nr. 1 Cluj (Continuare în pag. a lll-a) t4

Next