Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)

1972-04-01 / 7897. szám

pagina 2 fSclía INFLUENȚE EDUCAȚIONALE IN SFERA FORMARII CONȘTIINȚEI SOCIALISTE LA ELEVI SI PIONIERI (#) Să ne oprim, măcar în trea­căt, la variabilele psihice încor­porate sentimentului de mîn­­drie patriotică. Planurile edu­caționale vor deveni programe ale dezvoltării sentimente­lor patriotice, numai dacă la diverse materii de învățămînt și, în interiorul lor, la diverse lecții, se precizează conținuturile trăirilor concrete ce se pot genera (prin procedee de predare adecvate), trăiri emoționale și ideo-afective reale la elevi. Iată cîteva puncte de referință. La limba și literatura ro­mână se educă mîndria față de frumusețile de neegalat ale limbii materne, pe care le-au valorificat marii noștri scriitori, la istorie — mîndria față de trecutul glorios de luptă al poporului, la geografie — mîndria față de frumusețile naturii, față de bogățiile solului și ale subsolului patriei, la botanică și zoolo­gie — mîndria față de frumusețea, bogăția și varietatea florei și faunei patriei noastre. Lista poate fi continuată și cu alte obiecte de învățămînt. Ce este însă important de re­ținut? Cel puțin două probleme nodale. Intîi, în condiții optime de predare — asimilare, acțiunile educaționale influențează profund personalitatea elevilor. Al doilea, influențele exercitate prin diferite materii de speciali­tate fuzionează sub aspectul efectelor forma­tive (în cazul discutat, se dezvoltă mîndria patriotică de un nivel superior) numai dacă sunt aplicate ca un sistem, conceput potrivit principiului organizării ierarhice a variabile­lor ideo-afective. Așadar, pornim de la educarea diverselor aspecte ale mândriei patriotice, pentru a ne ridica la sentimentul patriotismului socialist, în același timp, odată cu dezvoltarea altor sentimente, atitudini și convingeri politico-i­­deologice, ne ridicăm și mai sus, la structu­rarea, intr-un tot unitar a Conștiinței socia­liste. Ne permitem să observăm că această încer­care de analiză psihogenetică și psiho-pedago­­gică nu s-a făcut în spirit îngust profesiona­­list. N-a stat, cel puțin, în intenția noastră. Planurile politico-ideologic și cel psihologic nu se confundă și nu este permis a converti primul plan la cel de-al doilea. Cu toate acestea,­ organizarea procesului de educare politico-ideologică a tineretului școlar obligă la un studiu aprofundat al procesului de dezvoltare a variabilelor psihice. O dată con­solidate, ele se exprimă in moduri stabilizate de a gîndi, simți și acționa proprii unui mem­bru al societății socialiste multilateral dez­voltate. Ne oprim, in final, la cea de-a treia ipos­tază de devenire a copilului și preadolescen­tului, aceea de pionier. Nu toți elevii de 7—14 ani sunt pionieri. Pentru că nu toți elevii sunt fruntași la în­vățătură, foarte disciplinați în școală ș.a.m.d. înseamnă că ro­lurile de „elev“ și de „pionier“ nu se acoperă integral. Do­rința și străduința de a deveni pionier mar­chează un nivel de aspirație cu mult mai ridicat decît cel implicat în rolul de „elev mediocru“. Nu este pare cazul să vedem în această stare de lucruri unele carențe ale muncii de învățămînt? Cu toate acestea și elevii cu prestații școlare mijlocii și chiar slabe aspiră să devină pionieri. Iată un as­pect motivational al psihologiei școlarului mic și mijlociu care trebuie studiat în mod aprofundat. Ne putem întreba: ce oferă în plus deta­șamentul și unitatea de pionieri, față de cla­sa de elevi și școală? Cum trebuie mînuită această puternică pîrghie a organizației de pionieri, pentru ca atracțiile și dorințele ele­vilor să se transforme în motive autentice de tipul intereselor cognitive, al atitudinilor epis­temice, al trebuinței și capacității de a cu­noaște, de a cerceta, de a explora? Nu cum­va detașamentul și unitatea de pionieri satis­fac într-o mai mare măsură­­ curiozitatea fi­rească a copilului și a preadolescentului, ten­dințele lor spre activitățile care oferă o mai largă desfășurare a forțelor de cunoaștere, cîmp liber de exprimare a independenței, inventivității, productivității, originalității și creativității elevilor-pionieri? Desigur, nu este locul și nici spațiul nu permite să supunem unei examinări mai atente toate aceste aspecte atît de importante pentru realizarea unității dintre procesul di­dactic al școlii și acțiunile formative ale or­ganizației de pionieri. Este însă clar că a­­ceastă unitate solicită noi căutări și experien­țe pentru a fi pe deplin realizată. Fapt care face cu atât mai imperioasă realizarea co­titurii radicale în munca din învățămînt, prin eforturi sporite ale tuturor slujitorilor școlii, pentru a-i conferi procesului instruc­­tiv-educativ maxime valențe formative. Putem afirma, in ce ne privește, că efor­turile­­ personalului didactic al Filialei din Cluj a Institutului Central de Perfecționare a Personalului Didactic sînt orientate, cu precădere, în această direcție, in realizarea sarcinilor ce-i revin, și anume: perfecțio­narea pedagogică și metodică a personalului didactic cuprins la cursurile învâțămîntu­­lui postuniversitar, la cursurile de pregă­tire pentru examenele de grad (definitiv și gradul II); axarea muncii de cercetare me­­todico-științifică in junii obiectivelor majore ale școlii în etapa actuală de dezvoltare a în­vățământului de cultură generală, liceal și postuniversitar. Prof. dr. docent A. CHIRCEV, prorector al Universității Cluj FESTIVITATE Comitetul Comunal al Uni­unii Tineretului Comunist Ia­­ra a organizat o frumoasă fes­tivitate în cinstea Semicente­narului U.T.C. cu participarea tuturor uteciștilor și a orga­nelor de conducere din co­mună. Cu această ocazie, to­varășul Petru Trifa, secreta­rul Comitetului comunal de partid, a vorbit tinerilor des­pre istoria U.T.C. și sarcinile actuale ale tineretului. In ca­drul festivității, tovarășul Eu­gen Sipoș, membru al Barou­­lui Comitetului județean U.T.C., prim-secretar al Comitetului municipal Turda, a înmînat, diplome și insigne jubiliare unor tovarăși cu activitate în­delungată în cadrul organiza­ției de tineret și unor fruntași in munca cu tinerii. (o. m.) IISN­UL CULTURAL-ARTISTIC închinat sărbătoririi glorio­sului semicentenar al Uniunii Tineretului Comunist, festiva­lul a reunit formațiile artis­tice­ de amatori de pe Valea Ierii într-o minunată mani­festare cultural-artistică. Or­ganizatorii. — Comitetele co­munale U.T.C. din țara­ Valea Ierii, Băișoara. In colaborare cu căminele culturale , au avut grijă ca formațiile artis­tice, compuse din peste 170 de artiști amatori, să aibă condiții din cele mai bune în concurs și un juriu competent pentru apreciere. Festivalul, cu tentă folclori­că, a făcut să răsune în sala căminului cultural din lara cîntecul și dansul de pe fru­moasele meleaguri ale Mun­ților­­ Apuseni Ia încheiere, juriul festivalului a desemnat pe cei mai buni: corul școlii profesionale lara, echipele de dansuri din Agriș și lara, e­­chipa de fluierași din Ocoli­­șel, echipa de teatru din Băi­șoara, montajul literar din Valea Ierii, recitatorii Letiția, Hidlel, Zenovia Bica, Eugenia Roman și soliștii Viorica Ghib, Maria Berar din Agriș, Corne­lia Bogdan din Băișoara. Tot aici am admirat și apreciat pe rapsodul popular Aurel Tioc —un apreciat clarinetist. Octavian MOCANU jk „Corelația dintre acumulare și consum Prof. dr. Emilian Dobrescu ne oferă o nouă lucrare, unică în literatura economică de la noi — ca problematică. Ea se intitulează Corelația dintre acumulare și consum­“ apărută in Editura politică. Lucrarea reprezintă o îmbinare teoreti­că și de cercetare aplicativă în largi orizonturi prospective, dând astfel expresie cerințelor reale care stau astăzi în fața unităților noastre din econo­mie. Apariția cărții reprezintă un eveniment editorial de mare însemnătate și utilitate. Ea e­­xaminează structura utilizării finale a venitului național, problemele optimizării corela­ției dintre acumulare și con­sum, evoluția acestei corelații în economia românească, în­deosebi în etapa actuală de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Cartea este organizată în patru capi­tole. In primul capitol sunt examinate conceptele de optim macroeconomic, premiza sta­bilirii concomitente și optim corelată a structurii produsu­lui final (venitul național), cât și a intensității atragerii dife­ritelor resurse în circuitul e­­conomic. Categoria amintită este o reprezentare de ultimă instanță a procesului real al dezvoltării economice, o limită din punct de vedere al evaluă­rii calitative. Autorul mențio­nează cu deplin temei că este posibilă apropierea de optimul economic absolut prin studie­rea metodelor de stabilire a programelor de dezvoltare a economiei naționale pe baza utilizării cît mai eficiente a resurselor materiale și de muncă.­­ Tn al doilea capitol, după ce se analizează sfera muncii creatoare de venit național, sînt examinate principalele modele agregate ale acestei corelații folosite în literatura de specialitate. Autorul in­sistă îndeosebi asupra ratei a­­cumulării, indicelui acumulării brute, indicelui produsului fi­nal, farului lor de producție, forței de­ m­uncă. Se pune și problema perioadei pentru ca­re se maximizează volumul însumat al fondului de con­sum­, ca obiectiv al creșterii economice în socialism, în capitolele al III-lea și al IV-lea, care de fapt însumează mai mult de jumătate din lu­crare, se prezintă cititorului două modele — unul monopro­­duct și altul cu cinci ramuri — pentru prognoza dezvoltă­rii economiei românești în pe­rioada 1975—2000. Lucrarea având la bază o virtuoasă analiză economică însoțită de calcul matematic, ilustrează convingător că ra­ta înaltă a acumulării nu nu­mai că nu contravine intere­sului consumului, ci, din con­tră, ea constituie calea sigură a progresului și ridicării în permanență a standardului de viață al societății noastre so­cialiste. In această perspectivă, pentru România, care are de recuperat un important deca­laj față de alte state, menți­nerea unei rate înalte a acu­­­m­ulării constituie un impera­tiv vital, condiția hotărâtoare și indispensabilă pentru a ți­ne pasul cu ampla competi­ție ce se desfășoară pe plan mondial în domeniul dezvoltă­rii economice și sociale. Lucrarea se adresează nu numai unui cerc de specialiști, ci are un caracter larg, in cu­noașterea anticipată a unei e­­voluții căreia revoluția teh­­nico-științifică este departe de a-i îngădui perspective echili­brate și stabile. Vintilă VULPESCU Primul număr din acest an al revistei de știință și cul­tură a studenților de la I.M.F. este dedicat sărbătoririi semi­centenarului Uniunii Tinere­tului Comunist. Pe prima pa­gină —­ un interviu cu tova­rășul Remus Bucșa. Dintre celelalte articole legate de a­­cest eveniment: Gînduri cu prilejul semicentenarului U.T.C. de Arghir Moceanu, Coordonate ale activității ideo­logice și politice de Nagy An­drei, Statutul existențial al omului de Ion Mărgineanu, Conștiința socialistă, dinami­zator al vieții sociale de Ste­lla Marka. Problemelor stu­dențești le sunt consacrate „DIALOG” nr. 1-2 (14-15) masa rotundă despre Rolul asistentului educativ de gru­pă, interviul lui Florin Ga­roafă cu conf. X.­­ Bojan — Științele sociale și rolul lor în formarea viitorilor specia­liști —, Universitatea „Karl Marx“ din Leipzig de conf. dr. Tiberiu Holan, Costume studențești clujene de-a lun­gul veacurilor de Teodor Ghi­­țan ș.a. în paginile rezervate beletristicii, interviul lui Pe­tru Mircea cu Augustin Buzu­­ra — Cine grădinărește și ce? —, proză de Acupșa Sibianu. Sperăm că viitoarele numere ne vor aduce un „Dialog" mai unitar. Primăvara secetoasă, tempe­raturile ridicate, dar mai ales neglijența unor cetățeni în a­­ceste condiții —­ au făcut ca în ultimele zile să izbuc­nească un mare număr de in­cendii la păduri și la gospo­dăriile cetățenești. Din aceste cauze au fost deferiți­ instan­ței Rostaș Augustin, din comu­na Căpuș, care a distrus prin incendiere 5800 puieți de pin negru, Spinu Ovidiu și Kacso Mihály, din Cluj, care au dis­trus 6,5 ha plantație de pin, salcîm, nuci și pădure de ste­jar și foioase din pădurea Fă­get de lingă Cluj. Sunt în curs de cercetare alți cetățeni care au făcut foc în păduri și au distrus 5 ha de pădure de gorun pe Valea So­meșului Cald, 47 500 puieți de rășinoase din pădurea limi­trofă comunei Călățele, 2000 puieți de pin negru din pădu­rea de lângă Someșeni. 4 hă pădure din apropierea satului Morlaca a fost incendiată din cauza unei sobe folosită ne­corespunzător de către Șan­tierul I.S.P.I.F. București. Au fost sancționați contra­vențional cu amenzi între 500—3000 lei Rutz Porondy Ștefan, din Cluj, str. Războie­­ni 47, Nagyi Dezideriu, din Cluj, str. Războieni nr. II, Bi­­dianu Ioan, din Cluj, str. Bar­busse nr. III. Săliceanu Dorin, din Cluj, B-dul Lenin nr. 32, c care au făcut foc în pădurea înăget, fără să respecte norme­le legale de prevenire a in­cendiilor. Pentru întrebuințarea focu­lui­ deschis pe timp de vînt, in apropierea construcțiilor și nesupravegheat au fost sanc­ționați contravențional Rusu loan, din comuna Florești nr. 286, Chircă Ioan, din satul I­li­na nr. 173, Drind Ana și Maier Gavrilă, din comuna Gilău nr. 1017 și 105, Bujor Gheorghe, din Traniș nr. 103, Giurgiu­­man Gligore, din Valea Dră­­ganului nr. 252, Vădan Vasile, din Căpușul Mic nr. 177, Ko­vács Lucreția, satul Muntele Săcel și alții. Trebuie reținut faptul c­ă pentru stingerea incendiilor de păduri au fost scoși din pro­ducția întreprinderilor sau de pe ogoare sute de cetățeni. Numai la incendiul ce a avut loc pe Valea Someșului Cald au lucrat circa 400 salariați de la Grupul de șantiere I.C.H. Someșul și de la alte întreprinderi. In urma cercetărilor efec­tuate a rezultat: cele mai mul­te incendii care au distrus pă­duri au fost provocate de tu­riști și excursioniști care, fac foc în păduri fără să țină sea­mă de normele legale in vi­goare. In acest scop socotesc nece­sari să reamintesc unele din aceste prevederi: 1. Focurile sunt admise nu­mai la distanță de 100 m de păduri, cu condiția să fie su­pravegheate, iar la plecare să fie stinse cu apă și acoperite cu pămint. Pentru ca focurile să nu se propage prin arderea vegetației uscate, trebuie să se curețe materialele combustibi­le din jurul vetrelor. 2. Se pot face focuri și la distanță mai mică de 100 metri de păduri, dar numai în ve­trele amenajate și marcate de organele silvice. Și aceste focuri să fie supravegheate și stinse la plecare. Organele sil­vice vor amenaja astfel de locuri numai pe malurile apelor unde nu există arboret. Aceste locuri vor fi marcate cu tăbli­țe pe care să fie indicate re­stricțiile ce trebuiesc respec­tate de către cei ce le folo­sesc. 3. In cazul cind în zona în care se organizează excursia sau se deplasează turiști nu sînt amenajate locuri pentru foc deschis, acestea se vor pu­tea face dar numai, cu apro­barea scrisă a organelor silvi­ce și cu respectarea restricții­lor stabilite de aceste organe prin avizele eliberate.­­Locul unde s-a aprobat, condiții de amenajare, modul de suprave­ghere, stingerea la plecare etc.) 4. Fiecare cetățean poate fa­ce foc deschis pentru nevoile gospodărești cu condiția să-l supravegheze (să stea îngă el și să aibă în apropiere un vas cu apă, o găleată și o lopată), dar în caz de vînt să-l stingă imediat. 5. Pe timp de vînt aceste focuri se pot face (în caz de strictă necesitate) la distanță de 50 m de construcții, de­pozite sau alte materiale ce prezintă pericol de incendiu, cu condiția de a-l supraveghea, așa cum s-a arătat la pct. 4. Nerespectarea normelor de mai sus și a altor prevederi legale privind paza contra in­cendiilor, se sancționează con­travențional, de la 500 la­­ 7 000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune. Se cere din partea fiecărui cetățean să respecte normele de prevenire a incendiilor, să supravegheze permanent co­piii, să acționeze atunci când observă neglijență din partea altora și să participe, cu mij­loacele de care dispune, la stingerea incendiilor și la sal­varea oamenilor și a bunuri­lor materiale amenințate de acesta. IA. colonel Teodor ȚUGUI, Grupul de pompieri al județului Cluj Din nou despre incendii La șezătoare. Fotografia: I. MICLEA-MIHALE CONCERTELE LICEULUI DE MUZICĂ Prezent în viața de concert a Clujului, Liceul de muzică atrage atenția publicului spec­tator prin repertoriul său va­riat, interesant și accesibil, cît și­ prin caracterul concertelor sale de „rampă“ de lansare a talentelor celor mai valoroase. Recent cele două concerte simfonice prezentate de două din formațiile liceului — Or­chestra claselor XI și XII di­rijată de­ prof. Mihai Gutteman și Orchestra claselor VII—VIII dirijată de prof. Paul Stoica — au readus din nou pe sce­nă piese interesante și accesi­bile și au lansat, realmente, cîteva talente promițătoare. Concertul „Mozart“ a progra­mat Serenada în Re major, Concertul pentru pian și or­chestră în Do major K.V. 469 și Serenada în Re major pen­tru cvartet de coarde, timpani și orchestră. Indiscutabil că eleva Dorina Bindea din clasa a IX-a, clasa de pian principal a prof. Sa­rolta Tulogdy, este un talent pianistic autentic. Tehnica și puterea de exprimare ne-au convins de cîteva din elemen­tele care concură la formarea­ unui solist, rămînînd a ne convinge în viitor, în funcție de vîrstă, de felul cum va ști eleva să lege aceste calități deosebite de profunzimea in­telectuală necesară unor gra­de de exprimare mai rafinate. Elevul Lucian Pîrvu din cla­sa a XII-a, clasa de vioară a prof. Vasile Boat, reprezintă incontestabil o valoare insufi­cient exploatată, în ultima piesă a primului concert, cvar­tetul de coarde format din elevii Lucian Pîrvu, Iulian Di­­mitriu, Vasile Drăgănescu și Stelian Chișu ne-a convins de omogenizarea sa. Cel de-al doilea concert, di­rijat de prof. Paul Stoica, a cuprins piese de Händel, A. Vivaldi, A. Fils, E. Dragea, J. Haydn și Fr. Schubert. Eleva Simona Mihai din cla­sa a VII-a a prof. Walter Metzger, a demonstrat prin interpretarea concertului de pian de J. Haydn resurse pia­niste cu totul deosebite. De­sigur și în acest caz se vor pune aceleași probleme pentru buna evoluție a elevei spre podiumul „mare" de solist. E­­levul Vincze Francise, clasa a VllI-a, clasa de flaut a prof. Rozalia Broșteanu, a susținut concertul de Vivaldi în con­diții bune. E. CORNESCU La Băița căsuțele ii așteaptă pe turiști. Jk cronica m­ăruntă și începînd de azi, 1 apri­lie — nu, nu-i vorba de pă­căleală — toate traseele servite de I.O.T.C. îna­­fara Clujului — cu excepția celui de la Florești — vor fi preluate de Autobaza Cluj pentru călători. Autobuzele I.O.T.C. scoase de pe aceste linii vor contribui la îmbună­tățirea transportului în co­mun în incinta municipiului, st Drumul dintre lara și Ca­­cova Ierii se afla într-o ac­centuată­ stare de degradare. In ultimele zile, pe acest drum au fost transportați sute de metri cubi de balast pen­tru repararea lui. ft In raza comunei Frata se execută în această primăvară, prin mun­că patriotică, acțiuni de îm­pădurire pe o suprafață de 4 ha. Pînă în ziua de 29 mar­tie fuseseră deja plantați 16.000 de puieți de salcîm și paltin, urmînd ca întreaga lucrare să fie dusă la bun sfîrșit în cî­teva zile.­­ Zilele trecute, la Tarnița a avut loc un proces penal public, în prezența a 140 de salariați ai coloanei au­to nr. 4 a Autobazei marfă Cluj a fost judecat șoferul Gavril­­ Rusu pentru crimă in culpă și abuz în serviciu, în sarcina lui s-a reținut faptul că, în urmă cu cîteva săptâ­­mîni, avîmd în cabină un că­lător, a circulat cu viteză ma­re, răsturnîndu-se cu camio­nul pe care lucra. în acciden­tul provocat, călătorul aflat in cabină a decedat. Pentru această faptă Gavril Rusu a fost condamnat la trei ani și două luni închisoare.­­ Pe­rioada de verificare tehnică a autovehiculelor a început și se desfășoară din plin. Din ve­rificările făcute pînă acum s-a tras concluzia că din 500 de autovehicule, doar 150 aveau dovada de verificare anuală. De asemenea, din 200 autove­hicule controlate doar 20 a­­veau triunghiuri reflectorizan­te și doar 40 truse sanitare, fi Iosif Ardeleanu din Cătina ne-a scris că aprovizionarea cu pline a salariaților din co­muna sa nu se desfășoară cum ar trebui: pîinea nu este adu­să la unitățile de desfacere ale cooperativei de consum în zile precis fixate, din care cauză salariații nu știu nicio­dată pentru câte zile să-și asi­gure cantitatea necesară, și Este sfîrșit de săptămină. Iu­bitorii de excursii vor porni din nou spre locurile de agre­ment din preajma localități­lor urbane. Este un lucru­ fi­­resc. Dar atragem din nou a­­tenția excursioniștilor să nu facă foc prin păduri ori­­ prin apropierea lor. Seceta din pri­măvara acestui an mărește e­­norm pericolul de incendii. . Din jurnalul olițanului de serviciu . DE LA INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE MILIȚIE VATAMARE GRAVA, a­flîndu-se în restaurantul „Po­­taisa“ din Turda, tînărul A­­drian Augustin Mînzat s-a po­menit lovit grav la ochiul stîng de un necunoscut. Agre­sorul a fost urmărit și prins de cetățeni. Este Alexandru Inclezan din Turda, strada Aurel Vlaicu nr. 27. A fost reținut și trimis în instanță pentru vătămare gravă, întru­­cît victima a rămas cu infir­mitate definitivă, prin pier­derea ochiului stîng si VA E­­XECUTA PEDEAPSA. In curtea imobilului nr. 16 din strada Dijmei, Cluj, a fost prins și identificat Vasile Aș­­tilean din Cluj, strada Bălces­­cu nr. 2, cu antecedente pe­nale, neîncadrat în cîmpul muncii, care avea mandat de executare a unei pedepse de 20 zile închisoare contraven­țională. Va executa, deci, pe­deapsa. TÎLHARIE. în seara zilei de 21 martie, Kresz­­tvenyi Gheorghe, din Cluj, strada Jozsa Bela nr. 22, a­­flîndu-se în restaurantul „Me­­tropol" din Cluj a avut discu­ții contradictorii cu un grup de 3 persoane de la o masă vecină. După plecarea din restaurant, Kresztvenyi Gheor­ghe a fost urmărit de cei trei și lovit de unul dintre ei, ca­re i-a luat și suma de 2 000 lei, apoi agresorii au dispărut, reîntîlnindu-se pe strada Mă­celarilor unde au împărțit ba­nii între ei. Autorii au fost­­ identificații toți trei angajați la uzina „Unirea“, domiciliați în Cluj: Bandy Iuliu, strada Sălcilor nr. 19, strungar, că­sătorit, cu încă trei condam­nări pentru furt; Orosz László, strada Detunata nr. 5, strun­gar, căsătorit, fără anteceden­te penale; Bara Vasile, strada Gospodarilor nr. 12, contro­lor de calitate, căsătorit, cu o mustrare pentru furt. Toți trei au fost trimiși în judecată la 25 martie a.c., pentru infrac­țiunea de tîlhărie. ft IN STA­RE DE EBRIETATE ȘI CU VITEZA EXCESIVA. Ioan Brad conducea autocamionul nr. 21-CJ-3184, proprietatea I.A.S. Huedin, pe șoseaua Huedin spre comuna Sîn­­crai. Datorită stării de ebrie­tate în care era la volan și vi­tezei excesive, a lovit 3 bies­­eliști care circulau regula­mentar în aceeași direcție, a­­poi autocamionul s-a răstur­nat în șanțul din partea stin­gă a șoselei. Accidentul s-a soldat cu încetarea din viață a două persoane, un rănit grav si unul rănit ușor. ft PIE­TON ACCIDENTAT. în ziua de 24 martie a.c., ora 12,45, în orașul Gherla a avut loc un accident de circulație. Vasile Onci, cu domiciliul în același oraș, strada Parcului nr. 9, pensionar, în stare de ebrie­tate, a traversat strada Bobîl­­na la o distanță de 3,60 m de o trecere de pietoni, prin spa­tele unui autocamion care sta­ționa. A fost lovit de autotu­rismul B­HN-3890, condus de cetățeanul Leibold Johanes Dieter din R.F. a Germaniei, care circula în direcția Dej— Cluj. Iată ce înseamnă să „cir­culi“ în stare de ebrietate, res­pectiv să traversezi strada pe unde nu este permis. OBSERVATOR JL MICA PUBLICITATE ft Vînd Fiat 1300, stare perfectă. Telefon 1­30-96, ore­le 16—20. (2105). ft Vînd 10 familii albine în captare Dadant. Strada Mâ­­năștur 38. (2005). ft Vînd grajd din lemn 7/14 m. Miclea Ioan. Poșaga — Lunca 90, județul Alba. (2107). ft Cluj — cedez în vilă, ultracentral, apartament 4 ca­mere, hol, bucătărie, baie, că­mară, gaze. Doresc similar (eventual 3 camere) in Brașov (variante cu București). Adre­sați: telefon 2-33-60, orele 7— 15. (2073). ft Doi studenți căutăm ca­meră intrare separată. Tele­fon 1-15-52. (2102). ft închiriez cameră cu in­trare separată. Strada Meseș 6, apartament 13. (2005). ft Închiriez In aleea. Băița 7, apartament 47, cartier Gheorgheni, una cameră pen­tru căsătoriți, cu plata înainte pe­ timp de un an, (2004). ft Tînăr posesor carnet conducere, caută familie cu autoturism pentru excursii. Propuneri în scris. Strada Mă­­rășești 64, Cojocneanu. (2008), 1.1.1. „CHIMICĂ CLUJ strada Dijmei nr. 34, telefon 3-16-80. Angajează imediat­ ft UN MAISTRU, in ramura prelucrării maselor plastice st ELECTRICIENI DE ÎNTREȚINERE, categoria 4-6 ft SCULERI S.D.V., categoria 3—6 • LĂCĂTUȘ DE ÎNTREȚINERE, categoria 3-6 ft MUNCITORI NECALIFICATI, pentru munci au­xiliare - bărbați Condițiile de angajare și salarizare conform M.C.M. nr. 914/1968 și Legea nr. 12/1971, H.C.M. nr. 1061/1959. Relații suplimentare la biroul personal. (2027) COMBIN­AIUL 01 PRODUS­ DIN CERAMICA UNA PENTRII CONSTRUCȚII ClUJ Str. Beiușului nr. 1 Primește oferte, de la persoane care au posibilitatea să găzduiască, flotant, MUNCITORI CALIFICAȚI, angajați ai unității noastre, începînd din lunile apri­lie, mai 1972. A se comunica în scris condițiile ofe­rite și costul de persoană. Preferăm locuințele situate în apro­pierea combinatului, în cartierul Some­șeni și Gheorgheni. (2081) LICEUL INDUSTRIAL DE TRANSPORTURI CLUJ Str. Bistriței nr. 21 Organizează CONCURS în baza Legii nr 12/1971 pentru ocuparea posturilor de PEDAGOGI Solicitanții trebuie să fie absolvenți ai școlii pedagogice de învățători sau ai li­ceului de cultură generală și să posede buletin de Cluj. Cererile și actele se vor depune la secretariatul liceului, iar concursul va avea loc în data de 4 apri­lie 1972, ora 8, la sediul liceului. (2086) ÎNTREPRINDEREA DE REȚELE ELECTRICE CLUJ Angajează fi 1 STRUNGAR, categoria 4—6. Angajarea se face în conformitate cu Legea 12/1971. Informații se pot primi zilnic la Serviciul personal, între orele 7-15. (2002) RIRIIRRIIIiRillOilHIIIIRRIIIIIIIIIIlIlIlRlllliRlIllllllRliRIIIIRIIiRIIIIIIIIIII ÎN ATENȚIA POPULAȚIEI­RIN CARBU­RUI CIMBUI ROI UNO! în microcomplexul de deservire din str. Giordano Bruno s-a deschis UN CENTRU DE PRIMIRE A BOIANGERIEI unde se execută curățatul chimic, spăla­tul și vopsitul obiectelor de îmbrăcămin­te, covoarelor, lenjeriei și a altor obiecte de uz casnic. Centrul este deschis zilnic între orele 8—16. Duminică închis. Adresați-vă cu încredere unității noastre! (2084)

Next